Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
„Am mers la o ecografie de rutină și viața mea a luat o altă direcție”. Aceasta este mărturia Cameliei, o femeie de 57 de ani care a aflat, într-o zi obișnuită de toamnă, că poartă în corp o „bombă cu ceas”.
Povestea Camelei nu este doar despre boală, ci despre puterea prevenției și a intuiției medicale, dar și despre precizia chirurgiei robotice cu ajutorul sistemului daVinci Xi, manevrat cu iscusință de unul dintre cei mai apreciați specialiști în patologia pancreatică din România – prof. univ. dr. Adrian Bartoș, medic primar chirurgie generală și sef de secție la Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca, cadru didactic și cercetător științific la Universitatea Babes Bolyai.
Victoria Cameliei în fața unui diagnostic cu potențial sever a fost scrisă cu mult înainte de operație, prin simplul său obicei de a nu amâna nicio investigație recomandată. Această atitudine proactivă a ajutat-o să descopere la timp pericolul, demonstrând că prevenția este cel mai bun aliat pentru a ne menține sănătoși.
Gestul banal care cel mai probabil i-a salvat viața
Până în septembrie 2025, Camelia se considera o persoană sănătoasă. Nu avea dureri sau stări care să-I transmită că ceva nu este în regulă. Mergea, însă, regulat la medic și-și făcea testele și investigațiile recomandate, iar acest obicei pe care mulți îl ignoră, i-a oferit un avantaj imens în fața unui diagnostic cu potențial sever.
„Eu fac ecografii anual, iar când am mers la un control de rutină, spre norocul meu, doamna doctor a văzut ceva pe ecograf. Înțeleg că partea această de corp – coadă a pancreasului se vede mai greu, mai ales dacă ai gaze multe și doamna doctor a insistat foarte mult fix în acea zonă, i se părea că ceva nu este în regulă și până la urmă a descoperit. Mi-a făcut trimitere pentru un CT cu substanță de contrast pe care l-am făcut tot aici în Alba Iulia și rezultatul a confirmat că era un chist mucinos pancreatic de 4 cm”, ne-a povestit Camelia, adăugând că nu a mers la medic pentru că avea dureri sau alte simptome.
Deși la acel moment, chistul părea benign (displazie de grad scăzut, n. red.), natura acestui tip de leziune este una perfidă. Chisturile mucinoase sunt considerate „leziuni precanceroase” și cu cât cresc în dimensiune, cu atât crește și riscul de a se transforma într-un cancer pancreatic.
“Tumorile mucinoase pancreatice pot fi considerate tumori premaligne, având potențialul de a se transforma la un moment dat al vieții într-un cancer. Doar rezultatul histopatologic definitiv, după ce tumora este examinată în laboratorul de anatomie patologică, ne va putea încadra sigur tumora ca fiind benignă sau malignă”, ne-a explicat prof. univ. dr. Adrian Bartoș.
Ce trebuie să știm despre chisturile mucinoase pancreatice:
- Sunt „tăcute”: adesea nu prezintă simptome până în stadii avansate;
- Potențial malign: se estimează că până la 30% din aceste chisturi pot evolua spre cancer pancreatic;
- Importanța dimensiunii: chisturile de peste 3 cm necesită monitorizare strictă și au indicație clară de intervenție chirurgicală;
- Soluția modernă: chirurgia robotică reduce riscurile și accelerează recuperarea în cazul rezecțiilor pancreatice.
Chisturile mucinoase pancreatice și riscul de cancer
Un chist mucinos pancreatic este o formațiune plină cu un lichid vâscos (mucină), care apare în interiorul sau în apropierea canalelor pancreatice. Deși, în majoritatea cazurilor, aceste chisturi sunt benigne, ele sunt considerate leziuni cu potențial precanceros, mai ales dacă ating dimensiuni mari sau prezintă modificări suspecte la investigațiile imagistice.
Anumite afecțiuni ale pancreasului, precum tumorile chistice pancreatice, pancreatita cronică sau tumorile mucinoase papilare intraductale (IPMN), sunt asociate cu un risc semnificativ crescut de a dezvolta cancer pancreatic – de până la 10–20 de ori mai mare față de populația generală. Din acest motiv, persoanele diagnosticate cu astfel de leziuni trebuie să fie atent monitorizate, iar prezența unui cancer pancreatic trebuie confirmată sau exclusă prin investigații periodice.
Deși mult timp s-a crezut că acest tip de cancer nu dă simptome în fazele incipiente, studiile recente arată că peste 80% dintre tumorile pancreatice mici (sub 2 cm) se manifestă prin cel puțin un semn de avertizare. Printre simptomele care ar trebui să ridice un semnal de alarmă se numără:
- durerea în partea superioară a abdomenului, uneori iradiată spre spate;
- scăderea apetitului;
- apariția sau agravarea diabetului;
- icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor);
- pierderea neintenționată în greutate;
- balonarea persistentă.
