Rabie (turbare): simptomele bolii fatale, mod de transmitere și profilaxia post-expunere (PEP)

Ce trebuie să știi acum despre rabie:

• Rabia (turbarea) este o boală virală fatală odată ce simptomele neurologice s-au instalat, fiind transmisă la om prin saliva animalelor infectate, de obicei printr-o mușcătură.
• Simptomele rabiei la om evoluează de la febră și dureri de cap la confuzie, agitație, hidrofobie (teama de apă) și paralizie, ducând la deces.
• Intervenția medicală imediată după o expunere suspectă, numită profilaxie post-expunere (PEP), care include curățarea rănii, administrarea de imunoglobulină și vaccinul antirabic, este extrem de eficientă în prevenirea bolii.
• Prevenția se bazează pe vaccinarea animalelor de companie (câini, pisici) și evitarea contactului cu animalele sălbatice.

Citește mai departe pentru a înțelege în detaliu etapele bolii și pașii critici pe care trebuie să îi urmezi dacă ești expus virusului rabic.

Rabia, cunoscută și ca turbare, este o infecție virală mortală a sistemului nervos central. Este considerată o urgență medicală absolută deoarece, odată ce simptomele clinice apar, boala este fatală în aproape 100% din cazuri. Intervenția medicală imediată după expunere este singura metodă de a preveni decesul.

Virusul rabic atacă creierul și măduva spinării, provocând o encefalită progresivă. Deși este o boală care poate fi prevenită în totalitate prin vaccinare (atât la animale, cât și la om după expunere), ea rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Orice mușcătură sau zgârietură de la un mamifer sălbatic sau un animal domestic nevaccinat trebuie evaluată imediat de un medic.

Rabia este cauzată de un virus din familia Rhabdoviridae, care se transmite la om prin contactul direct cu saliva unui animal infectat. Cel mai frecvent mod de transmitere este prin mușcătura unui animal turbat.

Virusul rabic (rhabdoviridae)

Virusul rabic (genul Lyssavirus) este neurotrop, ceea ce înseamnă că are o afinitate specifică pentru țesutul nervos. După ce pătrunde în organism, virusul se deplasează lent de-a lungul nervilor periferici de la locul mușcăturii până la creier. Această călătorie poate dura săptămâni sau luni, perioadă în care vaccinul post-expunere poate antrena sistemul imunitar să neutralizeze virusul înainte ca acesta să provoace boala.

Animalele rezervor

Orice mamifer poate contracta și transmite rabia, dar există câteva animale care reprezintă principalul rezervor pentru virusul rabic.

• Animale sălbatice: Principala sursă de rabie la nivel mondial. În România și Europa, vulpile sunt un rezervor important, alături de lilieci, ratoni și lupi. Mușcătura de vulpe este considerată o expunere cu risc înalt.
• Animale domestice: Câinii sunt responsabili pentru majoritatea cazurilor de rabie umană la nivel global. Rabia la pisici este de asemenea posibilă și la fel de periculoasă. O pisică turbată poate fi extrem de agresivă.

Moduri de transmitere

Transmiterea virusului rabic se face aproape exclusiv prin saliva infectată.

• Mușcătura: Aceasta este calea principală de transmitere.
• Zgârieturi: Dacă un animal turbat are salivă pe gheare și zgârie adânc pielea, transmiterea este posibilă.
• Contactul cu mucoasele: Transmiterea poate avea loc dacă saliva infectată intră în contact direct cu ochii, nasul sau gura.
• Aerosoli: Transmiterea prin inhalarea virusului este extrem de rară, dar a fost documentată în peșteri cu populații masive de lilieci infectați.

🔍 Mușcăturile de animale, chiar și cele care par minore, necesită o atenție specială. Află cum să acorzi corect primul ajutor după o mușcătură de animal!

Evoluția rabiei la om este împărțită în mai multe etape, începând cu o perioadă de incubație asimptomatică, urmată de simptome nespecifice (faza prodromală) și culminând cu faza neurologică acută, care este fatală.

