Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Dispneea

Putine senzatii sunt la fel de inspaimantatoare ca lipsa de aer sau greutatea in respiratie. Respiratia cu dificultate - care in termeni medicali se numeste dispnee - este senzatia de respiratie neplacuta sau incomoda. Este traita diferit, in functie de cauza. Dispneea poate fi pulmonara, cardiaca sau de alte cauze. Odata cauza identificata, in majoritatea situatiilor afectiunea poate fi tratata cu ameliorarea sau disparitia dispneei.

Dispnee

Cauze

Respiratia cu dificultate este un simptom, nu o boala.

Exercitiile fizice foarte intense, temperaturile extreme, obezitatea si altitudinea inalta pot determina ca o persoana sanatoasa sa respire cu dificultate. In afara acestor exemple, respiratia greoaie este un simptom al unei probleme medicale.

Multe afectiuni diferite se pot manifesta cu dispnee. Cele mai frecvente cauze sunt bolile pulmonare si la nivelul inimii. Atunci cand plamanii si inima functioneaza normal, sangele oxigenat in urma inspirului va ajunge la nivelul fiecarei celule. Orice afectiune a acestor organe va afecta modul in care respiram. Senzatia de lipsa de aer se poate instala brusc, in minute sau poate fi cronica, manifestandu-se saptamani sau luni de zile.

Instalare acuta (in interval de minute)

Pulmonara

  • Pneumotorax
  • Trombembolism pulmonar (TEP)
  • Bronhospasm: astm (exacerbare acuta), anafilaxie (o reactie alergica severa)
  • Corp strain in caile aeriene superioare
  • Inhalare de toxice (de exemplu, hidrogen sulfurat)
  • Intoxicatie cu monoxid de carbon

Cardiaca

  • Infarct miocardic acut (IMA)
  • Insuficienta ventriculara
  • Edem pulmonar cardiogen
  • Alte cauze
  • Paralizie diafragmatica
  • Anxietate - tulburare de hiperventilatie

Instalare subacuta (in interval de ore sau zile)

  • In plus fata de cauzele de la debutul acut:
  • Pneumonie
  • Bronsita acuta
  • COVID-19
  • Intoxicatie (de exemplu, cu salicilati, etilenglicol)

Instalare cronica (durata de saptamani - ani)

Pulmonara

  • Boli pulmonare obstructive (astm, BPOC - bronhopneumopatie obstructiva cronica)
  • Boli pulmonare restrictive
  • Boli pulmonare interstitiale
  • Revarsate lichidiene pleurale (pleurezie)
  • Hipertensiune pulmonara (HTP)
  • Cancer pulmonar

Cardiaca

  • Insuficienta ventriculara
  • Revarsate lichidiene pericardice si tamponada
  • Cardiomiopatie
  • Alte cauze
  • Anemie
  • Obezitate
  • Lipsa conditiei fizice (deconditionare)

Dispneea la copii

  • La copii, cele mai frecvente cauze de dispnee sunt:
  • Infectii respiratorii acute
  • Astm
  • Crup (laringotraheobronsita)
  • Epiglotita
  • Aspirarea de corp strain
  • Bronsiolita
  • Rinita alergica
  • Cetoacidoza diabetica

Alte cauze posibile sunt:

  • Abces peritonsilar
  • Hipertrofia amigdalelor palatine
  • Macroglosia (marirea limbii)
  • Atrezie coanala
  • Traheomalacie
  • Laringomalacie
  • Fibroza chistica
  • Bronsiectazii
  • Disfunctia de corzi vocale
  • Deformari ale peretelui toracic
  • Slabiciunea muschilor respiratori

Dispneea la femeia gravida

Dispneea este o problema frecventa la femeia gravida, fiind determinata de modificarile normale ale sarcinii. In prima parte a sarcinii, respiratia poate fi afectata ca urmare a cresterii hormonului progesteron care determina o respiratie mai rapida si mai profunda. Apoi, respiratia poate deveni greoaie pe masura ce uterul se mareste si va exercita o presiune asupra diafragmului (un muschi cu rol in respiratie situat intre cavitatea respiratorie si cea abdominala) si plamanilor.

Totusi, daca respiratia cu dificultate este constanta, mergi la un consult la medicul ginecolog, deoarece dispneea poate fi o manifestare a anemiei. De asemenea, mergi regulat la medicul pneumolog daca ai astm. Daca dispneea este foarte severa, suna de urgenta la 112.

Cum resimte pacientul dispneea

Dificultatea in respiratie este traita diferit, in functie de cauza. Afirmatii cum sunt „nu am aer” sau „mi-e greu sa respir” sunt nespecifice.

