Noduli la sân: Ce sunt, tipuri și opțiuni de tratament pentru nodulii mamari

Un nodul la sân sau nodul mamar este o umflătură localizată, o protuberanță la sân ce se simte diferit la palpare față de restul țesutului mamar. Acești noduli sunt comuni în rândul femeilor, în anii fertilității, după pubertate și până la menopauză. 

Nodulii mamari sunt cel mai des benigni și nu reprezintă un pericol grav pentru sănătate. Cu toate acestea, atunci când sunt prezenți, conduita corectă este de a se efectua o verificare de un medic specialist pentru a elimina varianta cancerului la sân.

Iată tot ce trebuie să știi despre acest subiect. Acest articol te va ghida prin informațiile esențiale despre nodulii la sân, de la cauze și tipuri, până la metode de diagnostic și opțiuni de tratament. 

Informații cheie despre nodulii la sân

• Majoritatea nodulilor nu înseamnă cancer: Peste 80% dintre nodulii la sân investigați se dovedesc a fi benigni (necanceroși), fiind cauzați de modificări hormonale, chisturi sau alte afecțiuni non-maligne.
• Autoexaminarea este esențială: Cunoașterea propriilor sâni prin autoexaminare lunară te ajută să identifici orice modificare nouă și să consulți medicul la timp.
• Diagnosticul medical este obligatoriu: Indiferent de cum simți un nodul la palpare, doar medicul specialist, prin investigații precum ecografia mamară sau mamografia, poate stabili un diagnostic corect.
• Controlul periodic este esențial: Managementul pe termen lung implică monitorizare regulată, mai ales în cazul nodulilor benigni, pentru a surprinde orice modificare în stadiu incipient.

• Ce este un nodul la sân (nodul mamar)?
• Cum se manifestă nodulii mamari și care sunt semnele de alarmă?
• Cum se realizează autoexaminarea sânilor?
• Care sunt principalele tipuri de noduli la sân?
• Cine este predispus la apariția nodulilor la sân? (Factori de risc)
• Cauze: de ce apar nodulii la sân
• Ce investigații sunt necesare pentru a diagnostica un nodul?
• Care sunt opțiunile de tratament pentru nodulii mamari?
• Prevenția și managementul pe termen lung al nodulilor la sân
• Pașii următori: Ce să faci după ce ai citit acest articol
• Întrebări frecvente despre noduli la sân

Ce este un nodul la sân (nodul mamar)?

Un nodul la sân este o masă de țesut care se simte diferit de restul structurii mamare. Aceste formațiuni pot varia ca dimensiune, consistență și localizare, fiind o preocupare frecventă. Pentru a înțelege mai bine natura lor, e important să cunoști structura sânului și procesele care pot duce la formarea lor.

Sânul e compus din țesut glandular, adipos și conjunctiv. Cel glandular are 15-20 de lobi, fiecare cu lobuli unde se produce laptele în timpul alăptării. Acești lobuli sunt conectați prin canale galactofore care transportă laptele către mamelon. Întreaga structură e susținută de țesut conjunctiv și înconjurată de țesut adipos, proporția variind în funcție de vârstă, greutate și fluctuații hormonale.

Apariția nodulilor mamari poate fi influențată de mulți factori. Fluctuațiile hormonale sunt o cauză principală, mai ales variațiile de estrogen și progesteron din timpul ciclului menstrual. Aceste modificări pot determina retenția de lichide, creșterea temporară a țesutului glandular și formarea de chisturi. Multe femei observă că sânii devin mai sensibili în perioada premenstruală. În timp, țesutul conjunctiv (fibros) din jur se poate îngroșa, creând o textură fermă sau „cauciucată" care poate fi simțită ca o masă neregulată.

Această combinație de chisturi și țesut fibros îngroșat este ceea ce se simte ca noduli mamari.

Cum se manifestă nodulii mamari și care sunt semnele de alarmă?

O persoană obișnuită cu felul în care își simte sânii va recunoaște mai ușor orice schimbare la nivelul acestora, de aceea se recomandă ca fiecare femeie să-și formeze obiceiul de a-și auto-examina periodic sânii.