Perioada de incubație

Aceasta este perioada de timp dintre mușcătură și apariția primelor simptome. Poate varia dramatic, de la o săptămână la peste un an, dar în medie durează între 1 și 3 luni. În această fază, persoana nu are niciun simptom. Locația mușcăturii (mai aproape de creier, cum ar fi pe față) și severitatea acesteia pot scurta perioada de incubație.

Simptomele de debut (faza prodromală)

Această fază durează între 2 și 10 zile. Simptomele rabiei la om în acest stadiu sunt nespecifice și pot fi ușor confundate cu o gripă.

• Febră;
• Oboseală;
• Dureri de cap;
• Greață și vărsături;
• Anxietate.

Un simptom distinctiv care poate apărea este durerea, furnicăturile (parestezie) sau mâncărimea (prurit) la locul mușcăturii, chiar dacă rana s-a vindecat.

Simptomele neurologice (faza acută)

Odată ce virusul ajunge la creier, boala progresează rapid (în 2-7 zile) spre una dintre cele două forme clinice. Indiferent de formă, boala progresează spre comă și deces, de obicei prin insuficiență respiratorie sau cardiacă.

Rabia furioasă se caracterizează prin agitație, confuzie și halucinații. Apar spasme musculare dureroase la nivelul gâtului (hidrofobie) la încercarea de a bea apă. Producția excesivă de salivă (spumă la gură) apare din cauza incapacității de a înghiți. 

Rabia paralitică este o formă mai lentă, în care mușchii devin treptat slăbiți și paralizați, începând de la locul mușcăturii.

Apelează la Centrele de urgență REGINA MARIA din București dacă observi simptome neurologice precum confuzia sau paralizia. Echipele noastre sunt pregătite să gestioneze situații medicale complexe, oferind acces rapid la diagnostic și tratament.

Identificarea unui animal turbat se bazează pe observarea unor schimbări majore de comportament. Semnele clasice includ agresivitate nemotivată, salivație excesivă și un comportament nefiresc, cum ar fi lipsa fricii de oameni la animalele sălbatice.

Semnele rabiei la câini (turbarea câinelui)

• Agresivitate: Animalul poate ataca brusc și fără motiv oameni, alte animale sau obiecte neînsuflețit
• Salivație excesivă: Apare „spuma la gură”, cauzată de dificultățile de a înghiți și de producția crescută de salivă.
• Schimbări vocale: Lătratul poate deveni răgușit, bitonal sau poate dispărea complet.
• Fotofobie: Animalul dezvoltă o teamă de lumină (fotofobie) și caută să se ascundă în locuri întunecate.
• Comportament alimentar bizar: Câinele poate refuza hrana și apa sau, dimpotrivă, poate încerca să mănânce și să înghită obiecte necomestibile (pietre, lemne, pământ).

Comportamentul animalelor sălbatice (vulpile)

• Lipsa fricii de oameni: Acesta este un semnal de alarmă major. O vulpe turbată își poate pierde teama naturală și se poate apropia de locuințe, curți sau oameni, chiar și în timpul zilei.
• Comportament eratic: Animalele pot părea dezorientate, agitate sau neobișnuit de pasive.

Este vital să eviți orice contact cu un animal (sălbatic sau domestic) care prezintă un comportament neobișnuit. Dacă observi un animal suspect, contactează imediat autoritățile sanitar-veterinare.

Rabia la pisici este deosebit de periculoasă, deoarece simptomele pot fi mai subtile în faza incipientă, iar transmiterea virusului rabic se poate face și prin zgârieturi. O pisică turbată poate alterna perioade de agresivitate extremă cu momente de aparentă normalitate.

