Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Travaliu: medode de control al durerii in travaliu

Marea intrebare in mintea fiecarei gravide este: “Cat de dureros va fi travaliul pentru mine?”

Ai ajuns pe ultima suta de metri si bucuria ca vei tine copilul in brate e umbrita de teama. Poate e teama de durere sau poate e teama de necunoscut.  Totusi, nu te lasa influentata de povestile pe care le-ai tot auzit. Rezistenta la durere difera de la o persoana la alta, de aceea, mai important e sa ai incredere in corpul tau si sa fii cat se poate de relaxata. Asadar, cum transformi „chinurile facerii” intr-o experienta mai putin neplacuta?

Ce provoaca durerea in timpul travaliului?

Exista 3 componente  principale ale durerii in timpul travaliului:

Emotionala - frica, necunoscutul, lipsa de informare, etc. - care pot intensifica durerea. Cursurile de pregatire pentru nastere au un rol foarte important in a ameliora aceasta problema, desi nu o elimina in totalitate. Astfel, instruirea gravidei despre evenimentele din timpul travaliului, atat prin cursuri specifice, cat si  prin discutia cu medicul ginecolog, cu moasa sau doula, precum si vizitarea prealabila a maternitatii si a salii de travaliu pentru acomodare, vor avea un rol important in diminuarea fricii.

Functionala  - dilatarea orificiului cervical, coborarea fatului, pozitia fatului, proceduri medicale.

Contractiile musculare cauzeaza durere care poate fi redusa prin tehnici de relaxare. Lipsa unor respiratii adecvate si lupta cu contractiile, de fapt influenteaza negativ atat dilatatia cervicala cat si travaliul in sine si pot accentua durerea prin privarea de oxigen a uterului.

Pozitia e foarte importanta in procesul nasterii. Nu exista o pozitie perfecta care sa elimine complet durerea, dar unele pozitii  ajuta la relaxarea muschilor si la controlul durerii. Totusi, anumite pozitii, cum ar fi cea de decubit  dorsal (pe spate), pot fi nocive si dureroase.

Simpla schimbare a pozitiei si pastrarea mobilitatii sunt foarte benefice, facilitand travaliul, reducand intensitatea durerilor si imbunatatind circulatia sangelui si implicit oxigenarea fatului. Statul in picioare si plimbatul, pozitia culcat pe o parte sau semisezut ajuta, in special, in fazele incipiente ale travaliului. Pe masura ce dilatatia progreseaza, colul se dilata si copilul traverseaza stramtorile bazinului, acest lucru fiind usurat de adoptarea unei pozitii „ghemuit“, ce  favorizeaza indepartarea oaselor bazinului.

Fiziologica, datorata in special pozitiei copilului - ex. pozitia posterioara a fatului, prezentatia pelviana

Intensitatea si durata contractiilor, viteza dilatarii colului, dimensiunea copilului, nivelul oboselii, hidratarea si nivelul de nutritie a mamei din timpul travaliului sunt factori suplimentari ce influenteaza perceptia durerii si capacitatea de a trece mai mult sau mai putin usor prin travaliu.

Mai multe optiuni pentru controlul durerii

Travaliul si nasterea sunt impredictibile. Durerea din timpul travaliului ar putea fi mult mai puternica sau ar putea sa te doara in alt fel decat te asteptai. Chiar daca impreuna cu medicul obtetrician ai facut un plan de control al durerii in timpul nasterii, este posibil sa decizi sa-l schimbi pe masura ce travaliul progreseaza sau anumite aspecte specifice travaliului il pot determina pe medic sa-ti sugereze o metoda de control a durerii care nu a fost luata in calcul initial. Retine ca nasterea nu este un test de anduranta si ca nu inseamna ca ai esuat daca ceri ca durerea sa fie controlata.

Un lucru este cert: cu cat cunosti mai mult despre optiunile de management al durerii, cu atat vei fi mai pregatita sa nasti.