Mergi la medic dacă observi vreun simptom din următoarele:

• Găsești un nodul sau o formațiune îngroșată diferită de restul țesutului la sân sau la subraț;
• Modificări ale pielii: aspect de „coajă de portocală” (piele îngroșată, cu mici adâncituri), ulcerații, zone întărite;
• Observi o schimbare la pielea sânului sau a mamelonului: o înroșire a zonei, simți o mâncărime, venele sunt mai vizibile pe sân, mamelonul este retras puțin în interior;
• Retragerea sau deformarea mamelonului apărută recent (dacă nu era prezentă dintotdeauna).
• Inflamare sau umflare la nivelul sânului sau axilei, chiar și fără nodul clar;
• Observi o schimbare în mărimea, forma sau modul în care arată sânul;
• Durerea sânului nu trece după menstruație;
• Schimbări de sensibilitate sau durere localizată persistentă, nu doar difuză;
• Durere mamară sau osoasă;
• Ai o scurgere mamară spontană.
• Prezența unor ganglioni palpabili și măriți în axilă.

Ai depistat o modificare la nivelul sânilor? Nu amâna vizita la medic! Programează acum un consult senologic la Regina Maria și beneficiază de expertiza unei echipe multidisciplinare. 

Pachetul de screening mamar (consult + ecografie/mamografie) este cel mai bun aliat al sănătății tale. Descoperă pachetele de prevenție de la Regina Maria 

👉 Orice schimbare nouă, persistentă sau suspectă la nivelul sânului ar trebui evaluată de medicul ginecolog sau oncolog, pentru a exclude ceva grav și a începe tratamentul cât mai devreme, dacă e cazul.

Durerile de sân pot fi semne ale schimbărilor hormonale sau ale altor afecțiuni. Nodulii în sâni, umflături sau zone diferite de țesut ar trebui examinate de medic. Schimbările în aspectul sau dimensiunea sânilor ar trebui, de asemenea, monitorizate și raportate.

Un control medical regulat și autoexaminarea lunară a sânilor sunt esențiale pentru menținerea sănătății mamare. Iar dacă observi orice schimbare sau ai îngrijorări, nu ezita să consulți un specialist. Sănătatea ta este cea mai importantă, iar acțiunea promptă poate face diferența în detectarea și tratarea precoce a problemelor. Ascultă-ți corpul, mergi la medic.

Cum se realizează autoexaminarea sânilor?

Autopalparea sânilor poate fi primul pas către un diagnostic corect, așa că este foarte important să o faci corect.

Autoexaminarea mamară trebuie realizată lunar, la 3-5 zile de la debutul menstruației, întrucât atunci sânii nu ar trebui să fie umflați sau dureroși. Dacă ești la menopauză, alege-ți o dată fixă în fiecare lună pentru a efectua autopalparea.

Începe cu observarea atentă a sânilor în oglindă, stând cu mâinile în șold. Evaluează forma, conturul și culoarea sânilor. În acest fel, poți observa eventualele umflături.

Apoi, ridică brațele și observă dacă există vreo modificare. Verifică, de asemenea, dacă apare vreo scurgere pe sutien – aceasta poate fi galbenă, albă sau cu sânge.

Următorul pas presupune să te așezi culcată pe spate. Pentru sânul drept, așază o pernă sub umărul drept, iar palma mâinii drepte sub cap. Palpează sânul drept cu cele trei degete mijlocii ale mâinii stângi, începând de la periferia sânului și avansând concentric sau liniar până la mamelon. Apoi schimbă sensul.

Nu uita să palpezi și zona axilei, pentru a verifica apariția unor ganglioni.
Strânge ușor mamelonul pentru a observa dacă există vreo secreție. După aceea, repetă procedura pentru sânul stâng, schimbând mâinile.

Nod mamar Chist mamar Reprezintă o formațiune solidă, adică țesut compact. Reprezintă o formațiune plină cu lichid. Poate fi benign (necanceros) sau malign (canceros). Este aproape întotdeauna benign. La palpare, poate fi ferm, neregulat și uneori fixat. La palpare, este de obicei moale sau elastic, rotund și mobil. Necesită investigații suplimentare (ecografie, mamografie, biopsie) pentru a exclude cancerul. Se diagnostichează de obicei prin ecografie (se vede lichidul). Poate provoca retracția pielii sau mamelonului dacă este malign. Nu provoacă modificări ale pielii sau mamelonului. Tratamentul depinde de natură (ex. monitorizare, excizie chirurgicală, tratament oncologic). Poate să nu necesite tratament; dacă este mare sau dureros, se poate drena.

