Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Povestea lui Ion Gurgu (55 de ani) începe în momentul în care i s-a spus: „Caută rapid un chirurg care să te poată opera!”. Ar fi putut opta pentru o clinică din Austria sau din Germania, dar a ales Spitalul Regina Maria din Brașov, pentru că aici locuiește. Și pentru că fusese diagnosticat cu o formațiune de natură malignă la nivelul căilor biliare, a decis că medicul care-l va salva este dr. Silviu Makkai-Popa, medic primar chirurgie generală.
Un diagnostic complicat
Sportiv de performanță - fotbalist cunoscut - Ion Gurgu face parte dintre cei care s-au îngrijit constant de sănătatea lor. Activitatea fizică constantă, atenția la alimentație, controale periodice. Toate acestea i-au susținut starea de bine și i-au întărit organismul, dar în vara anului 2024, ceva s-a schimbat. O senzație de jenă gastrică și o scădere neplanificată în greutate au fost primele semne. A urmat pruritul cutanat, dar fără o cauză dermatologică evidentă. Ulterior, a observat o culoare anormală a urinei. Inițial, a pus-o pe seama faptului că nu se hidratase suficient, dar problema a persistat și s-a agravat. Și-a dat seama că se întâmpla ceva rău cu el abia atunci când pielea și albul ochilor au căpătat o nuanță galbenă intensă.
„Veneam în țară dintr-o călătorie și din vamă m-am dus direct la Spitalul Județean. Am fost internat pe loc, pus pe perfuzii și diagnosticat cu icter mecanic, cauza fiind un blocaj la nivelul căilor biliare. Deoarece investigațiile imagistice nu au confirmat că ar fi vorba despre pietre, s-a optat pentru plasarea unui stent care să permită eliminarea secreției biliare în duoden”, spune Ion Gurgu.
Stentul respectiv a fost montat prin endoscopie intervențională. Procedura a fost eficientă, analizele s-au normalizat, iar pielea a revenit la culoarea normală. În cursul intervenției au fost prelevate și câteva fragmente de țesut pentru o biopsie. Pentru că lumenul canalului biliar, unde a fost montat stentul, are în mod normal in jur de 5 mm, probele au fost la rândul lor milimetrice.
Analiza anatomopatologică a arătat că majoritatea celulelor erau de natură malignă, diagnosticul fiind de adenocarcinom al ampulei Vater, respectiv locul unde canalul biliar comun și canalul pancreatic se unesc și se varsă în duoden, eliberând bila și sucul pancreatic, esențiale pentru digestie.
„Este traumatizant un astfel de diagnostic, mai ales că la momentul acela, după montarea stentului mă simțeam foarte bine, icterul dispăruse, recuperasem kilogramele pierdute, iar analizele erau foarte bune. Adică, te simți foarte bine, dar ai cancer! E dureros și foarte greu de asimilat. Atunci mi s-a spus să caut urgent un chirurg care să aibă curajul să mă opereze. Nu mi-a fost greu să-l găsesc, iar decizia pe care am luat-o de a merge pe mâna dr. Silviu Makkai-Popa a fost cu siguranță una dintre cele mai bune pe care le-am luat vreodată”.
Operația Whipple, cea mai dificilă procedură chirurgicală
La baza oricărei terapii, indiferent de patologie, dar mai ales atunci când este vorba despre o afecțiune severă și cu risc, se află relația dintre medic și pacient. Vulnerabilitatea pacientului pune pe umerii medicului responsabilitatea de a construi o legătură de încredere cu acesta.
„Încrederea și suportul pe care le-am primit de la dr. Makkai au fost printre elementele care au contribuit la vindecarea mea. M-a făcut să mă simt în deplină siguranță încă din primul moment, de la prima consultație, și am același sentiment acum, la aproape 6 luni de la operație, care a avut un grad maxim de dificultate. Când mi-a explicat care sunt soluțiile și ce presupune intervenția, am înțeles de ce mi s-a recomandat să găsesc un chirurg care să aibă știința și curajul de a o realiza”, spune Ioan Gurgu.
De la dr. Silviu Makkai-Popa, pacientul a aflat că afecțiunea este într-un stadiu incipient, dar că riscul ca boala să progreseze repede și agresiv impunea o intervenție radicală. Operația nu doar că ar fi îndepărtat tumora canceroasă, dar ar fi eliminat necesitatea chimioterapiei, cel puțin într-o primă fază.
Soluția terapeutică impune îndepărtarea formațiunii tumorale. Complexitatea procedurii provenea din faptul că formațiunea tumorală era localizată într-o zonă care implica simultan rezecția unor organe esențiale, precum pancreas, duoden, căile biliare, stomacul și era în vecinătate unor vase mari de sânge.
Operația Whipple, cunoscută și sub denumirea de duodeno-pancreatectomie cefalică, implică îndepărtarea unei părți din pancreas (capul pancreasului), a unei părți din duoden, a colecistului și a porțiunii terminale a căilor biliare, precum și rezecția unei porțiuni din stomac și din jejun. În plus, pentru a preveni răspândirea celulelor canceroase era necesară și o riguroasă limfadenectomie, respectiv îndepărtarea ganglionilor limfatici regionali.
Dr. Silviu Makkai-Popa: „Operația Whipple este, probabil, cea mai dificilă intervenție de chirurgie digestivă. Este o intervenție salvatoare, dar cu riscuri majore, pentru că restabilirea continuității tractului digestiv și a anexelor implică realizarea unor anastomoze care au ca scop să permită drenajul secreției biliare și a sucului pancreatic în intestinul care preia bolul alimentar provenit din stomacul restant, după realizarea rezecțiilor, și ele foarte complicate, datorită vecinătății cu vase mari de sânge precum vena portă care aduce sângele de la intestin câtre ficat, vena cavă inferioară care drenează sângele din porțiunea inferioară a corpului, aorta, care duce sânge de la inimă spre porțiunea inferioară a corpului si artera mezenterică superioară, care se desprinde din aortă în spatele pancreasului care trebuie rezecat și care este practic artera care nutrește tot intestinul subțire si două treimi din colon.
În operația Whipple, jejunul este implicat în reconstrucția circuitului digestiv și se realizează trei conexiuni noi, esențiale cu jejunul, a doua parte a intestinului subțire. Se face o pancreatojejunostomie, adică pancreasul restant este conectat la jejun pentru a permite drenajul sucului pancreatic, o hepaticojejunostomie, adică este legat de jejun canalul biliar comun restant pentru a asigura fluxul bilei în intestin și gastrojejunostomie, adică partea restantă a stomacului este conectată la jejun pentru a permite tranzitul alimentelor. Practic se construiesc noi circuite digestive care tentează adaptarea nevoilor organismului la lipsa porțiunilor rezecate”.
De comun acord, medicul și pacientul au ales abordarea chirurgicală robotică, beneficiind de precizia disecției și de o reconstrucție sigură după îndepărtarea tumorii. Această tehnică minimizează pierderile de sânge și reduce riscul complicațiilor majore.
În plus, utilizarea robotului da Vinci a oferit o vizibilitate optimă în câmpul operator și a diminuat riscul complicațiilor intraoperatorii. Alegerea acestei metode a oferit o intervenție minim invazivă, menajând organismul pacientului, chiar și în contextul complexității ridicate a procedurii.
Mentorul și discipolul
Chirurgia este o artă care se învață, iar mentoratul în chirurgie este puntea dintre experiența acumulată și inovația continuă. Legătura dintre mentor și discipol este întotdeauna una specială pentru că „a da mai departe ceea ce știi” este unul dintre secretele performanței medicale.
Mentorul dr. Silviu Makkai Popa este prof. dr. Juan Santiago Azagra, o somitate a chirurgie digestive. „Sunt onorat să fiu discipolul profesorului Azagra, și multe dintre cele pe care le pot face pentru pacienții mei le-am învățat de la el. Am operat împreună în Luxemburg și mi-a permis să-l consult prin telefon sau teleconferință pentru cazuri chirurgicale mai complexe. De data aceasta, însă, a fost de acord să vină în România și să operăm împreună, cu robotul Da Vinci, în cazul acestui pacient cu tumoră de ampulă Vater.
Mai mult, a venit fără nicio amânare, pentru că timpul era foarte important, complet necondiționat, ca parte a unei colaborări între Spitalul Regina Maria Brașov și Centre Hospitalier de Luxembourg, ceea ce a fost mai mult decât onorant pentru mine. Intervenția a fost prima operație Whipple realizată integral robotic în Brașov”, spune dr. Silviu Makkai Popa
Trebuie menționat că profesorul Juan Santiago Azagra este un pionier al chirurgiei minim invazive laparoscopice și robotice, unul dintre primii care au realizat intervenția prin abord laparoscopic și este specializat în chirurgie generală, digestivă și vasculară, cu o impresionată experiență internațională. A condus secții de chirurgie în spitale universitare din Belgia și Luxemburg și a contribuit semnificativ la dezvoltarea chirurgiei minim invazive, în special în domeniul oncologic.
Este membru fondator al mai multor societăți chirurgicale și onorat de instituții din întreaga lume pentru contribuțiile sale în chirurgie laparoscopică. Implicat activ în educația medicală, este consultant și expert pentru universități și spitale din Belgia, Franța, Spania, Italia, SUA, Argentina și Japonia.
