Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Dr. Mihaela Oros - problemele de respiratie la copii

INVITAT: Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru

TEMA: problemele de respiratie la copii

DURATA: 19 de minute

 

Vorbim despre o tema foarte importanta: tulburarile de respiratie la copii. Sunt tot mai multe cazuri, in ultima vreme, de copii diagnosticati cu afectiuni respiratorii?

Aceasta problematica, a respiratiei la copii, daca ne referim numai la copiii care se interneaza si nu ma refer la Romania, ma refer la statistici mondiale, reprezinta cauza cea mai frecventa pentru internari. Deci, afectiunile respiratorii sunt atat de multe si atat de frecvente, incat depasesc, practic, toate celelalte cauze de diagnostic si de internari. Este lider in patologia respiratorie. Care sunt primele trei diagnostice si care sunt cauzele pentru care se produc? Ma refer acum la situatiile de internare, adica cele mai grave: pneumoniile, bronsite si astm bronsic. Sunt primele trei cauze de internare.  Deci problemele sunt frecvente, cauzele sunt multiple. Dincolo de aceste cauze care sunt mai grave sau care duc la internare in final, sigur ca sunt infectiile respiratorii care nu necesita sau care nu evolueaza neaparat catre internare, dar care afecteaza mult copilul, familia: copiii nu pot merge la scoala, la gradinita; virozele respiratorii: curge nasul, tuse, dureaza o saptamana. Toate acestea sunt importante. Exista insa si problemele respiratorii non-infectioase, asa cum spuneam: astmul bronsic, o cauza importanta si sunt multe alte diagnostice, care, in final, explica sau justifica si sunt cauza simptomelor respiratorii de respiratie dificila, de tuse ziua, noaptea.

Legat de cauze, putem spune ca stilul de viata din ultimii ani sau poluarea ar fi de vina pentru toate aceste tulburari?

Sigur ca se cauta raspunsul de ce ele sunt mai frecvente. Poate ca e si o idee de diagnosticare mai buna si mai frecventa din cauza asta, dar, totusi, s-a vazut ca poluarea este, intr-adevar, un factor important; fumatul pasiv, de asemenea. Vorbim, in primul rand, de fumatul pasiv mai ales la copiii mai mici. Este o cauza importanta care favorizeaza o sensibilitate a copiilor pentru infectii respiratorii sau pentru simptome trenante respiratorii, care dureaza mult. Sigur ca la copii varsta in sine predispune pentru o sensibilitate la efecte, adica varsta mica, fara neaparat o cauza in spate. Copiii sunt mici, imunitatea nu e inca foarte bine formata si sigur ca sunt mai vulnerabili la a face boli mai usor in contactul cu virozele, cu virusii, deci varsta in sine. Exista si contactul mai accentuat, mai frecvent in ultima perioada cu alergenii. Este o realitate si nu este probabil nu numai pentru ca in acest moment, asa cum spuneam, tehnologia permite diagnosticul, vedem mult mai usor ca in ultimii ani se pot pune aceste diagnostice, dar situatiile sunt si mai frecvente. Sunt multe teorii in spate: de ce se intampla asta si cum. Sigur ca, in final, ne ajuta si cum sa tratam. Cert este ca ele sunt frecvente.

Sunt in crestere si, de asemenea, vorbim si despre tulburarile de respiratie care apar in somn, o problema mai putin cunoscuta in Romania si dv. chiar sunteti autorul unui studiu realizat in acest sens, primul, de altfel, in Romania. Cum a venit ideea realizarii acestui studiu?

