Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Cleptomania

cleptomania2

Cleptomania, cunoscuta ca „boala furtului”, este o tulburare psihica ce implica dorinta de a fura din magazine unele obiecte de care persoana nu are nevoie. Aceasta patologie este insotita de stari de anxietate si tensiune, in perioada de premeditare. De asemenea, dupa insusirea obiectului, persoana manifesta o stare de satisfactie pentru fapta savarsita.

Simptomele cleptomaniei

Persoanele cleptomane pot manifesta diverse simptome, in functie de obiectele pe care vor sa si le insuseasca si de provocarile prin care trebuie sa treaca, pentru a le dobandi. Printre acestea se regasesc:

  • impulsul irezistibil sau atractia catre un anumit lucru - impulsul irezistibil joaca un rol important in manifestarea cleptomaniei. Astfel, la vederea unui obiect care prezinta interes, persoanele devin din ce in ce mai curioase despre acesta si isi planifica modul in care ar putea fi insusit.
  • insusirea unor obiecte nefolositoare - de multe ori, persoanele care prezinta cleptomanie nu isi insusesc obiecte de folos. Acestea savarsesc faptele doar pentru intensitatea actului in sine, fara a se gandi la consecinte. De cele mai multe ori, obiectele furate ajung sa fie aruncate intr-un cos sau uitate prin diverse locuri din casa.
  • agitatia - inainte de a-si insusi anumite lucruri, pe langa impulsul puternic, persoanele prezinta si o stare de tensiune si agitatie.
  • euforie, extaz - dupa aparitia impulsului de a-si insusi anumite lucruri, persoanele cleptomane prezinta un cumul de satisfactie, euforie si extaz. Aceste sentimente amplifica dorinta de a savarsi furtul, fara a se gandi la consecintele actiunilor realizate.
  • frica - de multe ori, persoanele cleptomane experimenteaza sentimentul de frica, dupa furtul unui obiect. Aceasta este generata de gandurile asupra consecintelor actiunilor lor.
  • senzatia de vina sau regret - dupa obtinerea unui obiect, unele persoane pot prezenta emotii negative. Astfel, acestea constientizeaza gestul facut si apar sentimente precum regretul sau senzatia de vina pentru fapta realizata. Pentru a scapa de aceste mustrari de constiinta, acestea arunca, doneaza sau chiar returneaza obiectele furate.

Cauzele cleptomaniei

Cleptomania este o patologie a carei cauze nu sunt pe deplin elucidate. Din spectrul etiologiilor posibile se pot evidentia:

  • medicatia - unele medicamente pot influenta neurotransmitatorii cerebrali. Acestia au rol in transmiterea informatiilor si in gestionarea unor procese din organism. Modularea functiei neurotransmitatorilor prin intermediul medicamentelor poate duce la aparitia episoadelor de cleptomanie.
  • structura creierului - persoanele care prezinta cleptomanie au o structura a creierului diferita. Astfel, in zonele din creier care controleaza inhibitia, semnalele neuronale sunt mai slabe. De asemenea, in ariile responsabile de aparitia impulsurilor, se detecteaza o activitate neuronala mai intensa.
  • structura genetica - in manifestarea episoadelor de cleptomanie, un rol important il are mostenirea genetica. Astfel, pacientii care prezinta aceasta patologie au in istoricul familial persoane diagnosticate cu tulburari de dispozitie, anxietate si consum de narcotice.
  • prezenta altor afectiuni de ordin psihic - persoanele care prezinta afectiuni psihice pot avea drept manifestare secundara cleptomania. Printre patologiile principale ale pacientilor se regasesc: depresia, anxietatea, consumul de narcotice, tulburarile de alimentatie. De asemenea, in urma unui comportament la risc, persoanele au o rata mare de suicid si autovatamare corporala.