  • Pacientii cu exacerbari de BPOC raporteaza mai frecvent o respiratie scurta sau imposibilitatea de a face un inspir profund.
  • Senzatia de constrictie toracica (ca pieptul „strange”) sau un efort crescut pentru a respira sugereaza astmul.
  • Senzatia de sufocare este caracteristica edemului pulmonar.
  • Respiratia grea la efort este obisnuita in lipsa unui antrenament (deconditionare).
  • Setea de aer sau nevoia de a respira mai mult aer este legata de hipercapnie (acumularea excesiva de dioxid de carbon in sange), limitarea excursiilor toracice (ca de exemplu, in fractura de coaste) si edemul pulmonar.

Semne de alarma

Suna de urgenta la 112 daca ai dificultate in respiratie severa sau care a aparut brusc la care se adauga:

  • Ai o senzatie de greutate la nivelul toracelui, mai ales daca se asociaza cu transpiratii si greata
  • Ai o senzatie de constrictie toracica
  • Ai stridor (un sunet inalt cand tragi aer in piept) sau respiratie suieratoare (wheezing)
  • Ai palpitatii (simti ca inima bate rapid sau neregulat)
  • Ai durere in piept care iradiaza in brate, in spate, gat si mandibula
  • Ai greata
  • Buzele si unghiile au devenit vinetii
  • Ai ameteala, afectarea starii de constienta
  • Ai febra inalta

Fa-ti o programare la medic

  • Cand respiratia cu dificultate:
  • Se agraveaza la efort
  • Se agraveaza cand stai intins
  • Ai picioare si glezne umflate (edem)
  • Ai febra, frisoane si tuse
  • Tusesti de mai bine de 3 saptamani
  • Ai respiratie suieratoare (wheezing)
  • Dispneea dureaza de mai mult de 1 luna
  • Apare o inrautatire a unei dispnee preexistente

Diagnostic

Medicul iti va face anameza - iti va pune o serie de intrebari despre ce simti si despre istoricul tau medical si va efectua un examen clinic, cu accent la nivelul aparatului respirator si al inimii. Astfel, medicul se va orienta asupra cauzei posibile si va recomanda o serie de investigatii pentru a confirma diagnosticul.

Anamneza

Cand ai dificultate in respiratie, este important sa acorzi atentie senzatiei pe care o simti si sa incerci sa fii cat mai specific atunci cand o descrii. Medicul va vrea sa afle detalii despre dispnee:

  • Cand a inceput
  • Daca a inceput brusc sau treptat
  • De cat timp dureaza
  • Daca anumiti factori (cum ar fi frigul, efortul, expunerea la alergeni sau pozitia culcat) declanseaza sau inrautatesc dispneea
  • Daca exista si alte manifestari, cum ar fi tuse sau durere

De asemenea, medicul va vrea sa stie informatii despre istoricul tau medical si al familiei tale. Te va intreba:

  • Daca fumezi
  • Daca ai fost diagnosticat cu boli pulmonare sau cardiace
  • Daca in familia ta exista rude care au hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica sau dislipidemie (lipide crescute)
  • Daca ai factori de risc pentru trombembolism venos, cum ar fi o interventie chirurgicala sau o calatorie pe distanta lunga, recente

Examen fizic

Examenul fizic se va concentra la nivelul plamanilor si inimii. Medicul va asculta cu stetoscopul plamanii pentru a auzi sunete sugestive pentru o pneumonie sau pentru un  bronhospasm. Va asculta inima pentru a identifica un suflu, care ar sugera o afectiune la nivelul valvelor cardiace. Edemul (umflarea picioarelor) la nivelul ambelor picioare sugereaza o insuficienta cardica, in timp ce tumefierea doar la nivelul unei singure gambe apare mai probabil ca urmare a unui cheag de sange (tromb) la nivelul unei vene (tromboza venoasa profunda, TVP). Acest tromb de la nivelul membrului inferior se poate rupe si poate sa ajunga la nivelul vaselor pulmonare, determinand trombembolism pulmonar (TEP), o afectiune severa, amenintatoare de viata.

Caracteristicele dispneei descoperite in urma anamnezei corelate cu modificarile de la examenul fizic ii vor sugera medicului adesea cauza, ca de exemplu:  

  • Instalarea acuta (brusca) a dispneei cu sau fara durere toracica ascutita sugereaza pneumotorax spontan sau embolie pulmonara. Prezenta concomitenta a unei dureri si a unui edem (tumefactie) la nivelul gambei sustine diagnosticul de tromboza venoasa profunda (TVP) complicata cu trombembolism pulmonar (TEP).
  • Debutul acut cu tuse productiva si febra sugereaza o pneumonie bacteriana, in particular cauzata de Streptococcus pneumonie daca se insoteste de durere toracica de tip pleuritic.
  • Dispneea severa care apare dupa 1-2 ore de somn - denumita durere paroxistica nocturna - este caracteristica insuficientei ventriculare stangi, insa trebuie diferentiata de trezirea nocturna cauza de tuse in cazul astmului sau hipersecretiei de mucus.
  • Dispneea in pozitie culcata (ortopneea) inseamna insuficienta ventriculara stanga, sau mai rar, revarsat lichidian pericardic, oboseala muschilor respiratori sau paralizie diafragmatica.
  • Dispneea care se inrautateste in pozitie verticala si se amelioreaza in pozitie culcata este neobisnuita si sugereaza o malformatie arteriovenoasa pulmonara.
  • Durerea insotita de senzatia de amorteala la nivelul degetelor mainilor si in jurul buzelor sugereaza sindromul de hiperventilatie (legat de anxietate).
  • Dispneea de efort, in absenta modificarilor obiective la examenul fizic sau la investigatii poate indica anemie, hipertensiune pulmonara primitiva (HTP), cand apare la femei tinere sau, mai probabil, lipsa conditiei fizice.