Exact din aceasta constatare ca la nivel international am vazut aceste cifre, aceste lucruri: ca exista tulburari de respiratie si in timpul somnului, pe care, de multe ori, nu le bagam in seama, nu suntem foarte atenti la ele. Un motiv care ne vine in minte: si tata, si bunicul sforaie, nu e neaparat o problema. Uite asa. E de-al nostru. Totusi, s-a vazut ca aceste lucruri, mai ales daca persista nu sunt in regula. Nu vorbim despre copiii care nu respira bine in urma unei viroze sau in timpul unei viroze. Bineinteles ca ai nasul infundat si tusesti asa o saptamana, doua, chiar trei. La copii, simptomele acestea pot sa persiste si trei saptamani. Nu trebuie sa fie o complicatie. Sigur ca e bine sa fie vazut la un consult medical, dar se stie faptul ca la copii exista aceasta persistenta, dar noi vorbim de lucruri, de situatii in care la copii de diferite varste, adica nu vorbim numai de copii mici sau de copii adolescenti, practic, tot spectrul varstei pediatrice, poate sa apara aceasta simptomatologie de sforait, respiratie dificila, copii care fac pauza de respiratie, ceea ce numim noi apnee in somn. Este mai cunoscuta aceasta patologie la adulti, dar ma intrebati de cum a venit ideea studiului. Exact de aici: noi avem problema asta? Ce inseamna? Atunci trebuie sa invatam despre lucrurile astea, sa avem aparatura ca sa diagnosticam, cum se trateaza, e nevoie sa tratam? Am vazut prin aplicarea unor chestionare concluzia:  din 1 din 10 copii din Romania este la risc pentru tulburari de respiratie. O numesc asa generic, pentru ca nu toti copiii au apnee in somn. Pot sa aiba o varianta mai usoara, dar evolutia, daca nu urmarim, poate sa fie spre apnee in somn. Aici fac doar o scurta paranteza. Pot sa fie forme mai usoare sau forme mai complicate, adica nu trebuie sa tratam cu aparaturi sau cu alte tipuri de tratamente. Urmarim in timp: la sase luni, o data pe an, de doua ori pe an, cum evolueaza lucrurile acestea, pentru ca aceasta caracteristica a varstei copiilor, de a dezvolta, ei sunt in crestere si atunci trebuie sa vedem cum se dezvolta lucrurile acestea, cum evolueaza, pentru ca, sigur, depinde de genetica, dar vedeti, cum spuneam adineauri, sunt foarte multi factori care intervin pe parcurs. Pe unii dintre ei nu ii controlam.

Cum influenteaza toate acestea dezvoltarea acestor lucruri? Spuneati 1 din 10.

1 din 10 copii, da.

Da. Este la risc si corespunde pe cifrele care sunt in lume la nivel international. Este un procent mare daca ne gandim ce inseamna asta la nivelul unei tari si, de fapt, ce inseamna acest lucru? Daca observam: sforaie de trei luni, are si niste pauze, acum nu una pe ora, dar daca totusi observi niste pauze de respiratie in timpul zilei, la orice varsta, hai sa spunem de la varsta de sase luni, un an in sus la scolari, la adolescenti.

Poate sa apara si la bebelusi?

Da. Poate sa apara. Insistam putin la varsta peste sase luni, un an, pentru ca la copiii foarte mici, prin imaturitatea lor se dezvolta foarte rapid in primele luni. Uneori, aceste pauze de respiratie sunt normale varstei, dar e bine sa vorbim sa vedem daca sunt sau nu, dar, oricum, ideea este de monitorizare. Ne uitam. Evolueaza sau nu. Daca vedem noaptea ca doarme agitat, sforaie, respira greu, face pauze de respiratie -  sunt semne care ne arata ca ceva poate sa fie in spate. Pe de alta parte, ziua, nu avem neaparat semne poate direct relationate cu respiratia, dar putem sa vedem. Practic, ce se intampla? Daca eu nu respir bine noaptea, nici nu dorm bine. Daca nu dorm bine, nu ma odihnesc. Daca nu ma odihnesc, a doua zi cum o sa fiu? Obosita.