Care sunt metodele de control al durerii?

Exista mai multe metode de control al durerii:

Exercitiile respiratorii in travaliu

Exercitiile respiratorii in travaliu reprezinta o cale foarte buna de relaxare.

Tehnicile de respiratie au ca rol oxigenarea mamei (daca muschii sunt bine oxigenati se produce o scadere a actiunii stimulilor durerosi) si a copilului, precum si relaxarea si distragerea atentiei gravidei de la durerile nasterii, oferindu-i un alt lucru asupra caruia sa se concentreze in locul contractiilor.

Controlarea respiratiei consta in adoptarea de catre femeia care se afla in travaliu a unui ritm de respiratie mai rapid sau mai lent, mai superficial sau mai profund, in functie de preferinta sa.

Pentru prima parte a travaliului se pot folosi urmatoarele tehnici:

  • Respiratia lenta, profunda: are ca beneficii o stare de relaxare psihica care ajuta la eliminarea tensiunii si a fricii. Consta in inspiratii lente pe nas, cu dilatarea abdomenului si apoi a toracelui, dupa care urmeaza o scurta pauza si respiratia se termina cu expirul lent, pe gura, cu buzele intredeschise. Ritmul este mai lent decat cel normal, la jumatate, adica de aprox 7-9 respiratii pe minut.
  • Respiratia superficiala: este folosita cand respiratia profunda nu mai ajuta in timpul contractiilor. Se inspira si expira pe gura, respiratia fiind superficiala si avand un ritm de 3 ori mai rapid decat cea lenta, pana la o respiratie pe secunda.
  • Respiratia variabila sau mixta combina primele 2 tipuri de respiratie si este folosita in perioada de tranzitie cand se pierde concentrarea, contractiile devenind mai dureroase. Implica respiratii superficiale succesive, urmate de un inspir adanc si expir profund asemanator unui oftat. Din acest tip de respiratie deriva al 4-lea: respiratia in tandem. In acest caz, ritmul si alternanta tipurilor de respiratie sunt impuse de persoana care sustine gravida de-a lungul travaliului.

O alta technica de respiratie este cea din timpul nasterii si incepe odata cu dilatarea completa a colului uterin.

In apropierea momentului expulziei fatului, contractiile se succed la 1-2 minute si dureaza 50-60 de secunde. Este cel mai solicitant moment din decursul travaliului, atat pentru mama cat si pentru fat, orice prelungire nejustificata a momentului expulziei putand afecta fatul. De aceea, este foarte importanta cooperarea in momentul expulziei cu medicul si moasa. Impulsul de a impinge, de 2-3 ori intr-o contractie, se numeste “reflexul Ferguson” si este declansat atunci cand capul copilului a coborat suficient pentru a stimula receptorii de la nivelul vaginului si colului.

Ritmul respirator joaca, din nou, un rol foarte important. La debutul contractiei, se inspira adanc iar apoi se expira lent folosindu-se muschii abdominali. Cand dorinta de a impinge a devenit imperioasa se tine respiratia timp de 5-7 secunde, in timp ce se impinge. Dupa ce se impinge o data, se expira adanc mentinandu-se contractia muschilor abdominali. In continuare se inspira si expira profund o data, dupa care se reia acelasi tip de respiratie. Efortul muscular trebuie sa fie in intregime sustinut de presa abdominala si nu de contractia muschilor fetei. Se vor folosi pauzele intre momentele senzatiei de impingere, pentru a respira adanc, in scopul oxigenarii sangelui pentru a oferi suficient oxigen copilului.

In timpul expulziei este important de stiut ca efortul de impingere trebuie aplicat numai in momentul contractiei si nu in afara ei. Intre contractii, gravida se relaxeaza si evita orice efort din partea muschilor abdominali. Nu se mai recomanda tehnica prin care se impinge cat de mult si lung se poate intr-o contractie, datorita hipoxiei si aportului scazut de oxigen pentru copil.

