Glosofobia sau teama de a vorbi în public

Din punct de vedere psihologic, teama de a vorbi în public este cea mai comună fobie socială. Există diferite tipuri de fobii, de la cele specifice (legate de obiecte sau situații, precum frica de înălțimi, de animale sau de spațiile închise), la agorafobie și la cele sociale, care au ca fundament teama de a fi judecat și evaluat de către alții, pe baza criteriilor de performanță. Această ultimă categorie include și glosofobia.

Considerată ca fiind o condiție pe care fiecare dintre noi a experimentat-o, teama de a vorbi în public este o situație pe care în general suntem capabili să o gestionăm, să o controlăm și să o depășim. Există însă și persoane cărora le este imposibil să vorbească în public, fiind copleșiți de emoții care sugerează o suferință extremă. Pe lângă stresul resimțit, o astfel de reacție poate afecta locul de muncă, activitățile școlare și, în general, tot ceea ce presupune socializarea.

Majoritatea persoanelor cu glosofobie nu prezintă simptomele altor tipuri de fobie socială, cum ar fi frica de a întâlni oameni noi sau teama de a îndeplini sarcini în fața altora. Simptomele pot să apară și atunci când se află în fața unui grup restrâns și sunt asociate cu orice situație în care persoana în cauză devine centrul atenției.

Teama de a vorbi în public apare în general în adolescență. Aceasta este perioada în care se manifestă simptomele pentru cele mai multe fobii sociale. Incidența glosofobiei este una ridicată, circa 75% din oameni se tem, se simt inconfortabil sau sunt stresați dacă trebuie să vorbească în public, dar nu toți vor avea suficiente simptome pentru a putea fi diagnosticați cu glosofobie. Procentul celor care au reale probleme este cuprins între 20 și 35%

O persoană cu glosofobie se va simți confortabil într-un mediu care-i este familiar, acasă, la școală și la serviciu, atâta timp cât nu i se cere să vorbească în fața altora. Dacă trebuie să vorbească în public, indiferent dacă auditoriul îi este sau nu cunoscut, dar mai ales atunci când acesta este numeros și necunoscut va evita să facă acest lucru, fie refuzând categorie, fie absentând, indiferent dacă această decizie îi va afecta profesional (inclusiv la școală) sau social. Toate fobiile sociale induc o somatizare intensă care are impact asupra stării generale de sănătate.

Alte manifestări ale glosofobiei sunt:

• pregătirea și planificarea excesivă pentru discurs;
• îngrijorare intensă manifestată prin gesturi, simptome și stări fizice;
• stres puternic în timpul prezentării;
• selectivitate în a alege cursuri, activități școlare și profesionale, astfel încât să evite situațiile în care ar fi nevoie să vorbească în public;
• furie, crize de plâns, refuzul de a mai vorbi, în cazul copiilor.

O reacție descrisă de cei cu glosofobie este senzația de blocaj, care blochează orice abordare logică a contextului în care acesta se află și induce starea de „luptă și fugă”.

Acesta este un răspuns fiziologic și psihologic complex de supraviețuire. Cel care are fobia vorbitului în public nu poate face diferența din punct de vedere fizic și psihic între situația banală de a comunica în public și o situație amenințătoare care-i pune viața în pericol iminent.

Simptomele glosofobiei sunt fizice, psihice și comportamentale și reflectă caracteristicile tulburărilor de anxietate socială. Persoanele care manifestă frică de a vorbi în public vor experimenta un nivel ridicat de anxietate, care poate ajunge până la intensitatea unui atac de panică, provocând o suferință psihologică debilitantă. Starea este accentuată de teama unei evaluări negative din partea oamenilor din audiență. Simptomele apar și atunci când cel în cauză doar presupune că ar putea fi nevoit să se exprime public.   

Specific pentru cei care suferă de glosofobie este că reacțiile lor sunt de mare intensitate și se repetă de fiecare dată când apare necesitatea de a vorbi în public. În plus, nu sunt motivate și nici nu pot fi explicate de un alt context.

Simptomele fizice sunt:

• creșterea tensiunii arteriale;
• accelerarea ritmului cardiac;
• contractură musculară, mai ales a mușchilor spatelui;
• transpirații reci;
• gură uscată;
• tulburări gastrice și intestinale, uneori vomă;
• respirație sacadată;
• senzații de sufocare;
• amețeală, uneori chiar leșin;  
• confuzie și dezorientare.

Glosofobia poate fi însoțită de unele manifestări psihice care au impact asupra comportamentului, astfel:

• stimă de sine scăzută;
• probleme de comunicare;  
• depresie;
• ticuri (mișcări sau sunete repetate, involuntare și bruște, care sunt dificil de controlat);
• reacții exagerate la critici;
• rușine, furie, teamă;  
• lipsa abilităților sociale;
• izolarea socială;
• agorafobie.

Comunicarea verbală, directă este principala formă de interacțiune dintre oameni. Stresul, anxietatea și simptomele fizice manifestate evident și imposibil de controlat asociate glosofobiei, au un impact negativ în toate dimensiunile vieții sociale și profesionale ale unei persoane.

Teama de a comunica în public devine un handicap oriunde comunicarea în public este necesară de la examene orale, la interviuri pentru angajare, de la reuniuni de familie ori profesionale, la întâlniri cu prietenii și așa mai departe. Impactul glosofobiei în viața de zi cu zi poate fi semnificativ și este cu atât mai mare cu cât această fobie este mai intensă și mai greu de controlat.

Incapacitatea de vorbi în public poate însemna pierderea a numeroase oportunități, anxietatea legată de a vorbi preia controlul asupra vieții, astfel:

• limitează opțiunile profesionale și evoluția în carieră;
• în mediul academic, elevii sau studenții cu glosofobie pot avea dificultăți în a participa la discuții, a susține prezentări sau a lua cuvântul, ceea ce afectează performanța academică și încrederea în abilitățile lor;
• nivelul crescut de stres poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale și fizice generale;
• limitarea conexiunilor sociale afectează relațiile personale și profesionale;
• dificultatea de a vorbi în public și de a comunica eficient poate afecta încrederea în sine;
• impactul asupra relațiilor personale, dificultățile de exprimare sau teama de a vorbi pot interfera cu comunicarea eficientă în cadrul familiei sau cu prietenii.

Anxietatea legată de vorbitul în public are cauze multiple, care pot fi generate de experiențele personale, de unele trăsături biologice și sunt influențate de mediul familial.

Toți acești factori se pot combina și determina reciproc. Identificarea elementelor declanșatoare ajută la înțelegerea afecțiunii, la găsirea celor mai bune soluții terapeutice în mod personalizat, dar și la identificarea unor modalități care să o prevină.

Factorii care pot duce la glosofobie sunt:

• Hiperactivitatea amigdalei cerebrale, structură aflată la nivelul lobului temporal  responsabilă de controlul reacțiilor emoționale și comportamentului social. Amigdala este implicată în reglarea modului în care răspundem la stres, emoții și la situații potențial periculoase. Structurile cerebrale au capacitatea de a se adapta la stimuli externi ceea ce poate face ca, din diverse cauze (de la accidente vasculare cerebrale, la un mediu de viață stresant și traume emoționale), amigdala să rămână activă, ceea ce va genera manifestări disproporționate față de realitate.
• Factori genetici sunt în măsură să influențeze modul în care creierul reglează sentimentele de anxietate, stres, nervozitate și timiditate, astfel că manifestarea individului poate fi exagerată sau, dimpotrivă, minimizată. Unele persoane pot fi în mod natural timide, iar pentru acestea gestionarea emoțiilor asociate interacțiunilor sociale să fie dificilă și generatoare de stres și disconfort. Majoritatea celor care suferă de fobii sociale au un temperament profund introvertit pe tot parcursul vieții lor.
• Experiențele personale negative, bullying-ul, critica agresivă, insistentă și nejustificată sau disproporționată, umilința, mai ales atunci când are loc în public, pot genera emoții negative care să ducă la dezvoltarea fobiilor sociale, inclusiv cele care implică vorbirea în public sau capacitatea de a interacționa natural cu alte persoane.
• Influența părintească și comportamentul învățat sau copiat din familie pot determina adoptarea unui comportament care să favorizeze glosofobia sau alte fobii sociale. Un copil ai cărui părinți evită interacțiunile sociale, manifestă anxietate crescută în public sau atunci când vorbesc, va adopta un comportament asemănător. Părinții excesiv de protectori pot alimenta riscul fobiilor sociale la copii lor. Mai mult, o persoană are mai multe șanse de a dezvolta glosofobie dacă un membru apropiat al familiei sale are o tulburare de anxietate socială.

Frica de a vorbi în public nu trebuie să fie o condamnare pe viață. Anxietatea socială, deci și glosofobia, răspunde de obicei bine la planurile de tratament. Terapia este adaptată și personalizată la caracteristicile fiecărui individ și este o combinație între psihoterapie, învățarea unor tehnici de autocontrol și medicație.

Este bine de știut că medicația este una specifică și nu poate fi prescrisă decât de medicul psihiatru, care a urmări atent și efectele. Sunt utilizate anxioliticele care induc o senzație de calm și relaxare și se dovedesc eficiente în situații specifice și în tratarea pe termen scurt a anxietății acute.

Terapia cognitiv-comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală este soluția cea mai eficientă ale cărei rezultate sunt stabile și se mențin pe termen lung. Peste 60% dintre persoanele care au participat la ședințele de terapie au confirmat o reducere substanțială a simptomelor. Aceasta se bazează pe faptul că modul în care o persoană gândește, sentimentele și comportamentele sunt toate interconectate, astfel încât sentimentele anxioase ale glosofobiei pot fi corectate prin modificări ale gândurilor și comportamentelor sale.

În timpul sesiunilor de terapie dialogul cu terapeutul urmărește să identifice factorii declanșatori ai glosofobiei, concomitent cu dezvoltarea unor abilități sociale noi și un antrenament care să sporească rezistența la stres și să susțină relaxarea și autocontrolul.