La copii -  mai rar sunt copii somnolenti. Noi, adultii, daca nu dormim bine dintr-un motiv sau altul, suntem somnolenti. Copiii sunt mai nervosi, irascibili, agitati. Asta asa, tot timpul. Adica ii vezi ca nu te intelegi cu ei. Sau poate racesc usor, apropo de legatura si sa nu uitam de intrebarea initiala: sunt aceste semne? Sunt. Copiii racesc usor. Sunt la gradinita, sunt la scoala. Au contact cu colectivitatea. Au motive? Da, dar sa nu uitam sa intrebam la a doua, la a treia, la a patra, la a cincea raceala: cum doarme noaptea? Face pauze. Atunci ne gandim: nu trebuie sa le tratam pe amandoua? Adica sa nu uitam ca acolo poate fi un factor care intretine sensibilitatea la aceste raceli dincolo de contactul, asa cum spuneam, cu virozele din colectivitate. Deci este un factor care poate intretine si o sensibilitate la infectii. Din alt punct de vedere, pe termen mai lung, daca aceste lucruri persista, pot sa duca si la modificari metabolice. Asta inseamna afectare a tensiunii arteriale, cardiace, renale, inclusiv de dezvoltare neuro-cognitiva. Deci pe termen lung. E important si acest spectru al patologiei de a vedea cum evolueaza. Sa nu uitam: sunt mai bine cunoscute lucrurile acestea la adulti. Eu am aceasta perspectiva in care ma gandesc ca adultii nu s-au nascut asa, deci ei vin din zona aceasta de copii, adolescenti. Unele lucruri nu se intampla neaparat la 25-30 de ani, adica s-ar putea sa fie mai din spate. Putem noi ajuta sa prevenim aceste lucruri? Apropo si de preventie. Ideea ar fi sa nu uitam sa intrebam de lucrurile acestea si s-a putea sa fie legatura.

Dar cui ar trebui sa se adreseze parintii dupa ce observa simptomele de care spuneati mai devreme?

In primul rand, medicului curant.

Medicului pediatru?

Da. Medicului pediatru, medicului de familie, cu care tin mai des legatura, cu care pot sa vorbeasca despre lucrurile acestea. Nu e nevoie intotdeauna. Nu vreau nici sa exageram cu lucrurile acestea. Nu e nevoie sa facem investigatii – polisomnografii, monitorizari de somn, dar sa nu uitam sa intrebam: sforaie? Da. Cam cat? De trei ori pe saptamana? In fiecare noapte? De cate luni? Daca lucrurile acestea sunt mai pregnante si continua, persista, da, ar trebui investigate si atunci sa fie trimisi catre un centru care face acest tip de investigatii. Deci, primul contact, cu medicul de familie si cu medicul pediatru care urmareste copilul.

Pentru ca astfel pot fi prevenite boli mai grave.

Pot fi depistate si sigur urmarite si daca cumva intretine o anumita sensibilitate, cum spuneam, pentru infectii sau pentru anumite lucruri, de dezvoltare in viata de zi cu zi sau prevenite pe termen lung. Sa nu uitam de legatura cu modificarile de greutate care se intampla in ultima vreme in lume: copiii, adolescentii, adultii cu obezitate. Vrem, nu vrem, se intampla lucrurile acestea si ei sunt mai predispusi pentru tulburari de respiratie in timpul somnului pentru ca se produc niste modificari la nivelul cailor respiratorii care pot sa duca mai frecvent la aceasta patologie. Practic, aici nu este vorba de afectarea plamanilor. Nu de aici e problema. Problema e aici, in caile respiratorii superioare, si orice factor care modifica respiratia aici, poate sa determine aceste simptome si ulterior toate modificarile.

Am ajuns la subiectul: aerosolii. E o tema indelung dezbatuta pe toate forumurile. Va spuneam si inainte sa incepem acest live ca ma mai uit pe forumurile cu mamici si: sunt sau nu sau cand sunt indicati aerosolii?