Particularitățile rabiei la pisici includ:

• Schimbări comportamentale bruște: O pisică de obicei calmă și afectuoasă poate deveni brusc extrem de agresivă și irascibilă. Invers, o pisică retrasă poate căuta neobișnuit de mult atenția.
• Agresivitate imprevizibilă: Atacurile pot fi bruște, neprovocate și vizează adesea fața sau mâinile.
• Transmiterea prin zgârieturi: Deoarece pisicile se toaletează frecvent lingându-și labele, ghearele lor pot fi contaminate cu salivă infectată. O zgârietură adâncă de la o pisică turbată prezintă un risc semnificativ de infecție.
• Simptome mai discrete: Salivația excesivă (spuma la gură) poate să nu fie la fel de evidentă ca la câini, deși dificultățile la înghițire sunt prezente.
• Forma paralitică: La pisici, rabia poate evolua frecvent spre forma paralitică. Aceasta progresează mai lent și poate fi confundată cu alte afecțiuni neurologice, întârziind diagnosticul și crescând riscul de expunere pentru proprietar.

Nu există un tratament eficient odată ce simptomele rabiei au apărut. Singura intervenție salvatoare de vieți este profilaxia post-expunere (PEP), un protocol medical de urgență care trebuie administrat cât mai curând posibil după mușcătura suspectă, ideal în primele ore.

Evaluarea riscului

Medicul va decide necesitatea începerii PEP pe baza unei evaluări atente a tipului de expunere și a animalului implicat. Dacă este un animal sălbatic (vulpe, liliac), PEP este aproape întotdeauna recomandată. Dacă este un câine sau o pisică, se evaluează statusul vaccinal. Dacă animalul poate fi capturat și observat timp de 10 zile și rămâne sănătos, PEP poate fi oprit.

Curățarea rănii

Acesta este primul și cel mai important pas medical, care trebuie efectuat imediat. La spital, rana va fi spălată abundent cu apă și săpun timp de cel puțin 15 minute și apoi dezinfectată cu o soluție pe bază de iod sau alcool. Această acțiune poate reduce semnificativ cantitatea de virus.

Primul ajutor este esențial, mai ales când victimele sunt copii. Învață pașii corecți de prim ajutor la copii pentru mușcături și zgârieturi de animale!

Imunoglobulina antirabică

Aceasta oferă imunitate imediată, pasivă, furnizând anticorpi gata formați care neutralizează virusul la locul rănii. Se administrează o singură dată, la începutul protocolului PEP, și este infiltrată cât mai mult posibil direct în și în jurul rănii, pentru a „cumpăra timp” până la instalarea efectului vaccinului.

Vaccinul antirabic (scheme de vaccinare)

Vaccinul antirabic stimulează sistemul imunitar să producă propriii anticorpi (imunitate activă). Vaccinul se administrează printr-o serie de injecții (de obicei 4 sau 5 doze) pe parcursul mai multor zile (de exemplu, în zilele 0, 3, 7 și 14). Este crucial ca schema de vaccinare să fie completată exact așa cum a fost prescrisă.

REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, este singurul furnizor privat cu cinci spitale acreditate internațional, asigurând protocoale de urgență aliniate la cele mai înalte standarde.

Diagnosticul rabiei la om înainte de apariția simptomelor nu este posibil prin teste standard. După apariția simptomelor, diagnosticul se bazează pe semnele clinice (ex. hidrofobia) și poate fi confirmat prin teste de laborator care detectează virusul în salivă, piele sau lichidul cefalorahidian.

Prognosticul este extrem de sumbru. Odată ce simptomele neurologice s-au instalat, rabia este considerată 100% fatală.

Virusul rabic este unul dintre cei mai letali agenți patogeni cunoscuți. Descoperă care sunt cele mai periculoase 12 virusuri de pe Pământ și de ce sunt atât de temute!

Prevenția este cheia în lupta împotriva rabiei și se bazează pe vaccinarea animalelor și, în anumite cazuri, pe vaccinarea preventivă (pre-expunere) a oamenilor.

• Vaccinarea animalelor: Vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor este cea mai eficientă metodă de a preveni rabia la om. Asigură-te că animalul tău de companie are vaccinarea la zi.
• Evitarea animalelor sălbatice: Nu te apropia și nu hrăni animale sălbatice (vulpile, liliecii), chiar dacă par prietenoase sau bolnave.
• Vaccinarea pre-expunere (PrEP): Acest tip de vaccinare este recomandat persoanelor cu risc crescut de contact cu virusul rabic, cum ar fi medicii veterinari, speologii sau persoanele care călătoresc în zone unde rabia este răspândită.

