Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Atrofie cerebrala

atrofia1

Atrofia cerebrala este o patologie de tip degenerativ, care implica o reducere graduala a numarului de neuroni si sinapse. In functie de gradul afectarii neuronale si de localizarea leziunilor, pacientul poate prezenta semne si simptome specifice. Aceasta patologie se manifesta predominant dupa varsta de 60 de ani.

Tipuri de atrofie cerebrala

Atrofia cerebrala implica o pierdere a tesutului nervos, care poate genera aparitia de semne si simptome specifice localizarii procesului degenerativ. In functie de zona afectata, aceasta patologie se poate clasifica in:

  • atrofie cerebrala focala - in acest caz, leziunile sunt localizate intr-o zona bine definita a creierului. Astfel, aparitia atrofiei determina pierderea unor functii specifice, raportat la rolul ariei cerebrale afectate.
  • atrofie cerebrala generalizata - procesele lezionale sunt extinse pe toata suprafata creierului, localizarea fiind difuza.

Cauzele atrofiei cerebrale

Aparitia atrofiei cerebrale poate fi influentata de o serie de factori. Prezenta acestora poate  modula aparitia si dezvoltarea patologiei degenerative.

Traumatismele

Traumatismele directe asupra cutiei craniene pot genera leziuni cerebrale. Printre factorii care pot determina afectiuni ale tesutului nervos se numara:

  • accidentele de motocicleta;
  • loviturile directe la nivelul regiunii craniene.

Accidentul vascular cerebral

Aceasta patologie implica aparitia ischemiei la nivel cerebral. Astfel, in urma privarii de oxigen a neuronilor, se instaleaza un proces de apoptoza neuronala (distrugerea neuronilor). Ca urmare a necrozarii tesutului nervos, pacientul prezinta disfunctii senzoriale sau motorii, in functie de zona afectata.

Bolile neurodegenerative

  • Boala Huntington - este o patologie ereditara, care se manifesta prin distructia progresiva a tesutului nervos. Debutul acestei afectiuni apare dupa varsta de 30 de ani. Leziunile neuronale determina, in timp, afectarea mobilitatii, a starii psihice si cognitive.
  • Tulburarile neurocognitive (dementa, boala Alzheimer) - acestea determina o distructie treptata a neuronilor si a sinapselor si apar cu precadere la persoanele de peste 50 de ani. Simptomele caracteristice sunt pierderile de memorie.
  • Leucodistrofiile - bolile ereditare din clasa leucodistrofiilor contribuie la degradarea tecii de mielina, prezente la nivel neuronal. Acestea se manifesta prin afectiuni la nivel vizual, auditiv, locomotor si cognitiv. Debutul leucodistrofiilor se evidentiaza in perioada copilariei.
  • Paralizia cerebrala - este o patologie care afecteaza mobilitatea si mentinerea echilibrului postural. Cauza acestei afectiuni o reprezinta leziunile sau cresterea anormala a creierului, inca din viata intrauterina.
  • Scleroza multipla - este o boala autoimuna. Aceasta se manifesta prin leziuni produse de componente ale sistemului imunitar la nivelul tecilor neuronale. Aceasta boala poate debuta chiar din copilarie.

Infectiile

  • Encefalita - reprezinta inflamatia tesutului nervos de la nivel cerebral. Cauzele acestei patologii sunt reprezentate de infectii sau boli autoimune. Cele mai comune surse virale care conduc la aparitia acestei afectiuni sunt: virusul Herpes simplex, virusul Zika si virusul West Nile.
  • Infectia cu virusul HIV - afecteaza sistemul imunitar. De asemenea, substantele secretate de acest virus produc leziuni la nivelul sinapselor neuronale.
  • Neurosifilis - reprezinta al treilea stadiu de evolutie al sifilisului, o patologie cu transmitere sexuala. Aceasta afectiune produce leziuni la nivel cerebral, daca nu este tratata corespunzator.