Eu cred ca terapia cu aerosoli, pentru ca, pana la urma, este o modalitate de administrare a unei medicatii. Hai sa dam un exemplu. Avem paracetamol supozitor, paracetamol sirop, paracetamol tableta. Avem aceeasi substanta pe care o poti administra in trei forme diferite in functie de varsta, de mai multe lucruri. La fel si cu aceasta terapie. Este o modalitate in care medicamentul respectiv ajunge exact unde este nevoie, adica in caile respiratorii. Cum poate ajunge medicatia in caile respiratorii? Prin inhalare. Noi acum respiram, suntem sau nu constienti de lucrul acesta, dar inhalam aerul din camera. La fel si cu aceasta medicatie. Aparatul de aerosoli ce face? Fie ca este aparatul acela de aerosoli in care punem lichid si il transformam in particule - sunt niste particule cu rol terapeutic, fie ca sunt, tot aerosoli se numesc, acele spray-uri mai cunoscute la pacientii copii sau adolescenti cu astm. Deci sunt aparate diferite care au o substanta transformata in particule, pe care noi le putem inhala, astfel incat acele particule terapeutice ajuta ca inflamatia, mucusul din caile respiratorii, din trahee, din bronsii sa fie eliminat mai usor. In anumite afectiuni respiratorii se produc niste modificari ale mucoasei pe care acest tip de tratament inhalator ajuta, reduce si diminueaza foarte mult inflamatia si, implicit, ce se intampla? Respiram mai bine. De fapt, acesta este scopul imediat. Mai revin la intrebarea pe care nu am uitat-o, dar ca sa pot sa raspund cumva, simt nevoia sa fac aceasta fraza putin mai lunga – care e rolul, de fapt, al aerosolilor si ce facem cu aerosolii acestia? Ce se intampla la copii? Daca acolo mai raman niste modificari in bronsii, mucus, pe termen mai lung, bronsiile lor cresc. Spuneam ca avem tot timpul aceasta perspectiva: la varsta pediatrica, copiii cresc, se dezvolta, dar ei nu cresc numai in greutate si in lungime, ci cresc si pe dinauntru. Cresc bronsiile, se ramifica, cresc plamanii. Daca acolo este tot timpul o inflamatie si mucus, aceasta crestere a cailor respiratorii poate sa fie afectata negativ, adica bronsiile sa nu mai creasca corect, sa se produca modificari, sa se produca dilatatii si, ulterior, in cativa ani, sa apara niste modificari, care nu neaparat mai sunt reversibile, adica pot fi permanente si atunci aceasta terapie cu aerosoli, practic, a fost dezvoltata in timp cu acest scop: de a avea doze foarte mici, ca vorbim de micrograme pe doza respectiva, care sa ajunga exact unde avem nevoie. Inainte de acest tip de terapie erau pastilele, care, daca le inghitim, unde se duc? Intai in stomac, in ficat, se absorb. Doza e mai mare, efectele adverse mult mai multe. La acest tip de terapie inhalatorie, ca sa o numim asa generic, dozele sunt mult mai mici si ajung exact unde trebuie. Atunci, tratamentul acesta, ca orice alt tip de tratament, are o anumita indicatie, ca orice alta pastila, ca orice alta medicatie. Facem tratamentul cu aerosoli cand e nevoie de el, adica atunci cand am o problema care beneficiaza de acest tip de tratament. Cel mai cunoscut exemplu in acest sens este astmul. La noi stiu ca acest cuvant sperie foarte multa lume. E o boala cronica, pe buna dreptate, dar, totusi, aceste terapii au ajutat si ajuta in timp sa se dezvolte.

Dar sunt indicati in orice tip de afectiune respiratorie?

In anumite tipuri de afectiuni, cum este astmul, e destul de standardizata aceasta terapie cu spray-uri, cu aerosoli, cu tratament cu inhalator. Acum, in dorinta de a elimina mai usor secretii, se fac aerosoli cu ser fiziologic si nu e neaparat rau, dar, sigur, atunci cand avem nevoie de acest tip de tratament. Nu pot sa spun acum ca la orice tip de viroza respiratorie, la orice bronsita sau la orice secretie nazala, neaparat e nevoie de aerosoli.

Sunt foarte multi parinti care folosesc poate preventiv, inainte de o raceala sau daca celui mic ii curge nasul, trec imediat pe aerosoli. Este bine sau nu?

Ca sa nu generalizam sau nu un raspuns, aerosolii au mai degraba un rol de tratament, nu neaparat preventiv, dar posibil in situatiile respective sa fie copii cu un istoric. Adica au avut frecvent afectare respiratorie si de aceea s-a ajuns la aceasta abordare mai rapida, mai preventiva. Ceea ce in anumite situatii nu are sens, dar in alte situatii poate sa aiba sens. Nu as vrea sa generalizam. Terapia cu aerosoli are rolul ei atunci cand este indicata.

Dar aerosolii naturali? La mare, la munte.