Care sunt principalele tipuri de noduli la sân?

Nodulii mamari sunt clasificați în două mari categorii: benigni (necanceroși) și maligni (canceroși). Nodulii benigni sunt mult mai frecvenți și nu reprezintă un pericol pentru viață, în timp ce nodulii maligni necesită diagnosticare și tratament rapid.

Fiecare categorie cuprinde mai multe subtipuri, cu caracteristici distincte:

Noduli benigni

Nodulii benigni nu sunt canceroși și nu pun viața în pericol. De obicei, au margini regulate, sunt mobili la palpare și pot fi sensibili la atingere.

Chisturile mamare

Sunt saci plini cu lichid, foarte comuni, în special la femeile aflate înainte de menopauză. La palpare se simt netezi și elastici și își pot modifica dimensiunea pe parcursul ciclului menstrual.

Fibroadenoamele

Acestea sunt cele mai frecvente tumori benigne ale sânului, des întâlnite la femeile tinere. Sunt formațiuni solide, ferme, cu o consistență asemănătoare cauciucului, bine delimitate și foarte mobile sub piele.

Papiloamele intraductale

Sunt tumori mici, asemănătoare unor veruci, care se dezvoltă în canalele galactofore, aproape de mamelon. Principalul simptom este adesea o secreție mamelonară clară sau sanguinolentă.

Necroza grasă și lipoamele

Necroza grasă apare ca urmare a unei leziuni la nivelul țesutului adipos al sânului și poate forma un nodul ferm, rotund, uneori dureros. Lipoamele sunt tumori benigne, moi și mobile, compuse din celule grase.

Tumorile phyllodes benigne

Majoritatea tumorilor phyllodes sunt benigne. Acestea se dezvoltă din țesutul conjunctiv al sânului și tind să crească rapid, dar nu se răspândesc în alte părți ale corpului.

Noduli maligni

Nodulii maligni sunt de natură canceroasă și au potențialul de a invada țesuturile înconjurătoare și de a se răspândi (metastaza) în alte părți ale corpului.

Un nodul canceros este, de obicei, tare, nedureros, are margini neregulate și este fixat de piele sau de țesuturile profunde, nefiind mobil la palpare. Poate fi însoțit și de alte semne, cum ar fi modificări ale pielii (încrețire, aspect de "coajă de portocală"), retracția mamelonului sau inflamarea ganglionilor axilari.

Indiferent de caracteristicile unui nodul, orice formațiune nouă depistată la nivelul sânului trebuie evaluată de un medic specialist pentru un diagnostic corect.

Care este diferența între nodul și chist?

Principala diferență constă în compoziția lor: un nodul este o formațiune solidă de țesut, în timp ce un chist este un săculeț plin cu lichid. Această distincție este cel mai bine vizualizată printr-o ecografie mamară.

Cine este predispus la apariția nodulilor la sân? (Factori de risc)

Orice femeie poate dezvolta un nodul la sân de-a lungul vieții, însă anumiți factori pot crește predispoziția. Factorii de risc variază pentru nodulii benigni și cei maligni, fiind adesea legați de istoricul hormonal și genetic.

Pentru nodulii benigni, principalii factori sunt:

• Vârsta: Femeile tinere (sub 30 de ani) sunt predispuse la fibroadenoame, în timp ce femeile între 30 și 50 de ani dezvoltă mai frecvent chisturi și modificări fibrochistice.
• Fluctuațiile hormonale: Ciclurile menstruale, sarcina și terapiile hormonale pot stimula apariția nodulilor.

Pentru nodulii maligni (cancer), factorii de risc includ:

• Sexul: Femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații.
• Vârsta înaintată: Riscul crește semnificativ după 50 de ani.
• Istoricul personal sau familial: Un diagnostic anterior de cancer mamar sau prezența bolii la rude de gradul I (mamă, soră).
• Factori genetici: Mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2.
• Factori hormonali: Prima menstruație la o vârstă fragedă, menopauza instalată târziu, lipsa sarcinilor sau prima sarcină la o vârstă înaintată.
• Stilul de viață: Obezitatea, consumul de alcool și sedentarismul.

