Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Depresia

depresie1

Depresia, numita medical depresie clinica sau depresie majora, este o tulburare afectiva marcata de cel putin doua saptamani la rand cu o dispozitie redusa fata de majoritatea situatiilor care afecteaza viata profesionala sau personala. Frecvent, poate fi insotita de o stima de sine scazuta, energie redusa, pierderea interesului pentru activitati care erau placute anterior.
 
Doctorii estimeaza ca in 2021 depresia va deveni a doua cauza de dizabilitate la nivel mondial dupa bolile de inima. In prezent, 121 de milioane de oameni sunt diagnosticati cu depresie.
 
Cercetatorii cred ca doar un numar mic de persoane constientizeaza ca sufera de depresie si sunt dispusi sa ceara ajutor. Posibilele motive sunt frica de stigmatizare sociala, ignoranta si orgoliul personal. Potrivit OMS 5% din populatia Romaniei sufera de depresie.
 
Cel mai bun mod de a-ti da seama daca suferi de depresie este sa te informezi. De aceea, in cele ce urmeaza poti citi despre simptomele bolii, factori de risc si cauze, tipurile principale de depresie, cum este diagnosticata, cum poate fi tratata si ce se poate face pentru a o preveni.

Simptome ale depresiei

Simptomele depresiei sunt complexe si variaza de la o persoana la alta. In general, o persoana depresiva se simte trista, si-a pierdut interesul pentru activitatile care ii aduceau placere (muzica, filme, sport, iesiri cu prietenii) si pare ca nu mai are speranta.
 
Simptomele pot persista saptamani sau chiar luni la rand si pot afecta activitatea profesionala, viata de familie si viata sociala.
 
Foarte rar o persoana depresiva are toate simptomele, in general manifesta cateva simptome din urmatoarele:

  • O stare de spirit proasta, in mod continuu;
  • Senzatie de neajutorare;
  • Absenta sperantei pentru viitor;
  • Stima de sine scazuta;
  • Plans frecvent;
  • Senzatia de vinovatie;
  • Iritabilitate;
  • Intoleranta fata de ceilalti;
  • Lipsa motivatiei;
  • Lipsa interesului pentru diverse lucruri;
  • Dificultatea de a lua decizii;
  • Absenta bucuriei fata de viata;
  • Senzatia continua de anxietate;
  • Ganduri suicidale si de vatamare fizica;
  • Miscari lente si vorbit lent/incet;
  • Schimbari ale apetitului;
  • Scaderea in greutate sau foarte rar cresterea in greutate;
  • Constipatie;
  • Dureri de cap;
  • Ameteli;
  • Durere musculare si/sau articulare;
  • Lipsa energiei;
  • Un libido scazut;
  • Anomalii ale ciclului menstrual;
  • Probleme de somn;
  • Evitarea contactului cu familia/prietenii;
  • Neglijarea pasiunilor sau hobby-urilor;
  • Dificultati in realizarea sarcinilor legate de munca sau casa.

Factori de risc in depresie

Factorii de risc cresc probabilitatea de a dezvolta o boala. In ceea ce priveste depresia, exista mai multi factori de risc care pot fi implicati, inclusiv cauzele genetice, psihologice sau de mediu. Despre acestia vom discuta mai jos.

Genetica si istoricul familial

Factorul genetic joaca un rol semnificativ in depresie. Daca ai o ruda apropiata precum unul dintre parinti sau un frate cu depresie, ai un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta boala prin comparatie cu persoanele fara rude apropiate depresive.
 
Pentru a dovedi acest lucru cercetatorii au studiat depresia in cazul gemenilor. Daca gemenii identici (monozigoti sau univitelini) au gene 100% la fel, restul perechilor de gemeni (dizigoti) sunt similari doar in 50% dintre gene.
 
De aceea, daca unul dintre gemeni are depresie, geamanul identic are un risc major de a face boala spre deosebire de geamanul non-identic. Studii similare au descoperit ca gradul de mostenire a depresiei este de aproximativ 40-50%.

Stresul cronic

Daca un nivel redus de stres ne tine motivati, expunerea prelungita la stres poate duce la depresie. Expunerea prelungita la stres duce la stimularea activitatii axei HPA, adica interactiunea dintre hipotalamus, glanda hipofiza si glandele suprarenale. Axa HPA este vitala pentru felul in care organismul uman reactioneaza la stres.
 