Caracteristicile persoanelor cleptomane

Persoanele care prezinta episoade de cleptomanie trebuie diferentiate de cele care fura anumite obiecte in mod intentionat. Astfel, printre caracteristicile cleptomanilor se regasesc:

  • cleptomania apare spontan, fara implicarea unor complici, fara premeditare;
  • persoanele cleptomane nu isi insusesc obiecte pentru uzul propriu - persoanele cleptomane nu fura obiecte pentru uz propriu. Faptele acestora sunt bazate pe intensitatea majora a sentimentelor care apar in savarsirea actului. Impulsurile generate la nivel cerebral sunt foarte puternice, astfel incat persoanele nu pot rezista tentatiei de a fura.
  • locul din care cleptomanii isi procura obiecte - locurile din care persoanele fura anumite obiecte sunt, de obicei, publice. Astfel, acestea isi pot manifesta episoadele patologice in supermarketuri, magazine sau chiar in locuintele prietenilor.
  • lipsa utilitatii obiectelor furate - obiectele insusite de catre persoanele cleptomane sunt deseori nefolositoare. Din lipsa utilitatii, acestea vor cauta sa arunce, sa doneze, sa ascunda sau chiar sa restituie lucrurile pe care le-au furat.
  • valoarea scazuta a lucrurilor - cleptomanii obtin, de regula, obiecte care nu au un cost important, acestia avand deseori disponibila suma necesara pentru a le cumpara.
  • cleptomania se manifesta tranzitoriu - crizele de cleptomanie apar in mod aleatoriu. Gestionarea acestora este variabila, in functie de persoana care prezinta boala, de factorii declansatori si de intensitatea episoadelor.

Complicatiile cleptomaniei

Cleptomania este o patologie care poate determina deteriorarea stilului de viata al unei persoane. Astfel, aceasta afectiune poate cauza probleme de tipul:

  • afectiunilor emotionale;
  • lipsei integrarii in societate;
  • problemelor familiale;
  • dificultatilor financiare;
  • problemelor legale.

De asemenea, persoanele care prezinta cleptomanie pot avea si un comportament la risc, care sa agraveze boala:

  • consum de alcool;
  • fumat;
  • dependenta de narcotice;
  • dependenta de jocuri de noroc.

Cleptomania se asociaza deseori si cu tulburari psihice. Dintre acestea, se pot evidentia:

Diagnosticarea cleptomaniei

Pentru diagnosticarea cleptomaniei, este recomandata vizita la medic. Primul pas in identificarea acestei patologii este reprezentat de realizarea unei anamneze. Aceasta cuprinde:

  • identificarea factorilor declansatori;
  • durata episoadelor de cleptomanie;
  • debutul bolii;
  • locurile in care se manifesta impulsurile de realizare a furtului;
  • antecedente heredocolaterale - istoricul clinic al pacientului este un element important din anamneza. Acesta include prezenta unor patologii din sfera depresiei, a anxietatii si a tulburarilor psihice. De asemenea, prezenta altor patologii care ar putea avea ca efect secundar aparitia cleptomaniei este important de evidentiat in procesul de anamneza.
  • istoricul familial de boala - prezenta in istoricul familial a cleptomaniei este un element esential. De asemenea, este util sa fie evidentiate tulburarile de ordin psihic (depresie, anxietate), prezente la membrii familiei.
  • medicatia - unele medicamente pot modula activitatea neurotransmitatorilor cerebrali. Astfel, pot aparea stimularea zonelor de impuls si inhibitia zonelor responsabile de gandirea rationala. Ca efect al acestor dezechilibre, persoana isi poate asuma un comportament riscant, astfel aparand cleptomania.
  • consumul de alcool;
  • fumatul.

De asemenea, medicul specialist poate indica efectuarea unor teste care sa confirme prezenta acestei afectiuni. Acestea au rol in:

  • identificarea factorilor care determina aparitia episoadelor de cleptomanie;
  • evidentierea duratei si a intensitatii episoadelor patologice;
  • recunoasterea altor patologii care ar putea determina aparitia cleptomaniei.

Dupa consultul medical, persoanelor care prezinta cleptomanie le este recomandata efectuarea unui consult psihologic si psihiatric.

Cleptomania la copii

Cleptomania este o patologie des intalnita la copii. Incidenta acestei afectiuni prezinta un varf pana la varsta de 5 ani. Un rol important in gestionarea cleptomaniei la pacientii juvenili il au parintii. Acestia au rolul de a observa prezenta patologiei si de a o corecta, explicandu-i copilului consecintele faptelor sale.