Cauze: de ce apar nodulii la sân

Apariția nodulilor la nivelul sânilor poate fi influențată de numeroși factori:

Fibroadenoamele

Fibroadenoamele sunt cele mai răspândite tipuri de noduli mamari benigni. Dacă îi apeși, ei sunt solizi, rotunzi, asemănători cauciucului și se mișcă ușor. Nu sunt dureroși, fiind întâlniți mai ales la femei cu vârsta între 20 și 30 de ani. Ei sunt comuni în rândul femeilor afro-americane. Fibroadenoamele pot fi eliminate chirurgical.

Schimbările fibrochistice

Schimbările fibrochistice (mastoza fibrochistică) apar din cauza modificărilor hormonilor din timpul ciclului menstrual. Femeile pot avea noduli mamari care își schimbă forma și sensibilitatea cu puțin timp înainte de menstruație. De asemenea, există și posibilitatea de scurgere a unei secreții mamare.

Ductele mamare și țesutul din jurul lor cresc și astfel se formează chisturi. Acestea se măresc rapid, ca răspuns la hormonii eliberați în apropierea menstruației. Nodulii pot fi tari sau pot avea consistență asemănătoare cauciucului și se pot simți ca un singur nodul (mic sau mare).

Schimbările fibrochistice pot face ca țesutul mamar să se îngroașe.

Aceste schimbări sunt observate mai ales după vârsta de 40 de ani. Ele reprezintă cea mai comună cauză a apariției nodulilor mamari benigni în rândul femeilor cu vârste între 35 și 50 de ani.

Femeile care sunt la menopauză au mai puține șanse să simtă aceste schimbări la nivelul sânilor, pentru că nu mai au modificările hormonale lunare.

Deseori nu este nevoie de niciun tratament, însă medicul te poate sfătui cum să scazi sensibilitatea de la nivelul sânilor.

Chisturi simple

Ele sunt formațiuni pline cu lichid și afectează deseori ambii sâni. Ar putea apărea un chist sau mai multe. De asemenea, ele pot varia în dimensiune. Chisturile tind să devină mai mari și mai sensibile în apropierea menstruației.

Chisturile simple pot fi tratate prin aspirare, dacă sunt prea mari. Această procedură nu este considerată operație. Medicul va introduce acul în chist, ghidat de ecograf. Astfel, chistul va fi golit de lichid și nu va mai exista. Chisturile pot dispărea de la sine, astfel că uneori nu e nevoie de niciun tratament, în afara de un stil de viață sănătos.

Papiloamele intraductale

Papiloamele intraductale sunt formațiuni benigne mici care apar în canalele galactofore ale sânului, cel mai adesea în apropierea mamelonului. Au aspectul unor excrescențe moi, asemănătoare verucilor (negilor), formate din țesut glandular și vascular.

Apar frecvent la femei între 35 și 50 de ani. Pot provoca secreții mamelonare spontane, uneori sanguinolente. De obicei, sunt nedureroase, dar pot fi sensibile la palpare.

Diagnosticul se stabilește prin ecografie mamară, eventual biopsie. Tratamentul constă în excizia chirurgicală, mai ales dacă există secreții sau suspiciune de leziune atipică.

Traumatismele

O lovitură poate cauza formarea unui nodul tare și nedureros la nivelul sânului, cu o formă neregulată. Traumatismul mamar poate deteriora celulele de grăsime din țesutul mamar, o boală numită necroză de grăsime, care poate duce la formarea unui nodul la sân.

Deși acești noduli nu sunt, de obicei, maligni, medicul poate face o biopsie pentru a exclude diagnosticul de cancer.

Nodulii apăruți după traumatisme trec de la sine, însă dacă deranjează, ei pot fi îndepărtați chirurgical.

Infecții

Acestea se manifestă prin noduli dureroși, care se formează în interiorul sânului. Aceștia conțin puroi. Infecția bacteriană pătrunde deseori prin crăpăturile mamelonului (de exemplu, în timpul alăptării – mastită). Alte simptome pot fi febră, roșeață și umflarea zonei.

