EDU.REGINAMARIA.RO

Nodulii mamari - nu inseamna neaparat cancer. Ce sunt acestia

Noduli mamari hormonali

Un nodul mamar este o umflatura localizata, o protuberanta la san ce se simte diferit la palpare fata de restul tesutului mamar. Acesti noduli sunt foarte comuni in randul femeilor, in anii fertilitatii, dupa pubertate si pana la menopauza. Nodulii mamari sunt cel mai des benigni si nu reprezinta un pericol grav pentru sanatate. Cu toate acestea, atunci cand sunt prezenti conduita corecta este de a se efectua o verificare de un medic specialist pentru a se elimina varianta cancerului la san.

Sanii joaca multe roluri importante in viata femeilor. Ei le dau acestora formele lor unice, contribuie la placerea sexuala si furnizeaza laptele care hraneste copiii.

Sanul femeii este alcatuit din tesut conjunctiv fibros, tesut adipos, nervi, vase de sange, ganglioni, glande producatoare de lapte si ductul lactifer, prin care circula laptele mamar. Structura tesutului mamar se modifica in timpul vietii femeilor. Țesutul sanului devine, de obicei, mai gras si mai putin dens, pe masura ce inaintezi in varsta.

Pentru o sanatate mai buna a sanilor, femeile trebuie sa aiba grija sa mentina o greutate sanatoasa, sa faca exercitii, sa limiteze alcoolul (sa nu depaseasca un pahar de bautura pe zi), sa nu fumeze si sa-si autoexamineze sanii la o perioada de timp.

Oricine descopera o modificare vizibila sau doar palpabila, trebuie sa mearga la medic specialist senolog, pentru ca acesta sa puna un diagnostic. Cauzele pot fi multiple si, cel mai des, situatia nu este ingrijoratoare. Totusi, orice schimbare de la nivelul sanului trebuie tratata cu seriozitate pentru ca uneori poate fi vorba de noduli maligni. In cazul acesta, tratamentul trebuie inceput cat mai repede. Cancerul mamar este unul dintre cele mai vindecabile tipuri de cancer, mai ales daca e depistat din timp si se initiaza rapid tratamentul.

Cauze – de ce apare nodulul la san

Fibroadenoamele sunt cele mai raspandite tipuri de noduli mamari benigni. Daca ii apesi, ei sunt solizi, rotunzi, asemanatori cauciucului si se misca usor. Nu sunt durerosi, fiind intalniti mai ales la femei cu varsta intre 20 si 30 de ani. Ei sunt comuni in randul femeilor afro-americane. Fibroadenoamele pot fi eliminate chirurgical.

Schimbarile fibrochistice (mastoza fibrochistica) apar din cauza modificarilor hormonilor din timpul ciclului menstrual. Femeile pot avea noduli mamari care isi schimba forma si sensibilitatea cu putin timp inainte de menstruatie. De asemenea, exista si posibilitatea de scurgere a unei secretii mamare.

Ductele mamare si tesutul din jurul lor cresc si astfel se formeaza chisturi. Acestea se maresc rapid, ca raspuns la hormonii eliberati in apropierea menstruatiei. Nodulii pot fi tari sau pot avea consistenta asemanatoare cauciucului si se pot simti ca un singur nodul (mic sau mare). Schimbarile fibrochistice pot face ca tesutul mamar sa se ingroase.

Aceste schimbari sunt observate mai ales dupa varsta de 40 de ani. Ele reprezinta cea mai comuna cauza a aparitiei nodulilor mamari benigni in randul femeilor cu varste intre 35 si 50 de ani. Femeile care sunt la menopauza au mai putine sanse sa simta aceste schimbari la nivelul sanilor, pentru ca nu mai au modificarile hormonale lunare.

Deseori nu este nevoie de niciun tratament, insa medicul te poate sfatui cum sa scazi sensibilitatea de la nivelul sanilor.