Factorii de risc

Atrofia cerebrala este favorizata si de prezenta urmatorilor factori de risc:

  • fumatul;
  • consumul de alcool;
  • varsta inaintata;
  • istoricul familial de boli neurodegenerative;
  • traumatismele la nivel cranian.

Simptome ale atrofiei cerebrale

Simptomatologia atrofiei cerebrale este complexa. Ea variaza in functie de localizarea leziunilor, tipul neuronilor afectati si numarul acestora. Astfel, putem intalni:

  • dementa - se manifesta prin tulburari cognitive, halucinatii, schimbari de personalitate si  bipolaritate.
  • afazie - reprezinta prezenta unor dificultati in scriere, vorbire si intelegerea sensului cuvintelor.
  • convulsii;
  • pierderea starii de constienta;
  • bruxism (scrasnitul dintilor);
  • spasme;
  • prezenta unui gust metalic sau amar;
  • dezorientarea temporo-spatiala.

Diagnostic atrofie cerebrala

Pentru diagnosticarea acestei patologii, se recomanda vizita la medicul specialist. Acesta va realiza o anamneza detaliata, care cuprinde:

  • simptomele - sunt un factor important in stabilirea unui diagnostic. De asemenea, prin anamneza, medicul obtine informatii despre debutul si frecventa acestora, factorii declansatori si agravanti.
  • istoricul medical al pacientului - prin colectarea acestor date, medicul poate identifica diverse patologii care determina aparitia in timp a bolii neurodegenerative. De asemenea, prezenta acestora poate determina agravarea atrofiei cerebrale.
  • istoricul familial al bolilor neurodegenerative - bolile neurodegenerative pot avea transmitere genetica. Astfel, o anamneza amanuntita a bolilor heredocolaterale poate ajuta la depistarea patologiei intr-un stadiu precoce.

Evaluarea functiei cerebrale

Urmatoarea etapa din procesul diagnostic o reprezinta evaluarea functiilor cerebrale.

Medicul specialist poate recomanda efectuarea unor teste. Acestea evalueaza:

  • miscarile globilor oculari;
  • functia de memorare;
  • capacitatea de a vorbi;
  • abilitatile de rezolvare a problemelor.

atrofie2

Evaluarea imagistica

Pentru stabilirea unui diagnostic corect, medicul specialist poate folosi metodele imagistice. Acestea au rolul de a aduce informatii despre structura creierului. Printre examinarile imagistice recomandate de medicul specialist se regasesc:

  • tomografia computerizata (CT) - furnizeaza imagini detaliate despre structura creierului. Aceasta este o metoda non-invaziva, care foloseste raze X. Astfel, se pot identifica leziunile cerebrale specifice atrofiei cerebrale.
  • rezonanta magnetica nucleara (RMN) - este o metoda care furnizeaza imagini in detaliu despre structura creierului. Aceasta este o metoda non-invaziva, care poate identifica leziunile, cu ajutorul campului magnetic generat de aparat.

Tratament atrofie cerebrala

atrofia3

Atrofia cerebrala este o patologie care produce distructia tesutului nervos. Scopul metodelor terapeutice vizeaza incetinirea acestui proces, controlul simptomatologiei si prevenirea complicatiilor. Tratamentul se realizeaza in functie de factorii care au dus la aparitia bolii. Astfel, medicul specialist poate opta pentru mai multe metode terapeutice.

Tratamentul pentru sifilis

In cazul acestei afectiuni, terapia se bazeaza pe actiunea antibioticelor. Acestea au rolul de a preveni leziunile neuronale si aparitia complicatiilor.

Tratamentul sclerozei multiple

Tratamentul sclerozei multiple are ca scop diminuarea distructiei tisulare produse de sistemul imunitar. Medicamentele care se folosesc in aceasta terapie sunt:

  • ocrelizumab (Ocrevus);
  • fingolimod (Gilenya);
  • glatiramer (Copaxone).