Cancerul mamar

O tumoră malignă a sânului, de obicei, este tare și fermă la atingere. Nodulul canceros are o formă neregulată și pare că e prins bine de piele sau de țesutul sânului.

Cancerul la sân nu este, în general, dureros, mai ales în stadiile incipiente. Se poate dezvolta în orice parte a sânului, dar este, de obicei, mai comun în cadranul superior exterior.

Unele tumori mamare maligne sunt dureroase. Asta se întâmplă când sunt mari și când cauzează compresia altor structuri ale sânului sau dacă devin ulceroase și se dezvoltă prin piele.

Ce investigații sunt necesare pentru a diagnostica un nodul?

Pentru a diagnostica un nodul la sân, medicii folosesc o abordare care include, de obicei, trei etape principale: examinarea clinică, investigațiile imagistice și, dacă este necesar, biopsia.

Examenul clinic al sânilor (palparea)

Acesta este primul pas, realizat de un medic specialist (senolog, ginecolog sau medic de familie). Medicul va palpa ambii sâni și zonele axilare pentru a evalua dimensiunea, forma, consistența și mobilitatea nodulului, precum și pentru a căuta alte modificări suspecte.

Investigații imagistice

Acestea oferă imagini detaliate ale țesutului mamar și ajută la caracterizarea nodulului.

Principalele metode sunt:

• Mamografia: Este o radiografie a sânului, esențială mai ales pentru femeile de peste 40 de ani. Poate detecta microcalcificări sau alte semne care nu sunt palpabile.

Dacă ai o suspiciune, cazuri de cancer la sân în familie sau peste 40 de ani împliniți, o mamografie făcută timpuriu înseamnă o șansă mai mare de vindecare, în cazul confirmării unei probleme existente. Cere o programare online pentru mamografie și asigură-te din timp că totul este în regulă.

• Ecografia mamară: Folosește ultrasunete pentru a crea imagini ale sânului și este metoda preferată pentru femeile tinere (sub 40 de ani) sau pentru a face diferența între un nodul solid și unul chistic (plin cu lichid). Este adesea folosită în completarea mamografiei.
• RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară): Este o investigație mai avansată, utilizată în cazuri specifice, cum ar fi pentru femeile cu risc genetic crescut, pentru a evalua extinderea unui cancer deja diagnosticat sau când mamografia și ecografia nu oferă un rezultat clar.

Pentru un diagnostic corect, nu doar aparatul contează, ci și medicul din spatele lui. O interpretare specializată a imaginilor este cheia pentru a înțelege cauza simptomelor tale. În Centrele Regina Maria  – cea mai extinsă și performantă rețea medicală privată din România, cu un ecosistem complet construit pe principiul One Health  – o echipă de medici radiologi de elită îți asigură o evaluare expertă. Descopera toate tipurile de investigatii RMN si CT oferite de noi.

Biopsia

Dacă investigațiile imagistice indică o posibilă malignitate sau dacă diagnosticul este incert, biopsia este singura metodă care poate confirma cu certitudine natura (benignă sau malignă) a nodulului. Aceasta presupune recoltarea unei mici mostre de țesut din nodul pentru a fi analizată la microscop de către un medic anatomopatolog. Tipurile comune de biopsie includ:

• Puncția-biopsie cu ac fin (FNAB): Se extrag celule cu un ac subțire.
• Biopsia cu ac gros (core biopsy): Se recoltează un mic fragment de țesut cu un ac special.
• Biopsia excizională: Îndepărtarea chirurgicală a întregului nodul pentru analiză.

Pentru mai multe informații poți citi și articolul: Cum sa ai sani sanatosi. Investigatiile imagistice sunt esentiale

Care sunt opțiunile de tratament pentru nodulii mamari?

Tratamentul nodulilor mamari depinde fundamental de natura acestora: dacă sunt benigni (necanceroși) sau maligni (canceroși).

Tratamentul nodulilor benigni

Majoritatea nodulilor benigni nu necesită tratament, ci doar monitorizare. Totuși, în anumite situații, se poate interveni.

• Monitorizare periodică: Aceasta este cea mai comună abordare, în special pentru fibroadenoame mici și chisturi simple. Medicul va recomanda controale clinice și ecografice la intervale regulate (de obicei, la 6-12 luni) pentru a urmări evoluția nodulului.
• Drenajul (aspirația) chisturilor: Dacă un chist este mare, dureros sau provoacă disconfort, medicul poate introduce un ac fin pentru a extrage lichidul. Acest lucru duce la dispariția nodulului și la ameliorarea simptomelor.
• Excizia chirurgicală: Îndepărtarea chirurgicală a nodulului benign se recomandă dacă acesta crește rapid în dimensiuni, este foarte mare, provoacă durere sau alte simptome, sau dacă există o incertitudine în privința diagnosticului. Tumorile phyllodes, chiar și cele benigne, sunt de obicei îndepărtate chirurgical.

Tratamentul nodulilor maligni (cancer mamar)

Tratamentul pentru cancerul mamar este complex și este stabilit de o echipă medicală multidisciplinară (oncolog, chirurg, radioterapeut). Planul de tratament este personalizat în funcție de tipul de cancer, stadiul bolii și starea generală de sănătate a pacientei. Opțiunile includ:

• Intervenția chirurgicală: Este adesea primul pas. Poate fi o  tumorectomie (îndepărtarea tumorii și a unei mici porțiuni de țesut sănătos din jur) sau o mastectomie (îndepărtarea întregului sân). Se evaluează și se îndepărtează, de asemenea, ganglionii limfatici din axilă.
• Radioterapia: Utilizează radiații de mare energie pentru a distruge celulele canceroase rămase în zona sânului sau a ganglionilor limfatici după operație.
• Chimioterapia: Folosește medicamente administrate intravenos sau oral pentru a distruge celulele canceroase din tot corpul. Se poate administra înainte de operație (neoadjuvant) pentru a micșora tumora sau după operație (adjuvant) pentru a reduce riscul de recidivă.
• Terapia hormonală: Este eficientă pentru cancerele care au receptori hormonali (estrogen sau progesteron). Aceste medicamente blochează hormonii, împiedicând creșterea tumorii.
• Terapia țintită: Acționează specific asupra unor particularități genetice ale celulelor canceroase, cum ar fi proteinele HER2, blocându-le capacitatea de a se multiplica.

Alte tratamente complementare

Acupunctura – potrivit unor specialiști, există anumite puncte responsabile pentru nodulii formați la sâni. Ei spun că acupunctura ar putea ajuta la calmarea simptomelor asociate cu chimioterapia, în cazul pacientelor cu cancer la sân. Totuși, există și specialiști care consideră că acupunctura poate fi cauza răspândirii celulelor tumorale la nivelul dermului.

Masajul terapeutic general – poate fi de ajutor pentru a scăpa de stres, anxietate, stare de rău sau depresie.

Electroacupunctura – este acupunctura în cadrul căreia acele fine sunt stimulate cu curent electric blând.

Fitoterapia – presupune consumul unor preparate din plante medicinale. Uleiul de ghimbir, uleiul de luminița nopții, ceaiul verde sau ignama sălbatică ar putea fi de folos. Suplimentele alimentare de turmeric, echinacea, usturoi sau ginseng sunt considerate în mod popular ca ar putea oferi beneficii, totuși nu există suficiente date științifice confirmate.

Niciun tratament nu trebuie luat, însă, fără acordul medicului și nu poate înlocui tratamentul standard, mai ales dacă există un diagnostic de cancer mamar.

Prevenția și managementul pe termen lung al nodulilor la sân

Nu există o metodă garantată pentru a preveni complet apariția tuturor tipurilor de noduli mamari, în special a celor benigni (chisturi, fibroadenoame), care sunt adesea legați de fluctuațiile hormonale naturale. Totuși, se pot adopta măsuri pentru a reduce riscul general și, mai ales, riscul de a dezvolta un nodul malign (cancer mamar).

Adoptarea unui stil de viață sănătos

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, în special după menopauză, este crucială. Țesutul adipos poate produce estrogen, iar nivelurile crescute de estrogen sunt un factor de risc pentru anumite tipuri de cancer mamar. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și fibre, și săracă în grăsimi saturate și alimente procesate, contribuie la sănătatea generală și la menținerea greutății.

Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice practicate în mod constant ajută la controlul greutății, la reglarea nivelurilor hormonale și la întărirea sistemului imunitar. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână.

Limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului

Consumul de alcool este un factor de risc dovedit pentru cancerul mamar. Chiar și cantități mici pot crește riscul. Se recomandă limitarea consumului la cel mult o băutură alcoolică pe zi. Fumatul este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer, inclusiv cel mamar.

Atenție la terapiile hormonale

Terapiile de substituție hormonală pe termen lung, utilizate în timpul menopauzei, pot crește riscul de cancer mamar. Este important să discutați cu medicul despre riscurile și beneficiile acestor tratamente și să le folosiți pentru cea mai scurtă perioadă posibilă, în cea mai mică doză eficientă.

Autoexaminarea lunară și controalele medicale periodice

Deși nu previn apariția unui nodul, autoexaminarea sânilor (autopalparea) și controalele medicale regulate sunt esențiale pentru depistarea precoce. Familiarizarea cu aspectul normal al sânilor vă va ajuta să identificați orice modificare nouă. Controlul senologic anual și investigațiile imagistice recomandate de medic (ecografie, mamografie) sunt cele mai sigure metode de a descoperi un nodul în stadiu incipient, când șansele de tratament reușit sunt cele mai mari.

Pașii următori: Ce să faci după ce ai citit acest articol

1. Stabilește o rutină de autoexaminare: Dacă nu o faci deja, începe să îți examinezi sânii lunar, pentru a te familiariza cu aspectul și consistența lor normală.
2. Identifică orice modificare: Dacă observi un nodul nou, o zonă îngroșată, modificări ale pielii sau ale mamelonului, nu intra în panică, dar nici nu ignora situația.
3. Programează un consult medical: Contactează medicul de familie sau un medic specialist în senologie pentru o evaluare clinică. Acesta este cel mai important pas.
4. Urmează recomandările medicale: Pe baza examenului clinic, medicul îți va recomanda investigațiile necesare (ecografie, mamografie) pentru a stabili un diagnostic clar.
5. Respectă planul de monitorizare: Chiar dacă nodulul este benign, este crucial să respecți calendarul de controale periodice stabilit de medic pentru a supraveghea orice evoluție.

Indiferent de etapa în care te afli, de la simpla îngrijorare și programarea unui consult, până la investigații avansate și monitorizare pe termen lung, întreaga echipă de specialiști Regina Maria îți stă la dispoziție pentru a-ți oferi ghidarea și îngrijirea de care ai nevoie. Sănătatea ta este prioritatea noastră. Îți stăm la dispoziție cu medici dedicați și cea mai bună tehnologie pentru a te ghida cu empatie și profesionalism. Programeaza un consult și hai să avem grijă de sănătatea ta împreună.

Întrebări frecvente despre noduli la sân

Îți prezentăm mai jos cele mai frecvente întrebări despre nodulii la sân, pentru a te ajuta să înțelegi mai bine această afecțiune și pașii corecți pentru sănătatea ta.

La ce doctor merg pentru noduli la sân?

Pentru orice modificare la nivelul sânului, adresați-vă unui medic senolog, specializat în afecțiuni mamare, sau unui medic ginecolog. Acesta va efectua un control clinic și vă va recomanda investigațiile imagistice necesare (ecografie mamară, mamografie) pentru a stabili un diagnostic corect. În funcție de rezultat, puteți fi îndrumată ulterior și către un chirurg sau un medic oncolog.

Areola mamară inflamată este simptom de nodul la sân?

De obicei, o areolă inflamată nu este un simptom direct al unui nodul, ci mai degrabă al unei infecții (mastită) sau al unei afecțiuni dermatologice. Totuși, nu trebuie ignorată, deoarece în cazuri foarte rare poate semnala o formă rară de cancer, numită cancer mamar inflamator. Orice inflamație persistentă la nivelul sânului necesită un consult medical urgent pentru a exclude o cauză gravă.

Umflătură sub sân dureroasă este simptom de nodul la sân?