Cleptomania la adolescenti se manifesta din dorinta de a se integra in societate. Astfel, acestia pot fura diverse lucruri, pentru a atrage atentia persoanelor din anturajul pe care il frecventeaza.

In cazul in care parintii observa episoadele de cleptomanie ale copiilor, se recomanda vizita la medicul specialist si efectuarea unor sedinte de psihoterapie.

cleptomania1

Cauzele cleptomaniei juvenile

Cleptomania la copii poate fi declansata de mai multi factori. Printre acestia se regasesc:

  • mediul familial ostil;
  • instabilitatea relatiilor dintre membrii familiei;
  • factorii genetici;
  • prezenta altor boli psihice.

Tratamentul

In tratamentul episoadelor de cleptomanie, este esentiala cooperarea dintre pacient, medic specialist si psiholog. Astfel, se pot recomanda utilizarea medicamentelor si terapia cognitiv-comportamentala.

Tratamentul medicamentos

Medicatia folosita in eradicarea crizelor de cleptomanie are scopul de a inlatura factorii ce determina aparitia bolii (depresia, anxietatea). De aceea, medicul specialist poate prescrie un tratament care cuprinde substante din familia antidepresivelor. De asemenea, acesta poate recomanda:

  • evitarea factorilor declansatori;
  • gestionarea corecta a situatiilor stresante;
  • selectarea cu atentie a anturajului.

Psihoterapia

Psihoterapia este un element important din tratamentul episoadelor de cleptomanie. Astfel, vizita la psiholog poate ajuta in gestionarea gandurilor, a emotiilor si a comportamentelor care genereaza crizele patologice.

Scopul terapiei cognitiv-comportamentale consta in:

  • deprinderea unor tehnici de relaxare - practicarea unor exercitii de relaxare ajuta la gestionarea stresului si a impulsului de a fura. Astfel, pacientul poate reduce intensitatea acestor factori care determina aparitia cleptomaniei.
  • desensibilizarea sistematica - fiind folosita in cazul anxietatii, aceasta presupune o expunere graduala la anumiti factori declansatori si depasirea momentelor critice.
  • evidentierea consecintelor care apar in urma crizelor de cleptomanie - constientizarea consecintelor unui furt este importanta in gestionarea crizelor patologice. Astfel, intensitatea factorilor favorizanti scade si persoana poate trece mai usor prin episoadele de cleptomanie.
  • identificarea factorilor declansatori - identificarea factorilor care declaseaza o criza de cleptomanie este importanta. Daca persoana cunoaste factorii care favorizeaza aparitia episoadelor de cleptomanie, ii poate evita. In acest fel, apare o diminuare a frecventei acestora.
  • schimbarea stilului de viata - gandirea pozitiva, angrenarea in activitati captivante si evitarea factorilor declansatori si a anturajelor nepotrivite pot ajuta la depasirea crizelor de cleptomanie.

cleptomania

Cleptomania este o patologie complexa, care se poate manifesta atat la adulti, cat si la copii. Aceasta poate avea un fond genetic sau poate fi generata de anumite tulburari de ordin psihic ale persoanei. Diagnosticarea cat mai precoce este esentiala in evolutia acestei boli, impreuna cu un tratamentul corect. In gestionarea acestei patologii, sunt importante vizita la medicul specialist si urmarea tratamentului medicamentos. De asemenea, se recomanda consultul psihologic si efectuarea unor sedinte de terapie cognitiv-comportamentala.

 

 

Bibliografie:  
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kleptomania/symptoms-causes/syc-20364732#:~:text=Kleptomania%20(klep%2Dtoe%2DMAY,loved%20ones%20if%20not%20treated. accesat la data de 14.07.2022
www.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9878-kleptomania#symptoms-and-causes accesat la data de 14.07.2022
www.webmd.com, https://www.webmd.com/mental-health/what-to-know-addicted-stealing accesat la data de 14.07.2022
www.psychologytoday.com, https://www.psychologytoday.com/intl/conditions/kleptomania accesat la data de 14.07.2022
www.medicalnewstoday.com, https://www.medicalnewstoday.com/articles/kleptomaniac accesat la data de 14.07.2022