Chisturi simple. Ele sunt formatiuni pline cu lichid si afecteaza deseori ambii sani. Ar putea aparea un chist sau mai multe. De asemenea, ele pot varia in dimensiune. Chisturile tind sa devina mai mari si mai sensibile in apropierea menstruatiei.

Chisturile simple pot fi tratate prin aspirare, daca sunt prea mari. Aceasta procedura nu este considerata operatie. Medicul va introduce acul in chist, ghidat de ecograf. Astfel, chistul va fi golit de lichid si nu va mai exista. Chisturile pot disparea de la sine, astfel ca uneori nu e nevoie de niciun tratament, in afara de un stil de viata sanatos.

Papiloamele intraductale sunt mici formatiuni, asemanatoare negilor, situate la linia ductelor mamare, langa mamelon. Femeile cu varste intre 35-50 de ani sunt afectate, de obicei. Aceste papiloame pot duce la sangerare in zona mamelonului. Medicul specialist le poate inlatura printr-o interventie chirurgicala.

Traumatismele. O lovitura poate cauza formarea unui nodul tare si nedureros la nivelul sanului, cu o forma neregulata. Traumatismul mamar poate deteriora celulele de grasime din tesutul mamar, o boala numita necroza de grasime, care poate duce la formarea unui nodul la san.

Desi acesti noduli nu sunt, de obicei, maligni, medicul poate face o biopsie, pentru a exclude diagnosticul de cancer.

Nodulii aparuti dupa traumatisme trec de la sine, insa daca deranjeaza, ei pot fi indepartati chirurgical.

Infectii. Acestea se manifesta prin noduli durerosi, care se formeaza in interiorul sanului. Acestia contin puroi. Infectia bacteriana patrunde deseori prin crapaturile mamelonului (de exemplu, in timpul alaptarii – mastita). Alte simptome pot fi febra, roseata si umflarea zonei.

Cancerul mamar. O tumoare maligna a sanului, de obicei este tare si ferma la atingere. Nodulul canceros are o forma neregulata si pare ca e prins bine de piele sau de tesutul sanului.

Cancerul la san nu este, in general, dureros, mai ales in stadiile incipiente. Se poate dezvolta in orice parte a sanului, dar este, de obicei, mai comun in cadranul superior exterior.

Unele tumori mamare maligne sunt dureroase. Asta se intampla cand sunt mari si cand cauzeaza compresia altor structuri ale sanului sau daca devin ulceroase si se dezvolta prin piele.

Factori de risc

Femeile sunt mai predispuse la aparitia nodulilor la sani decat barbatii.

Expunerea la radiatii reprezinta un factor de risc. De exemplu, femeile care au dezvoltat cancer la san au o probabilitate mai mare sa faca si alti noduli mamari.

Mostenirea genetica este, de asemenea, importanta. Persoanele care au mostenit de la parinti o gena cu mutatii, fie BRCA1, fie BRCA2, au risc crescut pentru dezvoltarea cancerului mamar.

Obezitatea poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea nodulilor mamari benigni sau maligni, inclusiv la barbati.

Varsta inaintata (peste 50 de ani) poate mari probabilitatea aparitiei cancerului la san.

Simptome - cum recunosti nodulul la san

Sanii sunt formati din tesuturi de consistenta variabila, inclusiv tesut gras, glandular si conjunctiv. O persoana obisnuita cu felul in care isi simte sanii va recunoaste mai usor orice schimbare la nivelul acestora, de aceea se recomanda ca fiecare femeie sa-si formeze obiceiul de a-si auto-examina periodic sanii..

Mergi la medic daca observi vreun simptom din urmatoarele:

  • Gasesti un nodul sau o formatiune ingrosata diferita de restul tesutului la san sau la subrat;
  • Observi o schimbare in marimea, forma sau modul in care arata sanul;
  • Durerea sanului nu trece dupa menstruatie;
  • Observi o schimbare la pielea sanului sau a mamelonului: o inrosire a zonei, simti o mancarime, venele sunt mai vizibile pe san, mamelonul este retras putin in interior;
  • Durere mamara sau osoasa;
  • Ai o scurgere mamara spontana.

Oricare din aceste simptome poate fi provocat de noduli la san si necesita un consult amanuntit, in cabinetul unui medic.

Tipuri de noduli la san

În functie de cauza sau afectiunea care a dus la aparitia nodulilor la san, acestia pot fi:

Noduli benigni sau maligni. Cel mai des, nodulii sunt benigni, insa orice formatiune modificata la nivelul sanului trebuie verificata de medic. Nodulii maligni sunt fatali, daca nu sunt depistati si tratati la timp.

Noduli durerosi sau noduli nedurerosi. Cel mai des, nodulii maligni sunt nedurerosi, insa uneori, ei pot provoca si durere.

Noduli duri sau moi la atingere. Nodulii maligni sunt, deseori, duri si fermi la atingere. Lipomul, in schimb, nodulul moale la atingere, este, in general, necanceros, el fiind mobil si nedureros.

Diagnosticul de noduli mamari

Nodulii la san sunt deseori descoperiti in timpul unei autopalpari lunare a sanilor sau la medicul specialist.

Odata ajuns in cabinetul medicului ginecolog, acesta va efectua un examen senologic pentru a simti si observa daca este vreo neregula. De asemenea, istoricul medical este important in aceste situatii.

În cazul in care exista o scurgere mamara, medicul va colecta o mostra pentru analiza in laborator. Acesta iti poate recomanda sa faci o ecografie mamara, o mamografie, un RMN, o sonoelastografie mamara sau o biopsie, daca este necesar.

În cazul femeilor cu varste cuprinse intre 45 si 54 de ani, Societatea Americana pentru Cancer recomanda efectuarea unei mamografii de rutina, anual. Femeile peste 55 de ani pot alege sa faca mamografia la cativa ani sau pot continua sa o faca anual.

Femeile cu varste cuprinse intre 40 si 44 de ani pot incepe mai devreme cu programul anual de efectuare a mamografiilor.

Medicii le pot recomanda femeilor cu risc inalt de cancer la san sa faca si alte teste imagistice, in afara de mamografii, precum RMN sau sonoelastografii.

Autoexaminarea

O autopalpare a sanilor poate fi primul pas catre un diagnostic, asa ca e foarte important ca ea sa fie facuta corect.

Autoexaminarea mamara trebuie sa aiba loc lunar, la 3-5 zile de la debutul menstruatiei, intrucat atunci sanii nu ar trebui sa fie umflati sau durerosi. O femeie aflata la menopauza ar trebui sa-si aleaga o data pe luna cand sa efectueze autopalparea.

Autoexaminarea incepe cu observarea atenta a sanilor in oglinda, intr-o pozitie cu mainile in sold. Vor fi evaluate forma, conturul si culoarea sanilor. De asemenea, in felul acesta, se pot observa eventualele umflaturi.

Mai departe, ridica mainile si observa daca exista vreo modificare la sani. Verifica, de asemenea, daca exista vreo scurgere pe sutien. Ea poate fi galbena, alba sau cu sange.

Urmatorul pas al examinarii presupune sa te asezi in pozitia de culcat pe spate. Pentru sanul drept, trebuie sa asezi o pernuta sub umarul drept, iar palma dreapta trebuie asezata sub cap. Palparea sanului drept se face cu cele trei degete mijlocii ale mainii stangi, incepand de la periferia sanului si palpand minutios, concentric sau liniar pana la mamelon, iar apoi trebuie schimbat sensul. Palparea trebuie facuta si in jurul axilei pentru a verifica aparitia vreunui ganglion.

De asemenea, trebuie strans usor mamelonul pentru a verifica o eventuala secretie mamelonara. Apoi, se repeta procedura pentru sanul stang, schimband mainile.

Tratamentul nodulilor la san

Desi e nevoie sa mergi la medic in cazul oricarui nodul mamar, deseori tratamentul nu este necesar.