Tratamentul atacului vascular cerebral (AVC)

Tratamentul atacului vascular cerebral (AVC) foloseste medicamente destinate dizolvarii trombului format la nivelul circulatiei cerebrale. Astfel, prin folosirea activatorului tisular de plasminogen (TPA), se reduce ischemia cerebrala. De asemenea, cheagul de sange poate fi inlaturat si pe cale chirurgicala.

Pentru a preveni recurenta atacului vascular cerebral, este important a reduce tensiunea arteriala. De aceea, medicul specialist recomanda includerea in schema de tratament a medicamentelor anticoagulante.

Tratamentul traumatismelor cerebrale

Tratamentul acestor leziuni se realizeaza chirurgical. Acesta are rolul de a indeparta factorii agresori, care ar putea provoca, in timp, aparitia leziunilor tisulare cerebrale.

Tratamentul infectiei cu virsul HIV

In cazul infectiei cu virusul HIV, terapia include medicamente antivirale. Acestea au rolul de a incetini multiplicarea si scaderea transmiterii HIV. De asemenea, stagnarea proceselor virale permite recuperarea partiala a sistemului imunitar, prin productia de limfocite T de tip CD4.

Tratamentul encefalitei

Encefalita este o afectiune de cauza virala. Tratamentul acestei patologii include folosirea medicatiei antivirale. De asemenea, imunoterapia cu steroizi si anticorpi administrati intravenos (IgIV) face parte din tratamentul folosit in cazul acestei afectiuni.

Tratamentul bolilor ereditare

Tratamentul bolilor ereditare (Alzheimer, leucodistrofiile, Huntington, dementa) este de tip simptomatic. Astfel, acesta are rolul de a incetini procesul degenerativ al tesutului tisular. In schema terapeutica folosita pentru tratarea bolii Alzheimer se utilizeaza urmatoarele medicamente:

  • Namenda (memantine);
  • Aricept (donepezil).

Pe langa tratamentul medicamentos si chirurgical adresat patologiilor care determina aparitia atrofiei cerebrale, se pot recomanda:

  • kinetoterapia;
  • consilierea psihologica;
  • terapia ocupationala;
  • logopedia.

Complicatiile atrofiei cerebrale

Atrofia cerebrala este o afectiune care determina, prin leziuni la nivelul tesutului nervos, alterarea calitatii vietii. Astfel, complicatiile care pot aparea sunt:

  • depresia;
  • anxietatea;
  • izolarea sociala;
  • tulburarile de vorbire;
  • afazia receptiva (intelegerea deficitara a cuvintelor);
  • afectarea scrisului;
  • limitarea activitatilor fizice;
  • necesitatea asistentei personalului medical instruit, la domiciliu sau in centrele de ingrijire a varstnicilor.

Prevenirea atrofiei cerebrale

Atrofia cerebrala debuteaza odata cu inaintarea in varsta. Totusi, o parte din factorii de risc care duc la aparitia acestei patologii pot fi evitati prin schimbarea stilului de viata. Dintre metodele folosite pentru a preveni dezvoltarea atrofiei cerebrale, se recomanda:

  • efectuarea exercitiilor de aerobic;
  • respectarea programului de somn;
  • implementarea unei diete mediteraneene, care include alimente cu un nivel scazut de colesterol si bogate in nutrienti;
  • evitarea consumului de alcool;
  • renuntarea la fumat;
  • evitarea stresului.

 

Bibliografie:
A. T. Lafta, A. T. Albassam, 2019, Biochemical and Cellular Archives 19(2):3213-3216; www.my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22515-brain-atrophy, accesat la data 23.05.2022;
www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/brain-atrophy#diagnosis, accesat la data 23.05.2022;
www.ninds.nih.gov, https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/cerebral-atrophy, accesat la data 23.05.2022;
www.verywellhealth.com, https://www.verywellhealth.com/what-is-cerebral-brain-atrophy-98812, accesat la data 23.05.2022;
www.medicalnewstoday.com, https://www.medicalnewstoday.com/articles/327435#outlook, accesat la data 23.05.2022.