Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Cistita, infectie a tractului urinar: simptome, cauze, tratament

Confundata de multi cu anexita, cistita este de fapt o inflamatie a vezicii urinare produsa de infectia la nivelul acesteia. Cistita poate fi dureroasa si poate deveni o problema grava de sanatate daca infectia se raspandeste in rinichi. Frecvent, ITU este cauzata de bacterii care se gasesc la nivelul pielii, vaginului si rectului si care patrund in uretra si traverseaza in sus tractul urinar. De cele mai multe ori, bacteriile se opresc la nivelul vezicii urinare si se multiplica aici, ceea ce va determina inflamatia acesteia si aparitia simptomelor de cistita. Cistita este destul de frecventa la femeia activa sexual cu varsta intre 20 si 50 ani.

Cauzele aparitiei cistitei

Infectiile de tract urinar apar atunci cand bacterii din afara tractului urinar patrund in uretra si se inmultesc. Multe dintre infectiile bacteriene sunt cauzate de Escherichia-Coli, dar pot fi implicate si alte bacterii: Salmonella, Chlamidia etc.. Destul de frecvent, infectiile bacteriene pot apare la femei dupa un act sexual, dar pot aparea si la fetite sau femei inactive sexual deoarece in zona genitala exista bacterii care pot cauza cistita.

Exista si factori noninfectiosi care pot determina inflamatia vezicii urinare. De exemplu diverse patologii renale (de exemplu pietre la rinichi), genitale (prostata marita), vezicale sau diabetul pot sa duca la aparitia unei cistite asociate.

Factori de risc

O serie de aspecte cresc riscul de a dezvolta cistita. Acestea pot fi:

  • folosirea anumitor medicatii
  • folosirea anumitor produse de igiena intima
  • contactul sexual
  • obstacole ale fluxului urinar (pietre la rinichi, prostata marita)
  • slabirea sistemului imunitar (intalnite in situatia diabetului sau tratamentelor chimioterapice)
  • utilizarea prelungita a cateterelor pentru vezica urinara
  • menopauza

Sunt mai predispusa in sarcina sa fac infectie de tract urinar?

Desi nu este foarte clar daca sarcina creste riscul de cistita, in ceea ce priveste infectia de rinichi, sarcina reprezinta un factor de risc important. Acest lucru se intampla pe de o parte, din cauza nivelului crescut de progesteron, un hormon care relaxeaza tonusul muscular al ureterelor, ceea ce face ca acestea sa se dilate, cu incetinirea fluxului de urina.

Pe de alta parte, pe masura ce uterul creste va comprima ureterele, ceea ce va incetini si mai mult fluxul de urina la nivelul lor. De asemenea, se modifica si tonusul vezicii urinare, astfel incat va fi mai dificil sa-ti golesti complet vezica. In plus, vezica urinara este predispusa la reflux, o conditie in care o anumita cantitate de urina este transportata inapoi catre rinichi.

Toate aceste modificari vor face ca urina sa traverseze intr-un timp mai lung tractul urinar, ceea ce va permite bacteriilor mai mult timp sa se multiplice si sa ajunga inapoi, prin intermediul ureterelor, la nivelul rinichilor. In plus, in sarcina urina devine mai acida si contine mai multa glucoza, ambele conditii favorizand potentialul bacteriilor sa se dezvolte.

Simptomele cistitei

Simptomele de cistita variaza de la o femeie la alta, insa cele mai frecvente manifestari sunt:

  • durere la urinare
  • polakiurie (mictiuni frecvente)
  • piurie (prezenta puroiului in urina) manifestata sau discreta
  • dureri lombare
  • hematurie (sange in urina)
  • disurie (eliminare dificila a urinei)
  • cantitate mica de urina eliminata de fiecare data
  • urina de culoare inchisa, tulbure si, uneori, cu sange
  • uneori, urina capata un miros intepator
  • durere in timpul actului sexual
  • lipsa de energie, stare generala proasta
  • uneori, stare subfebrila
  • febra, in cazul cistitei cangrenoase

Exista o simptomatologie specifica cistitei in sarcina?

Deoarece nevoia de a merge frecvent la toaleta este destul de frecventa in sarcina, uneori poate fi dificil sa stii cu exactitate daca ai cistita, mai ales daca este o forma moderata de infectie. Daca crezi ca ai o infectie la nivelul vezicii urinare, mergi la un consult la medicul obstetrician pentru a-ti recomanda un test de urina.

In sarcina, poti sa nu ai simptomele unei infectii de tract urinar, chiar daca in tractul urinar exista bacterii. Aceasta conditie se numeste “bacteriurie asimptomatica” si daca nu este tratata pe perioada sarcinii, riscul de a face pielonefrita este crescut. Bacteriuria asimptomatica este asociata cu nastere prematura sau nasterea unui copil cu greutate mica.

Infectia rinichilor este o complicatie serioasa a sarcinii, deoarece infectia se poate raspandi in corp si poate pune viata mamei in pericol. In plus, o infectie a rinichilor poate avea consecinte importante asupra copilului. Pielonefrita creste riscul de nastere prematura si de a avea un copil cu greutate mica la nastere sau, in cazuri severe, de deces al nou-nascutului. Din acest motiv, examenul de urina si urocultura se efectueaza de rutina in sarcina. Daca infectia nu este tratata, riscul de a dezvolta o pielonefrita este crescut, fiind de aproape 40%.

Totusi, cu tratament adecvat riscul scade considerabil la 1-4%.

Tipuri de cistita

Tipuri de cistita, in functie de durata

1. Cistita acuta

Se caracterizeaza prin aparitia edemului si a hiperemiei la nivelul mucoasei vezicale (este de scurta durata)

2. Cistita cronica

Apare in urma cronicizarii leziunilor vezicale aparute in cadrul cistitei acute si este cauzata de tratamentul inadecvat si recidive frecvente (dureaza, de obicei, mai mult de trei luni)

Tipuri de cistita, in functie de prezenta sau absenta infectiei bacteriene

Cistita bacteriana

Cistita neinfectioasa

Complicatiile cistitei

Infectia trece de vezica urinara si urca pana in rinichi, producandu-se infectia acestora – afectiune denumita pielonefrita, care se manifesta prin simptome bruste, care include febra mare, frecvent cu frisoane si transpiratii; durere lombara joasa sau sub coaste, de o parte si de alta a abdomenului; greata si varsaturi. De asemenea, in pielonefrita, poti observa puroi sau sange in urina si poti avea si anumite simptome ale cistitei.

Diagnosticul cistitei

Medicul de familie sau medicul generalist stabilesc diagnosticul de cistita in urma efectuarii urmatoarelor analize si investigatii:

  • sumar de urina si urocultura
  • ecografie abdominala

Tratamentul cistitei

In functie de cauza, medicul poate stabili tratamentul, care poate include:

  • antibiotice prescrise in functie de bacteriile depistate in urma analizelor
  • medicamente pentru controlul durerii (uzual medicatie antiinflamatoare)
  • evitarea produselor chimice care produc iritatie (de exemplu: produse de igiena, spermicide)

De asemenea, medicul poate recomanda consumul crescut de lichide, golirea regulata a vezicii urinare.

Cum previi aparitia cistitei

Urmatoarele masuri pot reduce probabilitatea de a face cistita:

  • Bea multe lichide
  • Urineaza frecvent (nu te tine)
  • Mentine igiena zonei intime
  • Evita utilizarea de spray-uri deodorante sau alte produse in zona genitala pentru ca pot irita uretra si vezica urinara

Surse de informatie:

https://www.mayoclinic.org/

https://www.nhs.uk/