Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Sindromul TORCH

torch2

Problemele de sanatate care pot aparea in timpul sarcinii sau dupa nastere sunt variate si depind de o multitudine de factori. Printre acestea, se numara si sindromul TORCH, care se poate manifesta atat la mama, cat si la fat. Afla, din randurile de mai jos, ce reprezinta, mai exact, sindromul TORCH, cum se manifesta si care sunt avantajele profilului TORCH, in ceea ce priveste diagnosticarea acestui sindrom.

Ce este sindromul TORCH - definitie si cauze

Denumirea acestui sindrom este, de fapt, un acronim al unui grup de infectii ce pot fi contractate in timpul sarcinii si transmise de la mama la fat. Numele de TORCH provine de la urmatorii termeni: toxoplasmoza (T), alte afectiuni (O - „other”), rubeola (R), citomegalovirusul (C), virusul herpes simplex (H). Aceste infectii pot provoca probleme serioase de sanatate atat gravidei, cat si fatului. Practic, sindromul TORCH poate fi declansat de oricare dintre aceste afectiuni aparute in timpul sarcinii.

Toxoplasmoza

Toxoplasmoza este o afectiune provocata de infectia cu parazitul numit Toxoplasma gondii.

Contractarea acestui agent patogen poate avea loc prin contactul cu pisicile infectate sau purtatoare, consumul de carne preparata necorespunzator, ori prin consumul de fructe sau legume care au fost culese din zone contaminate cu acest parazit si nu au fost corect igienizate. Toxoplasmoza se transmite prin placenta, de la mama la fat, existand doua scenarii posibile:

  • infectarea are loc in prima parte a sarcinii - in aceasta etapa, sansele ca infectia sa se transmita la fat sunt foarte mici, insa exista un risc teratogen crescut. Bebelusul se poate naste cu malformatii severe sau cu retard mintal pronuntat. Deoarece tratamentul administrat in acest stadiu al sarcinii nu ofera un prognostic suficient de bun in raport cu riscurile, medicii recomanda, de regula, intreruperea sarcinii;
  • parazitul este contractat in ultimul trimestru de sarcina - daca infectia cu Toxoplasma gondii se produce dupa ce dezvoltarea fatului a atins un prag suficient de ridicat, nu mai exista risc teratogen, insa exista o probabilitate mare ca infectia sa se transmita prin placenta. Copiii infectati cu Toxoplasma in perioada intrauterina se nasc asimptomatici, urmand ca, in decurs de cateva zile de la nastere, sa dezvolte simptome.

Printre manifestarile toxoplasmozei la nou-nascuti, se numara urmatoarele:

  • dureri de cap, dureri musculare;
  • febra;
  • inflamarea ganglionilor limfatici;
  • tulburari respiratorii rezistente la tratament;
  • convulsii, in cazurile grave.

Rubeola

Cauzata de infectia cu virusul rubeolic, aceasta afectiune poate fi una deosebit de periculoasa atunci cand se manifesta la femeile insarcinate. Rubeola poate provoca avort spontan sau, daca sarcina este dusa la termen, copilul se poate naste cu defecte congenitale grave (microcefalie, hepatosplenomegalie, trombocitopenie, surditate etc.).

Pentru femeile care nu au trecut prin boala in copilarie, deci nu s-au imunizat in mod natural, metoda de preventie recomandata este vaccinul antirubeolic, care este parte componenta a vaccinului ROR (rujeola - oreion - rubeola).

Infectia cu citomegalovirus

Virusul citomegalic este un agent patogen transmis cu preponderenta pe cale sexuala si, mai rar, prin sange. Transmiterea bolii de la mama la fat se poate face prin doua modalitati: prin placenta sau in timpul nasterii naturale. O parte dintre manifestari coincid cu cele aparute la copiii nascuti din mame cu rubeola, insa, in afara de acestea, exista si simptome specifice infectiei cu citomegalovirus. Astfel, un nou-nascut care sufera de aceasta afectiune poate prezenta urmatoarele manifestari:

  • microcefalie;
  • hepatosplenomegalie;
  • greutate mai mica decat cea normala, din cauza dezvoltarii intrauterine insuficiente;
  • convulsii;
  • tulburari neurologice.

Virusul herpes simplex

In aceasta categorie intra cele doua virusuri herpetice: virusul herpes simplex 1 (HSV 1) si virusul herpes simplex 2 (HSV 2). De regula, HSV 1 este responsabil de aparitia leziunilor orale sau faciale, in timp ce herpesul genital este provocat, cu putine exceptii, de catre HSV 2. Atunci cand transmiterea bolii se face in timpul sarcinii, acest lucru poate provoca malformatii congenitale, avort spontan sau greutate redusa a fatului la nastere.

