Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Impactul stresului asupra sanatatii: De ce tindem sa mancam mai mult cand suntem stresati?

De ce tindem sa mancam mai mult cand suntem stresati?
Stresul reprezinta acel raspuns al organismului la presiune. In viata cotidiana te poti confrunta cu multe situatii sau evenimente care pot provoca stres. Fiecare dintre noi percepe stresul, la nivelul organismului, in mod diferit, iar capacitatea de a-i face fata depinde de mai multi factori.

Specialistii spun ca atunci cand te confrunti cu o situatie de stres, corpul tau produce hormoni de stres care declanseaza un raspuns de lupta sau retragere si ne activeaza sistemul imunitar. Hormonii de stres vor reveni la normal rapid odata ce evenimentul stresant se incheie si nu vor exista efecte de durata. Insa o expunere repetata la un nivel ridicat de stres poate avea efecte negative asupra sanatatii tale, pe termen lung.

De ce tindem sa mancam mai mult cand suntem stresati?

Multe cercetari au legat unul dintre efectele negative ale stresului cu apetitul. Stresul, pe termen scurt, iti poate opri apetitul. Insa daca acesta persista, atunci te poti confrunta cu un apetit crescut, fapt care conduce la depunerea de kilograme nedorite si, in unele situatii, la agravarea unor afectiuni deja existente sau la aparitia altora noi.

Cand stresul persista glandele suprarenale elibereaza un hormon numit cortizol, cunoscut si sub denumirea de „hormonul stresului”. Studiile au aratat ca persoanele cu niveluri persistente ridicate de cortizol, pe perioade lungi de timp, au o greutate corporala mai mare, prezinta un indice de masa corporala (IMC) mai mare, precum si o talie mai mare, comparativ cu persoanele cu niveluri scazute ale acestui hormon.

Specialistii spun ca exista pacienti care pot lua in greutate chiar si 10 kgilograme intr-un singur an doar pe fondul consumului emotional. Femeile par sa fie mai predispuse sa apeleze la mancatul pe fond emotional comparativ cu barbatii, care prefera alcoolul sau fumatul.

Concluziile trase in urma cercetarilor arata ca hormonul cortizol joaca un rol important in aparitia obezitatii si sindromului metabolic.

Stresul influenteaza preferintele pentru anumite tipuri de alimente

Stresul pare sa influenteze si preferintele alimentare. Un numar mare de studii a aratat ca stresul fizic sau emotional poate genera o crestere a aportului de alimente bogate in grasimi, zahar sau ambele.

Responsabile de acest fenomen pot fi nivelurile ridicate de cortizol, in combinatie cu nivelurile ridicate de insulina, atrag atentia cercetatorii.

Oamenii de stiinta explica ca alimentele pline de grasimi si zahar, odata ingerate, par sa aiba un efect de feedback care atenueaza raspunsurile si emotiile legate de stres. Desi aceste alimente par sa contracareze stresul, in realitate pot avea efecte negative asupra starii de sanatate pe termen lung.

Stresul si efectele asupra metabolismului

Nivelurile ridicare si prelungite de stres sunt raspunzatoare de cresterea in greutate si de afectarea metabolismului.

Specialistii sunt de parere ca raspunsurile la stres includ activarea sistemului nervos simpatic si stimularea eliberarii de epinefrina si cortizol. Acesti doi hormoni pot reduce pe termen lung sensibilitatea la insulina. De altfel, cortizolul poate favoriza dezvoltarea obezitatii centrale. In cazul persoanelor sanatoase, stresul mental duce la o crestere a ritmului cardiac. In acelasi timp, insa, scade rezistenta vasculara a muschilor scheletici, fapt care genereaza o crestere moderata a tensiunii arteriale dar si o crestere acuta a eliminarii glucozei mediata de insulina.

La pacientii obezi, stresul mental poate genera raspunsuri diferite fata de persoanele sanatoase. Ei se pot confrunta cu tensiune arteriala si cu absenta stimularii eliminarii glucozei in timpul stresului mental.

Totodata, cercetarile spun ca stresul profesional sau social repetat poate activa sistemul simpatoadrenal.

Acest fapt genereaza niveluri ridicate de cortizol, stimularea sistemului nervos simpatic si secretia de epinefrina. Toti acesti factori pot duce la dezvoltarea obezitatii centrale si a rezistentei la insulina. Pot aparea, de asemenea, si complicatii vasculare.

Stresul si afectarea comportamentului

In cele mai multe situatii, stresul influenteaza si comportamentul. Astfel:

  • Mananci pe fond emotional
  • Nu ai rabdare sa iti aloci spatiu pentru a manca linistit
  • Nu respecti mesele principale ale zilei
  • Apelezi la mancaruri usoare si rapide
  • Nu mai simti nevoia de miscare
  • Te confrunti cu insomnii sau un somn neodihnitor
  • Consumi mai mult tutun sau alcool

Cum putem combate stresul si mancatul pe fond de stres?

Daca stresul iti afecteaza pofta de mancare si preferintele alimentare, iar odata cu acestea si greutatea corporala, atunci cu siguranta trebuie sa eviti pe cat posibil factorul de stres si alimentele bogate in grasimi si zahar.

Pentru a combate stresul, poti apela la:

  • Meditatie – studiile au aratat, in mai multe randuri, ca meditatia reduce stresul si poate ajuta oamenii sa fie mai atenti la alegerile alimentare
  • Exercitii fizice – pot reduce efectele negative ale stresului, nivelul de cortizol variind in functie de intensitatea si durata exercitiilor
  • Suport social - prietenii, familia par sa aiba un efect tampon asupra stresului pe care
  • Suport psihologic – te poate ajuta sa faci fata stresului si sa adopti un comportament potrivit in fata acestuia
  • Impunerea unor reguli de a manca disciplinat si sanatos (sa ai mese planificate si echilibrate pentru reglarea glicemiei, sa iti acorzi timp atunci cand mananci, sa adopti o dieta echilibrata si variata care sa iti ofere nutrienti sanatosi, vitamine si minerale care ajuta in combaterea stresului, sa eviti „ciugulelile” nesanatoase)
  • Hidratare corespunzatoare (deshidratarea produce stres)
  • Implicarea in activitati care iti fac placere

Surse de informatie:

https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/s/stress
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/why-stress-causes-people-to-overeat
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352154616300183
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18370704/

Text: Elena Rascanu, Medical Editor
Consultant: Daniela Furnea, inginer biotehnolog si nutritionist consultant la Policlinica Regina Maria Brasov