„Intervenția efectivă a durat 12 ore. „Am beneficiat de suportul și colaborarea impecabilă din partea echipei de anestezie, coordonată de dr. Luminița Cîmpeanu, iar evoluția postoperatorie a pacientului a fost bună, fără complicații postoperatorii grave.
Pe lângă satisfacția că pacientul este bine, intervenția aceasta, foarte probabil cea mai extinsă și mai dificilă procedură chirurgicală robotică realizată Regina Maria Brașov, ceea ce aliniază spitalul nostru cu practicile internaționale privind patologia oncologică majoră. Și, nu în ultimul rând, mi-a oferit prilejul să evoluez în practica mea chirurgicală, ca orice caz provocator”, completează dr. Silviu Makkai-Popa.
Recuperarea
Ion Gurgu a trecut cu bine peste cele 12 ore ale intervenției. Recuperarea sa a fost treptată, dar fără complicații majore.
„M-am simțit bine la 2-3 zile după operație. Mult mai bine decât mă așteptam după o intervenție care a tăiat și a pus la loc toate organele din abdomen. Apropo de tăiat, am ales conștient soluția radicală a intervenției, pentru că am înțeles gravitatea acestui tip de cancer și pentru că am multe planuri pe mai departe. Dr. Makkai m-a supravegheat 8 zile la ATI. Voia să mă știe monitorizat 24 de ore din 24.
Am fost hrănit artificial timp de 5 zile pentru a permite suturilor să se vindece și au urmat alte 7 zile pe secție. Trebuie să spun că nu a fost doar monitorizare, ci o îngrijire continuă, cu dedicare, cu empatie și cu o grijă din care nu a lipsit nimic. Nici încurajările, nici zâmbetele. Nu apucam să spun că aș vrea ceva sau aș avea nevoie de ajutor, pentru că toți erau acolo, lângă mine”, povestește Ion Gurgu.
Una dintre anastomoze, cea dintre intestin si calea biliară a dezvoltat o fistulă. Această problemă nu a necesitat însă nici un gest suplimentar, ci doar monitorizare deoarece intraoperator, au fost plasate tuburi de gardă lângă anastomozele care sunt intotdeauna mai riscante, cea dintre intestin și calea biliară și cea dintre stomac și intestin. Tubul a fost îndepărtat progresiv la trei săptămâni după externare. „Anastomozele sunt foarte complicate, iar, în ciuda faptului că fiecare a fost verificată intraoperator, postoperator organismul evoluează și astfel de situații sunt posibile. Este motivul pentru care punem tuburi de gardă lângă anastomozele care au riscuri mai mari de a dezvolta astfel de probleme. Odată ce fistula este bine drenată, este nevoie de puțin timp pentru ca leziunile să se vindece, iar procesul de vindecare a făcut ca fistula să se închidă în mod natural. Aceasta a fost singura complicație, care a fost ținută sub control și care nu a necesitat decât răbdare din partea pacientului. Un pacient ideal, aș putea spune, atât din punct de vedere al statusului general al organismului, cât și al determinării și încrederii pe care mi le-a acordat. Tipul acesta de fistule este frecvent, datorat mai ales diferenței de calibru dintre calea biliara anastomozata și intestinul anastomozat, dar și inflamației peretelui căii biliare datorate stentului montat ca și gest salvator pentru drenajul bilei. Ele nu necesită reintervenție ci doar monitorizare si compensarea pierderilor, dovadă fiind chiar pacientul.
Pe de altă parte, în timp, după o intervenție chirurgicală cu această complexitate, pot apărea complicații tardive, de tipul stenozelor de anastomoză, dar urmărim periodic pacientul si la nevoie acest tip de complicații se pot rezolva minim-invaziv, pe cale endoscopică”, completează chirurgul.
Primul control, rezultate excelente
Intervenția complexă și complicată a eliminat complet formațiunea tumorală. Rezultatele excelente au fost confirmate de investigațiile detaliate la care a fost supus Ion Gurgu la 3 luni după operație. Imagistic, totul era în bună regulă, iar analizele de laborator arătau bine și foarte bine.
„Recuperarea completă poate dura câteva luni și poate necesita adaptarea stilului alimentar și atenție la efortul fizic, însă pacientul este vindecat și nu a fost necesară chimioterapia în cazul său. Va avea nevoie de monitorizare periodică, dar perspectiva este foarte bună, clinic fiind sănătos va putea reveni la viața normală de dinainte de operație”, a încheiat dr. Silviu Makkai-Popa.
Întreaga experiență prin care a trecut Ion Gurgu dovedește că, chiar și în cele mai complicate și dificile situații, există o cale, că soluțiile depind de cei pe care te bazezi și de curajul de a schimba răul în bine.
Consultant: Dr. Silviu Makkai-Popa, medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale în Spitalul Regina Maria Brașov