🔍 Dacă ai un risc profesional sau călătorești într-o zonă endemică, discută cu un specialist despre oportunitatea vaccinării pre-expunere. REGINA MARIA este lider în digitalizarea sănătății din România, cu peste 1 milion de recenzii verificate ale medicilor. Programează o consultație la un specialist în boli infecțioase pentru a stabili un plan de prevenție.

Rabia este o cursă contra cronometru. Iată pașii exacți pe care trebuie să îi urmezi imediat după o mușcătură sau zgârietură:

• Spală rana imediat: Acesta este cel mai important pas de prim ajutor. Spală rana viguros cu apă și săpun timp de cel puțin 15 minute. Clătește abundent.
• Dezinfectează: După spălare, aplică un dezinfectant pe bază de alcool (minimum 70%) sau o soluție iodată.
• Mergi la medic IMEDIAT: Nu aștepta. Mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe sau la un centru antirabic. Chiar dacă rana pare minoră, riscul de rabie trebuie evaluat de un profesionist.
• Nu sutura rana imediat: Medicul va decide când este sigur să sutureze plaga, de obicei după infiltrarea cu imunoglobulină.
• Identifică animalul (dacă este posibil): Încearcă să reții detalii despre animal (specie, comportament, status vaccinal). Nu încerca să prinzi singur un animal sălbatic agresiv.
• Urmează schema PEP: Dacă medicul decide începerea profilaxiei post-expunere (PEP), este vital să respecți întocmai calendarul de vaccinare.

Poți lua rabie de la o zgârietură de pisică?

Da, este posibil, deși riscul este mai mic decât în cazul unei mușcături. Transmiterea poate avea loc dacă pisica are salivă infectată pe gheare (de exemplu, dacă tocmai s-a lins) și zgârietura este suficient de adâncă pentru a rupe bariera pielii. Orice zgârietură de la o pisică nevaccinată sau necunoscută trebuie evaluată medical.

Cât timp supraviețuiește virusul rabic în afara unui organism?

Virusul rabic este foarte sensibil la mediul extern. Acesta este distrus rapid de uscăciune, lumina soarelui (razele UV) și de majoritatea dezinfectanților comuni (săpun, alcool, iod). Virusul nu supraviețuiește mult timp pe suprafețe uscate sau în saliva uscată.

Mai este necesar vaccinul antirabic dacă animalul care m-a mușcat era vaccinat?

Aceasta este o decizie pe care o va lua medicul. În general, dacă un câine sau o pisică are o schemă de vaccinare antirabică validă (la zi) și documentată, riscul de a transmite rabia este extrem de scăzut. Totuși, medicul va evalua contextul și severitatea rănii înainte de a decide dacă PEP este necesară sau nu.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Infrastructura de diagnostic REGINA MARIA se bazează pe o rețea națională de laboratoare, ale cărei standarde de excelență sunt confirmate de cea mai prestigioasă acreditare internațională, JCI (Joint Commission International). Ducând mai departe angajamentul pentru siguranța pacientului, Laboratorul Central a devenit primul și singurul din țară care a integrat inteligența artificială în validarea analizelor. Această tehnologie inovatoare, avizată de specialiști și aliniată standardelor internaționale CLSI, verifică automat peste 50% din parametrii de laborator. Astfel, este redusă la minimum eroarea umană, garantând acuratețea și scurtând timpul de eliberare a rezultatelor.

Bibliografie:

• World Health Organization (WHO). (2024). Rabies. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/rabies
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2023). What is Rabies?. https://www.cdc.gov/rabies/about/index.html
• Mayo Clinic. (2024). Rabies - Symptoms and causes. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rabies/symptoms-causes/syc-20351821
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2022). Rabies Postexposure Prophylaxis (PEP). https://www.cdc.gov/rabies/hcp/clinical-care/post-exposure-prophylaxis.html