O umflătură dureroasă sub sân poate fi un simptom al unui nodul mamar, dar durerea nu indică neapărat gravitatea. Atât nodulii benigni (chisturi inflamate), cât și cei maligni pot fi dureroși, deși mulți sunt nedureroși. Deoarece poate fi vorba și de o problemă a peretelui toracic, este esențial ca orice formațiune nouă și dureroasă să fie evaluată de un medic.

Există vreo cremă pentru noduli la sân?

Nu, nu există o cremă care să poată trata, micșora sau vindeca nodulii la sân. Anumite unguente pot calma durerile mamare (mastalgia sau mastodinia), însă nu au niciun efect asupra nodulului în sine. Aplicarea unor creme în locul unui consult medical poate întârzia periculos de mult un diagnostic corect și un tratament adecvat, mai ales în cazul unei afecțiuni maligne.

Te poți vindeca de noduli la sân?

Da, în marea majoritate a cazurilor, nodulii la sân se pot vindeca. Dacă nodulul este benign (chist, fibroadenom), el poate fi monitorizat sau eliminat chirurgical, rezolvând complet problema. Dacă este malign (cancer), vindecarea este posibilă, în special dacă boala este depistată în stadiu incipient. Tratamentele moderne au crescut foarte mult rata de succes în lupta cu cancerul mamar.

Ce înseamnă fibrom la sân?

Termenul medical corect este fibroadenom mamar. Acesta reprezintă cea mai frecventă tumoră benignă (necanceroasă) a sânului, apărând mai ales la femeile tinere. La palpare, se simte ca o formațiune solidă, fermă și mobilă. Deoarece dezvoltarea sa este influențată hormonal, de obicei se recomandă doar monitorizarea periodică, intervenția chirurgicală fiind necesară doar dacă crește mult în dimensiuni sau devine dureros.

Ce înseamnă formațiune hipocogenă la sân?

O formațiune hipoecogenă la sân este un termen folosit în rapoartele de ecografie (ultrasunete). Acesta descrie un nodul sau o zonă care apare mai închisă la culoare (mai neagră) pe imaginea ecografică, deoarece reflectă mai slab undele sonore decât țesutul mamar din jur.

Acest aspect este nespecific și nu indică direct dacă formațiunea este benignă sau malignă. Atât leziunile benigne, cum ar fi fibroadenoamele, cât și cele maligne (cancerul) pot apărea hipoecogene. De aceea, medicul va analiza și alte caracteristici (forma, conturul) pentru a stabili diagnosticul și pașii următori, care pot include o biopsie.

Nodulii la sân pe bază hormonală pot dispărea de la sine?

Da, anumiți noduli, în special cei legați de modificările fibrochistice ale sânului, pot varia în dimensiune sau chiar părea că dispar după menstruație. Fluctuațiile de estrogen și progesteron pe parcursul ciclului menstrual pot face ca aceste zone să devină mai proeminente și sensibile premenstrual și să se diminueze ulterior. Cu toate acestea, orice nodul persistent trebuie evaluat de un medic.

Pot apărea noduli la sân și la bărbați?

Da, deși este mult mai rar, și bărbații pot dezvolta noduli la sân. Cauzele pot fi ginecomastia (dezvoltarea țesutului mamar), un chist sau, în cazuri rare, cancer mamar. Orice nodul apărut la un bărbat trebuie investigat de urgență de către un medic.

Utilizarea deodorantelor antiperspirante poate cauza noduli la sân?

Acesta este un mit frecvent, însă studiile științifice nu au demonstrat o legătură directă între utilizarea antiperspirantelor și apariția nodulilor mamari sau a cancerului de sân. Majoritatea organizațiilor medicale de renume infirmă această teorie.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie: 

Cleveland Clinic, Breast Lumps: Types, Benign, Moveable, Causes & Diagnosis, 2024. https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/6906-breast-lumps 
NHS, Breast lumps, 2024. https://www.nhs.uk/symptoms/breast-lump/ 
Mayo Clinic, Suspicious breast lumps - Symptoms and causes, 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/suspicious-breast-lumps/symptoms-causes/syc-20352786 
Baystate Health, What Does a Breast Lump Feel Like? Don't Panic - When to Worry, 2023. https://www.baystatehealth.org/articles/breast-lump-when-to-worry