Tumorile pancreatice sunt printre cele mai temute diagnostice tocmai pentru că, de cele mai multe ori, sunt descoperite târziu. În cazul Cameliei, însă, situația era diferită: problema fusese identificată la timp, când tratamentul corect elimină aceste leziuni înainte de a deveni o amenințare reală pentru viață.
Întâlnirea cu specialistul care i-a dat încredere
În căutarea celei mai sigure soluții, Camelia a aflat despre experiența prof. univ. dr. Adrian Bartoș, medic primar chirurgie generală în chirurgia pancreatică complexă. A citit recenzii și a văzut mărturiile altor pacienți. Așa a căpătat încredere și a făcut rapid o programare.
„Vreau să spun că de la bun început am avut încredere. M-am dus așa cu toată încrederea că mă poate ajuta. Am știut că e un bun profesionist din ce am mai citit eu și din ce au scris și alți pacienți ai dânsului. Mi-a plăcut că mi-a explicat tot ce ține de chistul respectiv, care ar fi riscurile și care este cea mai bună rezolvare pentru mine. A avut răbdare să mă asculte și să mă înțeleagă și am simțit că este realmente interesat de mine ca pacient”, mărturisește Camelia.
Încă din timpul primul consult, prof. univ. dr. Adrian Bartoș a identificat rapid urgența preventivă: din cauza dimensiunii de 4 cm, chistul trebuia îndepărtat complet înainte de a suferi transformări maligne.
“Cu siguranță m-a văzut și foarte speriată, pentru că așa și eram. Eram oarecum într-o stare de șoc atunci. Gândul că ar fi ceva malign a venit ca o lovitură. Pur și simplu mi-a fost foarte greu să procesez informația. Nici acum nu pot să zic că mi-am revenit foarte bine...”, își amintește Camelia, adăugând că ar fi vrut să facă o puncție înainte de intervenție pentru a scăpa de incertitudine, dar că domnul profesor Bartoș i-a explicat că “varianta cea mai sigură este excizia totală a chistului, și analiza lui așa cum este el, pentru ca rezultatul histopatologic să fie cât mai concludent”.
Chirurgia viitorului: precizia robotului, siguranța pacientului
Pe 28 octombrie 2025, Camelia a intrat în sala de operație, pentru o intervenție chirurgicală înaltă complexitate: splenopancreatectomie corporeo-caudală robotică, adică îndepărtarea corpului și cozii pancreasului (partea stângă a organului), împreună cu splina. Deși este o operație majoră, aceasta reprezintă intervenția standard în cazul tumorilor identificate la nivelul corpului sau cozii pancreatice.
“Splina este situată în strânsa vecinătate a cozii pancreasului. De aceea, atunci când tumora este situată în apropierea splinei sau a vaselor de sânge ce deservesc splina (artera și vena splenică), din motive de siguranță oncologică și tehnică, se indică și îndepărtarea ei”, ne-a explicat prof. univ. dr. Adrian Bartoș.
Alegerea abordului robotic nu a fost întâmplătoare. Tehnologia daVinci oferă chirurgului o vizualizare 3D de înaltă definiție și o precizie milimetrică, esențială în manipularea pancreasului — un organ extrem de fragil și bogat vascularizat.
“Este o intervenție standardizată, dar delicată prin faptul că pancreasul este un organ extrem de sensibil și trebuie manipulat minim. Pe lângă necesitatea unei experiențe mari a echipei chirurgicale și anestezice, în chirurgia pancreasului, robotul DaVinci Xi ne aduce o serie de avantaje indiscutabile: augmentarea imaginii, chirurgul văzând imaginea 3D, mult mărită, cu detalii anatomice ce nu pot fi vizualizate la ora actuală prin altă metodă; precizie maximă a gesturilor chirurgicale, facilitată de instrumentele fine, de dimensiuni reduse și articulații complexe. Sutura mecanică dirijată de chirurg, optimizată de procesorul robotului, completează siguranța intervenției chirurgicale, alături de ecografia intraoperatorie performantă, ce ne ajută să ghidăm perfect timpii de rezecție”, a completat medicul chirurg cu vastă expertiză în chirurgia avansată, minim-invazivă, a ficatului și pancreasului.
Cele mai grele 2 săptămâni și verdictul final
Trezirea după operație a fost mai ușoară decât se aștepta Camelia. Nu a avut deloc dureri. A stat două zile la terapie intensivă, unde a fost atent monitorizată, apoi încă 5 zile pe salon. Zilele de după intervenție au fost destul de dificile, pentru că avea mai multe tuburi de dren și sonde care îi limitau libertatea de mișcare.