Medicul va efectua un examen fizic si teste imagistice. In urma rezultatelor, doctorul va sti daca este un chist sau mastoza fibrochistica, afectiune in urma carora nu se prescriu medicamente, de obicei.

Daca este vorba de un abces, tratamentul va consta in administrarea de antibiotice.

Uneori chisturile mari si dureroase pot fi indepartate prin punctia aspirativa. Medicul va introduce un ac fin in chist, pentru a elimina lichidul. Chistul se poate umple, insa, din nou cu lichid. Daca acesta reapare dupa punctii aspirative repetate, este necesara o biopsie pentru verificarea prezentei unui carcinom.

În orice caz in care medicii suspecteaza cancer, va fi efectuata o biopsie. Daca este cancer, tratamentul presupune, n functie de stadiul bolii de obicei, chimioterapie si/ sau terapie cu radiatii si tratament chirurgical. i.

Medicul va recomanda efectuarea testelor genetice BRCA1 sau BRCA2. Daca aceste gene cu mutatii sunt prezente, o operatie de mastectomie ar putea fi o optiune pentru a preveni reaparitia cancerului.

Tratamentul naturist pentru nodulii mamari benigni e indicat doar dupa acordul medicului. El poate fi urmat suplimentar, pe langa tratamentul traditional indicat de doctor.

Tratamentul naturist poate consta in:

Acupunctura – potrivit unor specialisti, exista anumite puncte responsabile pentru nodulii formati la sani. Ei spun ca acupunctura ar putea ajuta la calmarea simptomelor asociate cu chimioterapia, in cazul pacientelor cu cancer la san.Totusi, exista si specialisti care considera ca acupunctura poate fi cauza raspandirii celulelor tumorale la nivelul dermului.

Masajul terapeutic general - poate fi de ajutor pentru a scapa de stres, anxietate, stare de rau sau depresie.

Electroacupunctura – este acupunctura in cadrul careia acele fine sunt stimulate cu curent electric bland.

Fitoterapia – presupune consumul unor preparate din plante medicinale. Uleiul de ghimbir, uleiul de luminita noptii, ceaiul verde sau ignama salbatica ar putea fi de folos. Suplimentele alimentare de turmeric, echinacea, usturoi sau ginseng sunt considerate in mod popular ca ar putea oferi beneficii, totusi nu exista suficiente date stiintifice confirmate

Niciun tratament nu trebuie luat, insa, fara acordul medicului si nu poate inlocui tratamentul standard, mai ales daca exista un diagnostic de cancer mamar.

Preventie

Preventia aparitiei nodulilor mamari consta in micsorarea factorilor de risc pe cat de mult posibil.

O dieta sanatoasa, bogata in fructe, legume si cereale integrale este intotdeauna de ajutor. E indicata evitarea alimentelor foarte grase, foarte sarate, afumate sau carne procesata.

Purtarea unui sutien confortabil poate ameliora disconfortul care apare uneori din cauza nodulilor mamari. Acesta trebuie sa fie ferm si sa sustina sanii.

Evitarea stresului poate preveni aparitia multor afectiuni, inclusiv a nodulilor mamari.

Evitarea cofeinei ar putea fi un factor important in preventia aparitiei nodulilor mamari, chiar daca, momentan, nu exista studii care sa demonstreze clar acest lucru.

Mentinerea greutatii la un nivel normal, efectuarea exercitiilor fizice, limitarea consumului de alcool sau a fumatului te pot feri de nodulii la san.

Autopalparea lunara te poate ajuta sa stii mai bine ce se intampla in organismul tau si sa nu ajungi intr-o situatie grava.

Asadar, descoperirea unui nodul mamar nu este neaparat o problema grava, dar nu trebuie neglijat. Chiar daca majoritatea nodulilor la san nu sunt cancerosi, este intotdeauna o idee buna ca acestia sa fie verificati de un medic profesionist.