EDU.REGINAMARIA.RO

Anxietatea de separare: cum sa-ti ajuti copilul sa fie independent

Anxietatea de separare: cum sa-ti ajuti copilul sa fie independent

Cu totii am vazut ce inseamna anxietatea de separare, sau chiar mai rau, am trait-o: copilul care se agata cu disperare de piciorul mamei lui, plangand "Nu pleca, mami, nu pleca!". Este normal pentru copii sa aiba o anumita difiicultate in a fi separati de cei care ii ingrijesc. Este un semn de atasament si al unei relatii puternice, care sunt importante pentru ingrijirea si protejarea unui copil in crestere.

Anxietatea de separare incepe in a doua jumatate a primului an de viata al copilului. Atunci copiii incep sa inteleaga ca cei pe care ii iubesc exista chiar si atunci cand nu ii pot vedea. De asemenea, este perioada cand incep sa fie stanjeniti in prezenta oamenilor pe care nu ii cunosc bine. Apogeul este intre varsta de 18 si 24 de luni, dar continua pana la varsta de aproximativ sase ani, pe masura ce copiii se aventureaza in lume, traind noi experiente – pentru ca apoi sa se intoarca la confortul de acasa.

Fiecare copil este diferit. Poti vedea cum se intampla asta la orice gradinita sau camin. Unii copii abia daca se uita inapoi, atunci cand sunt lasati la gradinita. Alti copii, avand lacrimi in ochi, sunt luati cu forta de la parintii lor de catre educatoare. In functie de starea de spirit si de circumstante, in anumite zile, copiii isi iau la revedere cu bine de la parinte pentru ca apoi, in ziua urmatoare, despartirea sa fie grea. Este o lupta emotionala intre nevoia de securitate, pe de o parte si dorinta de independenta, pe de alta parte.

Cum sa faci despartirea mai usoara

In cazul in care copilul tau se va desparti de tine pentru a merge la gradinita, scoala sau o activitate, iata cateva idei pentru a face tranzitia mai usoara:

  • Pregateste-ti copilul. Vorbeste-i despre locul sau programul unde va merge, despre ceea ce este grozav in legatura cu asta, cine il va lua si ce se va intampla acolo.
  • Foloseste ritualuri. O fraza la revedere, o imbratisare speciala, ceva care sa fie la fel in fiecare zi ii poate ajuta pe unii copii. In cartea „Kissing Hand” de Audrey Penn, ratonul-mama ii saruta mana puiului ei si atunci cand el este departe de ea, acesta poate tine mana la obraz ca sa-i simta sarutul.
  • Ajunge la gradinita mai devreme. In acest fel, il poti ajuta pe copilul tau sa se acomodeze. Tranzitia este mai grea atunci cand te grabesti.
  • Vorbeste cu personalul de la gradinita. Foarte probabil ca ei sa fi vazut tot felul de situatii. Pot veni cu idei bune in privinta modului de a facilita tranzitia, indiferent daca este vorba despre o imbratisare sau ceva distractiv ori interesant pentru copilul tau.
  • Spune mereu la revedere. Rezista tentatiei de a pleca pe furis atunci cand copilul tau este neatent; increderea copilului in tine se zdruncina si acest lucru poat face despartirea mai grea.
  • Strecoara biletele, autocolante sau notite cu mesajul "Te iubesc" in pachetelul lui sau in ghiozdan. Acestea ii amintesc copilului tau ca te gandesti la el si-l iubesti chiar si atunci cand nu esti fizic langa el.
  • Fii calm si optimist. Copii raspund la emotiile celor care au grija de ei: daca vad ca esti trist, il vei intrista si mai mult.
  • Traseaza limite. Daca a obtinut ceea ce si-a dorit tipand, ar fi o prostie sa nu tipe din nou. Chiar daca este greu sa pleci de langa un copil care tipa, acesta ar putea fi exact lucrul care trebuie facut ca sa inceteze mai repede. Daca pleci de langa copil atunci cand acesta este foarte suparat, suna-l peste 20 sau 30 de minute pentru a vedea ce face. Nu trebuie sa fii surprins daca afli ca s-a oprit din plans la scurt timp dupa ce ai plecat. Nu e manipulare, ci o despartire normala - si  de obicei, toate episoadele de plans se opresc cam intr-o saptamana.

Semnale de alarma

Daca dupa aproximativ o saptamana copilul tau continua sa planga chiar si atunci cand suni si educatoarea iti spune ca este trist pentru o mare perioada din zi sau chiar tot timpul, situatia trebuie reevaluata.

Locul sau activitatea pot sa nu fie potrivite pentru copilul tau. Fa-i o vizita surpriza: urmareste interactiunea dintre personalul de ingrijire si copii, priveste modul in care sunt gestionate interactiunile dintre copii si observa activitatile si rutina zilnica. Fiecare copil are nevoi diferite in ceea ce priveste interactiunea, activitatile, structura, etc. Daca ceva nu ti se pare in ordine sau in cazul in care copilul nu se integreaza, cauta un program diferit.

Copilul tau poate sa nu fie pregatit sa stea departe de tine, mai ales in cazul in care este mic - mai mic de 4 ani - sau daca a existat o schimbare majora in viata lui, cum ar fi divortul parintilor sau un nou frate. Tinandu-l acasa pentru alte cateva luni (sau pana la urmatorul an scolar) si incercarea de a-l obisnui cu despartiri de mai scurta durata (ora de inot, ora de sport, etc ) pot fi alternative mai bune pentru tine, daca acestea sunt realiste.

Insa, in cazul in care locul de munca sau varsta copilului tau impun ca acesta sa mearga la scoala, discuta cu medicul pediatru si cu personalul de la camin sau de la gradinita despre modalitatile pentru a face tranzitia si experienta mai placute. Deseori, variatii mai accentuate ale sfaturilor de mai sus, aplicate o perioada mai lunga de timp, vor avea rezultate.

Uneori, teama de despartire poate fi importanta si poate interfera cu viata si sanatatea copilului. Acest lucru se poate intampla in cazul in care copilul tau:

  • Este nelinistit sau ingrijorat chiar si atunci cand nu sunteti despartiti
  • Are accese de furie prelungite si manifesta un refuz absolut de a se desparti de tine
  • Are probleme cu somnul, cosmaruri, apetit scazut
  • Este trist si nu vrea sa faca activitatile normale
  • Intra in regresie – merge mai putin la toaleta, actioneaza mult mai copilaros
  • Are suferinte fizice in momentul despartirii, cum ar fi dureri de cap sau de stomac

Daca apar oricare dintre acestea, discuta cu medicul pediatru. Impreuna va veti putea da seama care este cel mai bun mod de a-ti ajuta copilul. Uneori, pot fi necesare sfaturile si consultarea cu un psiholog.

Totusi, frecvent, cu dragoste si rabdare, copiii invata cu succes sa se desparta de parinti si sa intre in lumea interesanta dinafara casei, cu toate aventurile si posibilitatile sale.