“M-am și speriat puțin când am văzut că aveam 3 tuburi de dren, 2 în partea stângă și 1 în partea dreaptă. Am avut și sonda urinară și nazogastrică, dar m-am liniștit repede. După doar o zi am scăpat de sonda urinară, apoi și de cea nazală. La externare am plecat cu cele 3 drenuri, dar treptat la controale mi-au fost scoase si acestea. Partea aceasta a fost mai dificilă, pentru că fiind cu drenurile am avut tot timpul grijă să nu mă mișc prea mult, să stau mai multe pe spate”, ne-a povestit Camelia, adăugând că a durat aproximativ o lună de zile până i-au fost scoase toate tuburile de dren.
Însă cea mai grea parte după intervenție a fost așteptarea rezultatului histopatologic. Au fost cele mai grele două săptămâni din viața ei și deși verdictul a venit ca o eliberare și știa că tumora fusese benignă și îndepărtată în totalitate, Camelia încă se gândește cu teamă la ce o așteaptă în continuare.
“Știu că tumora a fost scoasă în totalitate, dar știți cum este, am de făcut o serie de controale și investigații și pe măsură ce voi vedea că și acestea sunt în regulă o să fiu și eu mai liniștită. Aștept să trec cu bine de fiecare etapă din programul de monitorizare. Nu pot să fiu 100% liniștită – cel puțin anul acesta este marcat de controale din 3 în 3 luni luni și sper să le trec cu bine”, ne-a mărturisit Camelia.
Prof. univ. dr. Adrian Bartoș ne-a lămurit că operația a avut un rol profilactic și că au reușit să elimine pericolul înainte ca acesta să schimbe dramatic cursul vieții pacientei: “În cazul pacientei noastre, rezultatul histopatologic a confirmat caracterul benign al tumorii, care nu s-a transformat în cancer și are deci șanse nule de a reveni în acea zonă. Cu alte cuvinte, operația s-a efectuat la timp, având un rol profilactic”.
O viață nouă, o lecție pentru noi toți
La mai bine de trei luni de la operație, Camelia învață să trăiască din nou. Și-a schimbat complet stilul alimentar. Mănâncă mai puțin și mai des, a scos complet din alimentație carnea de porc și carnea de vită și respectă întocmai dieta personalizată recomandată de medicul nutriționist imediat după intervenția chirurgicală. Consumă, în schimb lactate, bânzeturi și proteine slabe, dar și carbohidrați complecși (cereale integrale, în special ovăz, legume și fructe).
“În spital am primit un regim strict, de care mă țin și acum, cu cât mai puține grăsimi, nu mai mult de 10-20 de gr de grăsimi pe zi, mai multe proteine slabe - albuș de ou, carne slabă, pește, lactate degresate. Treptat am introdus și puțină grăsime sănătoasă, mai mănânc 2-3 felii de avocado, mai fierb orez și pun 1 linguriță de ulei de măsline, dar fără grăsimi trans sau alimente procesate”, spune Camelia.
Cam la o lună după intervenția chirurgicală, a mers la control la gastroenterolog și a primit recomandarea de a lua și enzime digestive după mesele principale. Cu ajutorul acestor enzime și al regimului alimentar echilibrat, viața ei revine la normal. Deși frica nu a dispărut complet, este înlocuită de o recunoștință profundă pentru felul în care prof. univ. dr. Adrian Bartoș și echipa dânsului au ajutat-o.
„Am numai cuvinte de laudă la adresa domnului profesor Bartoș. A venit tot timpul să mă verifice și să vadă cum mă simt, inclusiv după operație, să vadă evoluția și cum mă simt. Și am toată încrederea că așa cum m-a ajutat pe mine, poate să ajute pe toată lumea”, ne-a mărturisit Camelia.
Mulți ar spune că a avut noroc, însă vreau să subliniez că norocul nu este deloc întâmplător, iar în cazul Cameliei vine ca o răsplată pentru disciplina ei de a merge regulat la medic și de a-și face periodic analizele și investigațiile recomandate. Această atitudine firească a transformat o simplă ecografie de rutină într-un scut salvator, reușind să identifice pericolul când boala era încă silențioasă.
„Dacă pot transmite ceva mai departe, este asta: mergeți la controale! Nu așteptați să doară”, conchide Camelia.
Consultant: Prof. univ. dr. Adrian Bartoș, medic primar chirurgie generală, cu expertiză semnificativă în chirurgia avansată, minim-invazivă a ficatului și pancreasului