Da. Asta e un fel de aerosolii buni, aerosolii rai. Sa nu uitam, ca o paranteza, aerosolii mai nepotriviti – revin la fumatul pasiv. Acolo sunt tot particule pe care noi le inhalam. Sa nu uitam de acest lucru. Contactul cu aceste particule, fumatul pasiv, influenteaza negativ evolutia bolilor respiratorii si dezvoltarea lor pana la urma la copii. Aerosolii naturali: noi suntem norocosi in Romania ca avem acesti aerosoli naturali. Eu nu am gasit foarte multe studii ca sa dam un raspuns stiintific la lucrurile acestea pentru ca nu sunt foarte multe tari ca sa poata sa existe studii legate de aerosoli. Ele trebuie derulate intr-un anumit context stiintific si pe termen lung ca sa vezi un efect, dar noi suntem norocosi sa ii avem si atunci stim lucrul asta: cura heliomarina este indicata atat preventiv, adica ne face bine tuturor sa mergem la mare si e un context acolo. Mai exact, cura heliomarina, deci este apa, aer, soare. E un context care face lucrul acesta sa fie atat de benefic. Aerosolii naturali pe care noi si spun iar, suntem norocosi sa ii avem, este bine daca parintii pot sa mearga cu copiii cateva zile pe an, cateva saptamani si mai bine.

Doar vara sau nu conteaza anotimpul?

La mare e frig iarna. Nu stiu daca e chiar neaparat benefic. Vara e bine pentru ca si soarele conteaza la mare. Primavara, toamna – la munte, pentru ca si aerul curat de la munte ne face bine, mai ales daca iesim din poluarea din orasele mari.

Dar in saline?

Salinele au aceasta proprietate a aerului sarat. Salina are aecasta proprietate antiinflamatorie si atunci curata foarte bine caile respiratorii. Sunt insa si copii, probabil si adulti, care, atunci cand intra in salina, nu se simt bine. Cumva sa avem aceasta idee: daca intra in salina o familie cu copil si copilul incepe sa tuseasca, sa haraie, se incarca de secretii si nu se simte bine, atunci sa nu insiste.

Banuiesc ca si aceste cure e indicat sa fie recomandate de un medic.

In principiu, da, dar foarte multe parinti se duc la salina. Pana la urma este naturala, este un mediu natural in care putem sa ne ducem nu neaparat cu indicatie medicala, dar sa avem aceasta idee: daca simptomele se accentueaza, sa nu insistam.

As vrea sa raspundem, asa cum spuneam si la inceputul interventiei. Au venit cateva intrebari pe pagina de facebook si as vrea sa raspundem la ele: copilul meu respira greu, sta mai tot timpul cu gura deschisa, ce ar trebui sa fac?

Posibil sa aiba o tulburare de respiratie in zona cailor nas, gat, probabil sus, aici, in nas. Daca nu sunt alte probleme de sanatate – primul lucru ar fi sa vorbeasca cu medicul pediatru si as face un consult ORL sa vedem daca este obstructie care il impiedica efectiv, o obstructie permanenta, clasicii polipi. Ma rog, nu sunt chiar polipi, ci vegetatii adenoide sau altceva pentru care copilul nu poate sa respire. Nu stim exact ce varsta are copilul, dar, indiferent de varsta, e de vorbit cu medicul curant. Nu as vrea sa trecem peste aceste etape pentru ca intotdeauna este bine sa avem aceasta idee si un consult ORL.

O alta intrebare: cand copilul are nasul infundat si respira greoi, recomandati aerosoli cu ser fiziologic sau spray-uri versus picaturi de nas?