Transmiterea virusului herpetic de la mama la fat se mai poate face in timpul nasterii naturale, cand fatul intra in contact cu secretiile vaginale ale mamei. Urmarile acestei infectari sunt severe (leziuni oculare sau cutanate si afectare nervoasa, ce implica stare letargica, tremor si convulsii), ducand pana la decesul nou-nascutului, in aproape un sfert din cazuri. Din acest motiv, la femeile insarcinate care sunt pozitive la virusul herpetic, este recomandata nasterea prin cezariana.

Alte afectiuni din grupul TORCH

In categoria „O” („other”) a sindromului TORCH, sunt incluse urmatoarele afectiuni: hepatita B, infectia cu HIV (SIDA), infectia cu virusul varicelo-zosterian, respectiv sifilisul (infectia cu Treponema pallidum). Manifestarile acestor infectii pot include:

  • microcefalie;
  • formarea de depuneri de calciu in unele arii cerebrale (calcificare cerebrala);
  • hepatosplenomegalie;
  • surditate;
  • eruptii cutanate.

Transmiterea de la mama la copil a acestor agenti patogeni se face, in timpul sarcinii, pe cale sanguina. Ea poate avea loc oricand, pe parcursul celor noua luni de sarcina, urmarile fiind cele descrise mai sus.

Cand se recomanda profilul TORCH (complex TORCH)

torch1

Profilul TORCH este o metoda de screening prenatal, prin care este testata prezenta anticorpilor IgM și IgG activi impotriva agentilor infectiosi din spectrul TORCH. Recoltarea se face din sange, fara sa necesite conditii speciale de pregatire a pacientei. Testul TORCH include urmatoarele analize de laborator:

Profilul TORCH este recomandat atat femeilor insarcinate, cat si celor care isi doresc o sarcina in viitorul apropiat. Acest complex de teste determina, deopotriva, prezenta agentilor patogeni implicati in sindromul TORCH, precum si daca pacienta a suferit in trecut una dintre bolile cuprinse in acest sindrom. In unele situatii, viitoarea mama deja manifesta simptome, ceea ce face profilul TORCH cu atat mai necesar.

De asemenea, atunci cand un nou-nascut prezinta simptome specifice sindromului TORCH, medicul neonatolog va solicita efectuarea acestui test, astfel incat bebelusul sa beneficieze de un tratament corespunzator, cat mai curand cu putinta.

Testul TORCH este obligatoriu in sarcina?

Profilul TORCH este foarte util in depistarea sau prevenirea problemelor de sanatate provocate de sindromul cu acelasi nume, insa nu face parte din categoria analizelor obligatorii in sarcina. Cu toate acestea, medicul curant le va recomanda femeilor care doresc sa ramana insarcinate sau celor care deja au o sarcina in desfasurare sa includa si profilul TORCH in testele pe care urmeaza sa le efectueze. Este important de retinut ca un test TORCH pozitiv la unul dintre agentii patogeni responsabili nu presupune intotdeauna intreruperea sarcinii sau imposibilitatea pacientei de a ramane insarcinata.

Tratamentul infectiilor din grupul TORCH

Dupa efectuarea profilului TORCH, odata depistata o infectie din acest spectru, medicul specialist (medicul obstetrician sau, dupa caz, medicul neonatolog) va putea decide tratamentul adecvat. Abordarea terapeutica implica, de regula, administrarea de antibiotice impreuna cu tratament simptomatic, in functie de tabloul clinic al infectiei. Exista situatii diferite in care acest sindrom ajunge sa fie diagnosticat:

  • pacienta efectueaza profilul TORCH inainte de a ramane insarcinata - se va recomanda tratamentul potrivit afectiunii depistate, iar pacienta va fi sfatuita sa evite o posibila sarcina pe perioada tratamentului, pana la testarea negativa;
  • pacienta este deja insarcinata si este diagnosticata cu o infectie din grupul TORCH - in functie de stadiul in care se afla sarcina, dar si de gravitatea bolii, medicul va recomanda fie tratament medicamentos, fie intreruperea sarcinii, urmata de administrarea de medicamente impotriva respectivei infectii;
  • sindromul TORCH este depistat la nou-nascut - in acest caz, medicul neonatolog va opta pentru cea mai potrivita schema terapeutica pentru starea bebelusului, calculand dozele in functie de greutatea pe care acesta o are la nastere.

Din nefericire, in multe situatii, copiii afectati de sindromul TORCH raman cu sechele, insa gravitatea acestora difera de la caz la caz si depinde in mare masura de severitatea infectiei depistate. Din acest motiv, profilul TORCH, efectuat ca masura de preventie, este de un real ajutor, atat pentru sanatatea viitoarei mame, cat si pentru cea a bebelusului.