Metode anestezice

Pentru a usura durerile mamei sau pentru a facilita efectuarea unor interventii, se recurge in mod curent la metode anestezice care calmeaza sau chiar suprima durerea.

Analgezice

Medicatia analgezica este extrem de folosita in cazul femeilor care se afla in travaliu, pentru a diminua durerile insuportabile. Calmantele, ca de exemplu morfina, pot fi administrate intravenous direct sau in perfuzie. Morfina are un efect sistemic, actionand la nivelul intregului corp. Pentru a nu aparea efecte secundare nedorite se recomanda administrarea calmantelor la o distanta de cateva ore inainte de momentul nasterii.

Tranchilizantele

Aceste medicamente nu calmeaza durerea, dar pot diminua starile de anxietate. Uneori se administreaza in combinatie cu analgezicele. Tranchilizantele pot avea efecte secundare atat asupra mamei, cat si asupra copilului. Reactiile femeilor la medicamente variaza in functie de organismul fiecareia. Calmantele si tranchilizantele pot sa determine o usoara amnezie legata de detaliile nasterii.

Anestezia locala – injectarea unei substante anestezice (de obicei xilina) la nivelul perineului, inaintea epiziotomiei. Nu are efect asupra contractiilor din travaliu. Zona va fi amortita destul timp pentru efectuarea procedurilor de refacere a plagii perineale.

Blocajul pudendal - anestezicul este injectat prin peretii vaginului la nivelul nervilor rusinosi situati de-o parte si de alta a vaginului. Se efectueaza la inceputul fazei a doua a travaliului. Zona va fi amortita indeajuns de mult pentru a permite efectuarea cusaturilor necesare dupa nastere. Amorteste perineul, permite o epiziotomie timpurie si reduce semnificativ durerea in expulzie.

Anestezia epidurala – cea mai des folosita metoda, este un tip de anestezie locala efectuata in travaliu, de catre medicul anestezist, la o dilatatie a orificiului cervical intre 3 si 6 centimetri. Ea consta in plasarea unui cateter in spatiul epidural din jurul maduvei spinarii, prin care se injecteaza periodic anestezicul.

Avantaje:

  • amorteste partea inferioara locului unde s-a efectuat infiltrarea: elimina durerile travaliului, asigura o relaxare mai buna si faciliteaza dilatatia
  • vei ramane constienta in timpul travaliului si pastreaza o relativa mobilitate la nivelul picioarelor
  • iti permite sa te odihnesti in cazul in care travaliul este foarte lung
  • poate fi folosita si pentru operatia cezariana, daca aceasta se impune la un moment dat in travaliu

Dezavantaje:

  • are ca principal dezavantaj scaderea senzatiei si abilitatii de a impinge activ in faza de expulzie. Pentru a evita acest lucru se prefera pastrarea unui interval de timp intre ultima injectare a anestezicului pe cateterul peridural si momentul anticipat al expulziei. Sunt totusi situatii in care medicul specialist este  nevoit sa apeleze la alte metode cum ar fi folosirea forcepsului sau vidextractorului pentru extragerea  fatului
  • poate determina  o scadere a tensiunii arteriale la mama, cu afectarea copilului 
  • alte  efectele adverse (rare): frisoane, senzatia de voma, dureri de cap, tiuit la nivelul urechilor, dificultati de urinare

Retine ca fiecare metoda are avantaje si dezavantaje. Discuta dinainte cu medicul obstetrician si fa-ti un plan de nastere care sa includa si tehnica de control al durerii in timpul travaliului. Totusi, pe masura ce acesta progreseaza, poti cere oricand sa ti se amelioreze durerea. Ai incredere atat in medic, ca te va informa adecvat despre ce optiuni ai in functie de momentul travaliului, cat si in tine, ca vei lua cea mai buna decizie privind managementul durerii in cazul tau.

Sarcina pe săptămâni