E o intrebare foarte generala. Din nou, nu stim varsta copilului. Vedeti, toate aceste detalii par nesemnificative, dar, in momentul in care te gandesti care din aceste tratamente e mai eficient, e important sa avem aceste informatii: varsta copilului, de cat timp nu respira bine? Daca are de doua, trei zile nasucul infundat, as pune niste picaturi. Sa nu facem cu aerosoli. Ce face? Mai tuseste? Adica ce tratam cu acei aerosoli? Doar nasul infundat? Daca are permanent nasul infundat, apropo de intrebarea anterioara, nu ar trebui sa caute ceva in spate, care intretine? Adica hai sa facem si un consult ORL. Nu ii punem picaturi. Nici pe acelea nu le pot pune la nesfarsit. Daca are o problema cateva zile, e infundat, sunt plecati, nu e aerul de o anumita calitate, pot sa pun 2-3-5 zile niste picaturi, dar ulterior sa le folosim pe termen lung, nu. Trebuie sa vedem de ce persista aceasta obstructie nazala. Cumva, picaturile sunt mai usor de folosit. Nu depinzi de un aparat si mai e ceva: picaturile ajung doar in nas. Aerosolii, sa nu uitam, ce punem in aparatul acesta inhalator, chiar si ser fiziologic, care nu are neaparat efecte adverse, dar totusi, in momentul in care fac aerosoli, el nu ramane numai in nas, se duce in caile respiratorii inferioare. Atunci, orice punem acolo, sa nu uitam ca se duce si in bronsii, si in plamani. Practic, primul lucru, de pus niste picaturi si ulterior de vazut ce intretine aceasta obstructie nazala.

Aceeasi persoana intreaba: cu ce mai putem face aerosolii in afara de ser fiziologic?

Depinde foarte mult de cauza pentru care facem aerosolii. Repet. E foart important sa stim ce tratam pentru ca ce pun in aerosoli ajunge unde am nevoie sa tratez: daca am laringita, daca am bronsita, daca am astm. In functie de lucrurile acestea, decidem ce punem in aerosoli. Pe de alta parte, nu sunt foarte multe tratamente, medicamente, care se pot pune in aerosoli. Nu este atat de mare gama de tratamente.

Important este sa fie recomandate de medic.

Da. E bine asa. Bine, serul fiziologic, daca simte nevoia si i s-a recomandat, nu e neaparat o problema, dar nu pe termen lung. Nu evit raspunsul. Sa nu ma intelegeti gresit. Doamna sa nu ma inteleaga gresit. Nu evit sa spun e sa punem in aerosoli. Este insa aceasta idee de a sti ce tratam cand are nevoie copilul de aerosoli. Ca de orice alt tratament, nu avem voie sa il facem in fiecare zi, decat daca avem o cauza si atunci trebuie sa stiu cauza pentru care fac acest tratament.

Personalizat, adica in functie de nevoile copilului. Ce se potriveste copilului meu nu functioneaza la altcineva.

Nu e ce pun in supa. Ce pun in aerosoli se duce in caile respiratorii. Trebuie sa stiu ce pun in aerosoli si de ce fac asta.

O alta intrebare: preventiv, ce putem face, astfel incat sa nu faca cei mici infectii respiratorii? Este si aceasta teama a parintilor, a bunicilor: copilul se imbolnaveste des, raceste de 6-7 ori pe an. Ce ne facem?

Copiii, mai ales copiii prescolari, pentru ca au sistemul imunitar inca in dezvoltare, cumva e normal sa aiba 4-6, unii zic chiar 8 raceli pe an. Deci nu e neaparat prea mult. Acum sigur, daca toate 4-8 sunt cu internare, ne spune ceva, dar undeva e o situatie care se incadreaza intr-o normalitate a varstei respective de prescolari. Ce putem, totusi, sa facem? Aducem vorba de un alt subiect controversat acum: vaccinarea. Sunt cateva vaccinuri care previn si de aceea sunt recomandate pentru preventia afectiunilor respiratorii, mai ales cele severe, cum este vaccinarea per tusis, care se face inca din primul an de viata. Aceasta este o preventie foarte importanta, care ulterior ajuta foarte mult cand intra in colectivitate. Exista vaccinarea antihemofilus in acest moment inclusa in vaccinurile care se fac conform calendarului pana la varsta de un an. Pana sa se fi introdus acest vaccin in schema, erau foarte multe cazuri severe de afectiuni inflamatorii. Acum, ele s-au redus foarte mult. La fel, vaccinarea antipneumococica. Deci vaccinarea face parte din preventie. Contactul si fumatul pasiv – de evitat, pentru ca pot intretine aceasta sensibilitate pentru infectii. Nu ne dam seama. Nu fumez fata de copil. Fumez pe balcon. E adevarat, dar daca copilul are, totusi, o sensibilitate, particulele acelea care raman pe haine, pe par pot sa influenteze. Luam copilul in brate si inhaleaza aceste particule. Deci e bine sa nu uitam sa ne gandim la lucrurile acestea. Sa nu uitam sa separam pe cat posibil aceste lucruri. De asemenea, stilul de viata, nutritia. Nutritia e foarte importanta. Sigur ca un copil care e alimentat bine are o alta rezistenta la infectii. De aceea, aceste afectiuni sunt mai frecvente in tarile subdezvoltate. E un factor foarte important. Sa nu uitam somnul. Deprivarile de somn, nu vorbesc numai de apneea de somn acum, dar daca copiii, se joaca, exista acum aceste dispozitivele, device-urile, activitatile, ca sa nu generalizam, copilul pierde timp pretios si sunt aceste deprivari subtile de somn in care, in final, pot duce la rezistenta scazuta la infectii. De ce spun asta? Pentru ca somnul exact asta face. In timpul somnului, se cladeste imunitatea copiilor si e foarte important. Pana la urma, vorbim de un echilibru. Vorbim in ultima vreme destul de mult de lucrurile acestea. Toata lumea stie si vorbeste despre nutritie, despre somn. Vorbim pana la urma de lucruri fiziologice. Toata aceasta evolutie si tehnologia ne ajuta foarte mult, dar, cumva, toate lucrurile acestea incep sa fie un efort in a pastra acest echilibru al nostru, dar si al copiilor.

Si miscarea, nu? Este foarte importanta.

Bineinteles. Nu ajunsesem la ea.  Miscarea este foarte importanta si face parte din acest context in care incercam sa mentinem acest echilibru intr-o viata din ce in ce mai ocupata, mai aglomerata, dar sunt lucruri la care trebuie sa reflectam si sa ne aducem aminte de aceste lucruri, dincolo de tot felul de tratamente sofisticate.

As vrea sa mai vorbim si despre aerul conditionat. Intreba o mamica. Acum, ca tot este vara, suntem nevoiti sa ne deplasam cu masina sau in casa, expunem sau nu copilul si daca aerul conditionat poate face in vreun fel rau?

Nu stiu daca as folosi: expunem copilul la aer conditionat. Practic, aparatul de aer conditionat, la fel, face parte din tehnologia care ne ajuta sa fie o temperatura confortabila in casa atat pentru adulti, cat si pentru copil. Sigur ca e ideal sa nu tinem, dar rnici noi nu facem asta, sa nu tinem copilul copilul in bataia aparatului, sa cada fluxul de aer pe copil. E o diferenta prea mare de temperatura si asta poate sa fie prea mult mai ales pentru bebelusi, dar, totusi, un aparat de aer conditionat, depinde si de marimea camerei, e bine sa nu cada pe copil. Putem avea aparatul in alta camera sau in alta parte si sa ventilam si sa cream aceasta stare de confort in jurul lui. In masina, la fel. De obicei, cum facem? Mergem in masina, dam drumul la aer, se racoreste masina si poate sa vina copilul apoi si fluxul de aer nu mai e atat de rapid si e mult mai usor de suportat, mai ales la drumuri lungi nu poti sa stai la 40 de grade, e periculos si pentru copiii foarte mici. Deci aerul conditionat folosit in anumite limite care pana la urma sunt de bun simt.

Dar daca este copilul deja racit sau are o infectie?

Daca sunt 40 de grade afara, sa fie un pic mai racoare in casa chiar ajuta. Oricum o sa faca fiecare cum simte. Dar ca sa scada un pic temperatura, trebuie sa fie mai racoare, dezbarcam copilul. Daca avem acest aparat in casa, l-as folosi. Repet. Sa nu cada aerul rece direct in copil. Inclusiv in spitale se foloseste aerul conditionat. Sigur ca sunt patologii care pot fi generate sa intretinute de aerul conditionat, dar vorbim de exceptii. Daca tu cureti filtrul si nu ai microbi in el, nu se disimineaza in camera. Copilul nu inhaleaza. Poate in situatii de genul acesta sa fie o problema, dar nu ma gandeam sa nu spalam filtrul si nu curatam aparatul.