Stimularea axei HPA duce la o productie ridicata de epinefrina (adrenalina), un hormon implicat in raspunsul „lupta, fugi sau ingheata”, si de cortizol, numit si „hormonul stresului”, ambele putand cauza probleme de sanatate, inclusiv depresie.
 
Datele existente arata ca anomaliile axei HPA apar la 70% dintre persoanele care au depresie.

Trauma

Persoanele care au trecut prin abuzuri sau traume, mai ales in copilarie, au un risc mai mare de depresie.
 
De asemenea, aceste persoane pot avea depresie rezistenta la medicamente odata ajunse adulte. Studiile existente arata ca 62,5% dintre persoanele depresive au avut cel putin doua evenimente traumatice prin comparatie cu grupul de control in care procentul a fost de 28,4%.
 
Mai mult, persoanele care sufera de depresie au un risc mult mai mare de abuz emotional, fizic si sexual, au fost neglijate in copilarie sau hartuite de prieteni sau colegi de scoala sau au fost martore la violenta domestica.

Sexul

Femeile au un risc de doua ori mai mare de depresie decat barbatii. Cercetatorii au concluzionat ca femeile sunt mai stresate si au un risc mai mare de trauma decat barbatii.
 
Mai mult, se pare ca estrogenul, hormonul feminin, joaca un rol semnificativ. Procentele de episoade depresive incep sa se distinga in adolescenta, cand tinerele se confrunta mai des cu depresia.
 
De asemenea, femeile au un risc mai mare de depresie in timpul menstruatiei sau dupa nastere, cand nivelul hormonilor fluctueaza.

depresie2

O dieta nesanatoasa

Furnizarea nutrientilor necesari asigura functionarea normala a creierului. In lipsa unor nutrienti exista un risc mai mare de afectiuni fizice sau mintale, inclusiv de depresie.
 
Datele arata ca alimentele procesate pot creste riscul de depresie, iar consumul ridicat de carbohidrati este asociat cu simptome specifice depresiei la femei.
 
De asemenea, studiile arata ca persoanele cu depresie au o probabilitate mai mare de a avea deficit de:

  • Vitamina B9;
  • Vitamina B12;
  • Vitamina D;
  • Zinc;
  • Cupru;
  • Mangan.

O dieta echilibrata si variata ofera protectie impotriva depresiei. In special, acizii grasi Omega 3 prezenti in peste, alge, nuci si seminte de chia sunt utili.

Anumite trasaturi de personalitate

Doctorii spun ca anumite trasaturi cresc probabilitatea de aparitie a depresiei. Acestea includ:

  • Un nivel ridicat de nevroza;
  • Un nivel scazut de cooperare;
  • Evitarea excesiva a situatiilor, aparent, periculoase;
  • Un nivel ridicat de introvertire;
  • Un nivel ridicat de nesiguranta;
  • Senzatia constanta de stres;
  • Schimbari frecvente ale starii de spirit;
  • Senzatia de oboseala dupa interactiuni sociale;
  • Dezorganizare;
  • Impulsivitate;
  • Terminarea lucrurilor pe ultima suta de metri.

Cauze ale depresiei

Nu se stie care este cauza depresiei. Psihiatrii cred ca sunt implicati mai multi factori biologici, psihologici si sociali. Se crede ca depresia apare atunci cand exista o vulnerabilitate preexistenta care este activata de unul mai multe evenimente care apar in decursul vietii.
 
Vulnerabilitatea poate fi de natura genetica si/sau poate aparea in dezvoltarea omului, in copilarie sau mai tarziu.
 
De asemenea, depresia poate fi o boala secundara a unor afectiuni precum HIV/SIDA, astm, probleme cronice sau conditii terminale.
 
Inca nu se stie daca bolile in sine duc la aparitia depresiei prin efectul lor asupra calitatii vietii sau pe fondul unor cauze comune; de exemplu, degenerarea ganglionului bazal in cazul bolnavilor de Parkinson sau afectarea imunitatii la astmatici.
 
La acestea se adauga depresia de natura iatrogenica, ce apare ca urmare a ingrijirii sanatatii. Aici intra depresia aparuta pe fondul administrarii de interferon, contraceptive, beta-blocani, isotretinoina, anticonvulsive, agenti cardiaci, antipsihotice sau agonistul hormonului eliberator de gonadotropina.
 
Inclusiv tulburarea afectiva sezoniera este considerata un tip de depresie. Se crede ca aceasta este cauzata de reducerea nivelului de luminozitate de la soare in sezoanele de toamna-iarna.

Diagnosticarea depresiei

Diagnosticarea depresiei poate implica:

  • Examinarea fizica – medicul va realiza examenul fizic si va pune intrebari despre sanatate. Uneori, depresia poate aparea ca urmare a unor afectiuni;
  • Teste de laborator – de exemplu, medicul poate recomanda testarea sangelui si a functiei tiroidei pentru a se asigura ca analizele sunt normale;
  • Evaluare psihiatrica – medicul psihiatru va pune intrebari despre simptome, sentimente, ganduri si comportamente. In general, se folosesc criteriile de diagnosticare DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), intocmite de Asociatia Americana de Psihiatrie. Inclusiv Organizatia Mondiala a Sanatatii ofera o serie de criterii pentru a putea diagnostica depresia.

Tratamentul depresiei

Majoritatea medicilor spun ca antidepresivele nu trebuie sa reprezinte prima forma de tratament a depresiei usoare, deoarece raportul risc/beneficii este redus.
 
In general, se recomanda urmatoarele tratamente: modificarea stilului de viata, psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentala si apoi tratamentul cu antidepresive sau alte medicamente.
 
Exista dovezi ca ingrijirea colaborativa a pacientului depresiv de catre o echipa de specialisti da rezultate mai bune decat consultarea unui singur specialist.

Modificarea stilului de viata

Exercitiile fizice ajuta la reducerea moderata a simptomelor in cazul depresiei usoare. Totusi, in cazul varstnicilor exercitiul fizic nu reduce depresia.
 
Problema principala a exercitiilor fizice in depresie este ca persoanele trebuie sa aiba vointa, motivatie si sa fie suficient de sanatoase pentru a participa regulat la activitati fizice.
 
Dieta sanatoasa, echilibrata si variata contribuie la ameliorarea simptomelor in cazurile usoare de depresie. Similar, in cazul somnului de 8-9 ore pe noapte.
 
De asemenea, studiile observationale arata ca eliminarea fumatului are beneficii asemanatoare administrarii de medicamente.

Psihoterapia

Psihoterapia sau terapia prin vorbire poate ajuta la ameliorarea unor simptome asociate depresiei, mai ales in cazul unei imagini distorsionate asupra lumii.
 
Pentru formele usoare de depresie sunt suficiente schimbarea stilului de viata si psihoterapia, in timp ce pentru formele complexe si/sau cronice este necesara o combinatie intre medicatie si psihoterapie.
 
Exista inclusiv dovezi ca psihoterapia poate fi un remediu pe termen scurt in cazul depresiei rezistente la tratament medicamentos. Ofera rezultate bune indiferent de varsta persoanei.

depresie3

Terapia cognitiv-comportamentala

Terapia cognitiv-comportamentala este o alta forma de tratament pentru depresie, avand cele mai bune rezultate la copii si adolescenti.
 
Potrivit organizatiilor de profil, in cazul minorilor, medicatia antidepresiva trebuie sa fie asociata, in mod obligatoriu, cu terapie cognitiv-comportamentala, terapie interpersonala sau terapie de familie.
 
Prin terapia cognitiv-comportamentala se doreste schimbarea modului de gandire autodistructiva, precum si a comportamentelor; aceasta forma de terapie are la baza ideea ca gandurile ne influenteaza comportamentul si ca schimbarea lor ajuta si la modificarea comportamentului.
 
Spre deosebire de psihoterapie, terapia cognitiv-comportamentala a oferit rezultate pozitive inclusiv in cazurile de depresie moderata sau severa. Totodata, terapia cognitiv-comportamentala ajuta la prevenirea recidivei.

Tratament medicamentos

Cele mai folosite medicamente pentru tratarea depresiei sunt antidepresivele. In general, medicatia este recomandata pentru cazurile de depresie severa si cronica.
 
O analiza realizata de National Institute for Health and Care Excellence din Regatul Unit a descoperit ca inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI) sunt mai eficienti decat un placebo, in cazurile de depresie moderata si severa.
 
Pentru un tratament eficient dozele sunt ajustate si chiar sunt incercate combinatii ale unor clase diferite de antidepresive. Reactiile adverse la antidepresive apar in 50-75% dintre cazuri si pot trece pana la opt luni pentru ameliorarea simptomelor.
 
De regula, tratamentul se continua inca 16-20 de saptamani dupa atenuarea simptomelor pentru a reduce riscul de recurenta.
 
Riscul de suicid in cazul celor care iau SSRI variaza. De exemplu, la tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani, exista un risc mai mare de risc suicidar. La adulti, nu se stie daca medicamentele din clasa SSRI afecteaza rata de suicid. Unele studii au gasit o legatura, in timp ce altele nu au descoperit niciun risc

Remedii naturiste

Sunatoarea si substantele extrase din aceasta pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei, avand efecte asemanatoare antidepresivelor usoare.
 
De asemenea, frunzele de busuioc contin camfor si uleiuri volatile si pot fi folosite pentru a atenua depresia usoara.
 
Desi nu exista dovezi stiintifice, se spune ca unele mirodenii stimuleaza o stare de spirit mai buna. Pe lista acestora se afla scortisoara, sofranul, ghimbirul, vanilia si nucsoara. Se crede ca acestea contribuie la eliberarea de endorfine ce induc o stare de bine.

Prognostic

Episoadele de depresie se rezolva odata cu trecerea timpului, indiferent daca sunt sau nu tratate. Persoanele care nu sunt internate in spitale de psihiatrie au o reducere cu 20% a simptomelor dupa cateva luni.
 
In general, un episod sever de depresie are o durata de circa 23 de luni, iar dupa aproximativ trei luni incepe redresarea.
 
Datele existente arata ca 80% dintre persoanele care au un episod depresiv vor suferi cel putin inca unul in timpul vietii, media fiind de patru episoade pe viata.
 
Alte cercetari arata ca 50% dintre persoane se recupereaza dupa depresie, cu sau fara tratament, restul de 50% va avea cel putin inca un episod depresiv. Tot din acestia, 15% vor suferi de depresie cronica.
 
Unele studii arata ca pacientii internati au un grad mai mic de redresare si un grad mai mare de cronicizare prin comparatie cu pacientii externi, care iau medicamente, participa la terapie si au contact, in continuare, cu oamenii din viata lor. In cazul pacientilor externi, episodul depresiei are o durata medie de 11 luni.
 
Totodata, 90% dintre persoanele cu depresie severa sau psihotica vor mai suferi de noi episoade. Dintre persoanele care au o atenuare a depresiei, tot va mai exista cel putin un simptom nerezolvat dupa incheierea tratamentului.
 
Desi studiile mai vechi indicau un risc de 15% de suicid in cazul persoanelor cu depresie, datele recente din SUA arata ca riscul de suicid este de 7% in cazul barbatilor si de 1% in cazul femeilor.
 
Aceste procente sunt aplicabile in cazul pacientilor tratati extern si nu al celor spitalizati. De asemenea, rezultatele apar in contextul combinatiei dintre medicamente, psihoterapie si integrare sociala (un loc de munca stabil si relatii pozitive cu familia si prietenii).

Mod de prevenire

Depresia nu poate fi prevenita in totalitate. Tot ce se poate face este sa alegi un stil de viata echilibrat cu o dieta variata si sanatoasa, activitati fizice, limitarea stresului si a situatiilor conflictuale, somnul odihnitor, reducerea consumului de alcool si/sau substante psihoactive. Acestea, cumulate, pot reduce riscul de probleme psihiatrice inclusiv de depresie cu pana la 22-38%.
 
Diagnosticarea timpurie a depresiei poate preveni cronicizarea bolii. Aceasta forma de depresie este de evitat pe cat posibil deoarece presupune un tratament de durata si exista sanse mai mici de reusita.
 
Reducerea interesului pentru activitatile preferate, anxietatea si insomnia, timp de 2-3 saptamani, pot necesita o vizita la specialist.
 
Interventia prin psihoterapie sau terapie cognitiv-comportamentala in situatii de stres sau trauma ajuta la prevenirea unui nou episod depresiv. In cazul varstnicilor functioneaza mai bine programele de suport social decat cele de terapie cognitiv-comportamentala.
 
Alaturi de anxietate, depresia este una dintre bolile secolului al XXI-lea. Limitarea efectelor sale se poate realiza prin schimbarea stilului de viata, reducerea stresului si introducerea activitatii fizice in programul zilnic. Odata ce au aparut primele simptome, psihoterapia si terapia cognitiv-comportamentala pot ajuta la ameliorare si contribuie la reducerea riscului de cronicizare. Formele severe si complicate de depresie necesita atat antidepresive, cat si terapie. Cel mai bun mod de a evita complicatiile este detectarea timpurie a bolii, inca de la primele simptome.