Terapie prin expunere

După cum sugerează și numele este modalitatea prin care se realizează o expunere graduală a persoanei la situațiile care îi provoacă teamă, în cazul glosofobiei fiind vorbitul în public, pentru că s-a dovedit că experiențele repetate, controlate, derulate într-un mediu sigur și prietenos pot ajuta la reducerea anxietății. Terapia prin expunere completează și susține terapia  cognitiv-comportamentală și include:

• antrenamentul abilităților sociale,  care constă în dezvoltarea tehnicilor de comunicare pentru a crește încrederea în sine și confortul în situațiile sociale;
• autoreflectarea și identificarea cauzelor care generează simptomele glosofobiei, astfel încât individul să poată conștientiza și gestiona aceste elemente;
• tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, care ajuta la reducerea stresului și a anxietății asociate cu vorbitul în public;
• exerciții practice de vorbit în public pentru ca treptat  această acțiune să devină mai confortabilă, folosind inclusiv realitatea virtuală pentru a expune oamenii unui public digital ca mijloc de exersare a abilităților de vorbire și a crește performanța.

Terapia interpersonală

Principalele obiective ale terapiei interpersonale includ identificarea și rezolvarea problemelor de relaționare, îmbunătățirea abilităților de comunicare și gestionarea eficientă a conflictelor interpersonale. Scopul este acela de a scoate în evidență modelele nesănătoase de interacțiune socială și a dezvolta strategii constructive.

Terapie psihodinamică

Terapia psihodinamică este o formă de terapie care promovează exprimarea de sine și introspecția și se bazează pe interacțiunile interpersonale dintre terapeut și client pentru a dezvălui cele mai profunde temeri și dorințe, dar și  sentimentele de rușine și vinovăție.

Scopul este acela de a explora procese mentale inconștiente, fapt care ajută la înțelegerea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor.

Această terapie poate implica discuții deschise, explorarea relațiilor și a amintirilor din copilărie și se concentrează pe conectarea evenimentelor trecute cu experiențele și comportamentele actuale, în scopul obținerii unei mai bune înțelegeri a sinelui și îmbunătățirii relațiilor și funcționării generale.

Mulți oameni experimentează diferite grade de anxietate atunci când vorbesc în public. Statisticile arată că femeile se confruntă cu tulburarea de anxietate socială de două ori mai des decât bărbații. Circa jumătate dintre persoanele cu anxietate socială vor avea la un moment dat tulburare depresivă majoră.

Persoanele care au dificultăți care pot fi asociate cu diferite grade de glosofobie sunt mereu conștiente de această situație. În cazurile ușoare, în contexte specifice există o strategie care poate contribui eficient la depășirea angoaselor, gestionarea și eliberarea de stres.

5 sfaturi care te ajută să depășești frica de a vorbi în public

Fii tolerant și bun cu propria ta persoană.

• Anxietatea socială alimentează o imagine de sine negativă, dar felul în care gândești despre tine, influențează modul în care te simți și te comporți. O soluție este să cultivi stima de sine, și o atitudine pozitivă în raport cu propria ta persoană. Sunt multe metode de a face asta, de la a purta haine care te fac să te simți bine, până a te pregăti conștiincios pentru o activitate profesională sau socială, care implică inclusiv comunicare publică.

Abordați anxietatea și găsiți strategii de relaxare care funcționează pentru tine.

• Glosofobia este o formă de anxietate. Tehnicile de relaxare pot atenua simptomatologia asociată. Cele mai eficiente sunt: respirațiile profunde și lente, vizualizarea pozitivă, raportarea și focalizarea pe un moment din viitorul imediat viitor în care să te simți confortabil, relaxarea musculară progresivă.

Implică-te în situații care pot provoca anxietăți pe care le poți controla și identifică metode de autocontrol care funcționează pentru tine și pe care le poți aplica pentru vorbitul în public. Principiul este: „dacă te poți descurca într-o situație potențial stresantă, o poți face și în altele”.

Cere ajutor.

• Apelează la grupuri de suport sau la oameni care sunt importanți pentru tine pentru a-ți fi alături în contextul care provoacă anxietate. Nu te ascunde și nu te strădui să-ți disimulezi temerile. Este mai eficient să le exprimi, să le recunoști decât să te străduiești să le reprimi. În principiu, poți depăși momentele de disconfort intens de unul singur, dar este mult mai ușor dacă ai suportul celor dragi alături.

Concentrează-te pe ceea ce faci și nu căuta perfecțiunea, dar străduiește-te să-ți îmbunătățești acțiunile.

Este important să subliniem că fiecare individ este unic, astfel că glosofobia poate avea cauze complexe și manifestări specifice, astfel că tratamentul poate varia în funcție de context și de nevoile personale. Consultarea unui medic specialist în sănătate mintală și a psihologului pentru o evaluare este benefică și îți poate oferi o îndrumare personalizată.

Bibliografie:
www.verywellmind.com/glossophobia-2671860
www.healthline.com/health/glossophobia
www.medicalnewstoday.com/articles/glossophobia#causes