Investigatii

Medicul va efectua o serie de investigatii pentru a evalua severitatea manifestarilor, pe de o parte, iar pe de alta parte pentru a diagnostica cauza care a determinat dificultatea in respiratie:

  • Pulsoximetria - pentru a determina severitatea dispneei, medicul va masura saturatia in oxigen din sange (SaO2) cu ajutorul unui sensor la nivelul degetului (puls-oximetru)
  • Radiografie pulmonara - este recomandata la majoritatea pacientilor
  • Electrocardiografie (ECG) - pentru a evalua o posibila ischemie miocardica
  • Analiza gazelor sanguine - este recomandata la pacientii cu alterarea severa a respiratiei sau la cei cu deterioare rapida. Cuantifica hipoxemia, masoara presiunea partiala a dioxidului de carbon (PaCO2) si determina eventualele anomalii ale echilibrului acido-bazic.
  • Angiografia CT, D-dimeri - la pacientii la care se suspecteaza un trombembolism pulmonar
  • Analize de sange, ca de exemplu hemoleucograma pentru a evalua o anemie sau o infectie
  • Dispneea cronica necesita investigatii aditionale, cum sunt: CT toracic, explorari functionale pulmonare: spirometria, probe functionale complexe, ecocardiografia, bronhoscopia

Tratament

Tratamentul dispneeei va depinde de cauza. Respiratia greoaie insotita de respiratia suieratoare din astm va fi tratata intr-un anumit fel, in timp ce dispneea nocturna din insuficienta cardiaca va avea un alt fel de tratament.

Tratamentul poate include, de exemplu:

  • Medicamente inhalatorii bronhodilatatoare care vor relaxa musculatura bronhiilor in cazul unui astm sau BPOC.
  • Administrarea de oxigen. Hipoxemia este tratata cu administrarea de oxigen suplimentar cu scopul de a se obtine o concentratie suficienta de oxigen in sange care sa asigure o furnizare adecvata catre tesuturi.
  • Practicarea regulata a unei activitati fizice va imbunatati toleranta scazuta la efort. De asemenea, medicul poate recomanda practicarea unor tehnici si exercitii de respiratie diverse. La pacientii cu afectiuni pulmonare sau cardiace se recomanda participarea la programe de reabilitare cardiopulmonara.

Preventie

Dispneea ar putea fi prevenita atunci cand factorul cauzator este cunoscut. De exemplu, daca dificultatea in respiratie apare ca urmare a unei alergii, se recomanda identificarea si evitarea triggerului alergic, atunci cand este posibil.

Urmatoarele masuri pot ajuta la preventia aparitiei unei exacerbari a unei boli cronice respiratorii care sa duca la agravarea unei dispnee cronice:

  • Renunta sa mai fumezi
  • Evita fumatul pasiv
  • Evita expunerea la poluantii atmosferici
  • Evita temperaturile extreme (prea cald si umed sau prea frig)
  • Fa o activitate fizica in mod regulat. Discuta cu medicul inainte de a incepe un program de exercitii.
  • Mentine o greutate sanatoasa sau scade in greutate daca esti obez.
  • Mergi regulat la control, ia medicamentele asa cum au fost recomandate de catre medic si urmeaza planul de actiune in cazul unei exacerbari (ce trebuie sa faci cand simptomele se agraveaza). Daca ti s-a recomandat sa faci terapie cu oxigen, este important ca echipamentul  (concentratorul de oxigen) sa fie verificat regulat.

Alte cauze ale respiratiei cu dificultate nu pot fi usor de evitat.

Surse de informatie:

Shortness of breath www.mayoclinic.org
Shortness of breath www.merckmanuals.com
Shortness of Breath www.nhs.uk
What Does Shortness of Breath Feel Like?  www.healthline.com  
Shortness of Breath (Dyspnea) www.my.clevelandclinic.org
Shortness of Breath www.webmd.com
Dyspnea in Children as a Symptom of Acute Respiratory Tract Infections and Antibiotic Prescribing www.ncbi.nlm.nih.gov
Approach to pediatric dyspnea www.learn.pediatrics.ubc.ca
 

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer