Menopauza si riscul de cancer

Menopauza cu debut tardiv (dupa varsta de 55 de ani) este asociata cu un risc mai mare de cancer mamar, ovarian si uterin din cauza expunerii prelungite la estrogen si a numarului mai mare de ovulatii pe parcursul vietii. Un studiu recent a legat menopauza prematura (inainte de varsta de 40 de ani) de un risc de 2 ori mai mare de cancer mamar. In plus, anumite tipuri de terapie de substitutie hormonala la menopauza pot creste riscul de cancere ginecologice, desi acest risc scade frecvent odata cu oprirea tratamentului. 

Iti poti reduce riscul de cancer dupa menopauza mentinand un stil de viata sanatos si facandu-ti regulat investigatiile de screening pentru cancerul de san si de col uterin. Este important sa mergi cat mai repede la un consult la medicul tau ginecolog daca ai semne sau simptome sugestive, cum ar fi un nodul la san, sangerare vaginala sau durere abdominala.   

Ce este menopauza?

Menopauza este o perioada naturala din viata unei femei cand ovarele inceteaza sa mai functioneze si nu mai produc estrogen si progesteron, ceea ce duce la incetarea definitiva a menstruatiei. In lunile sau anii premergatori menopauzei, ciclurile menstruale devin mai putin frecvente si neregulate, iar nivelurile hormonale fluctueaza (pot creste si scade). Aceasta perioada se numeste  perimenopauza sau tranzitia la menopauza. 

Menopauza este definita ca absenta menstruatiei timp de 12 luni consecutive si apare in medie la varsta de 51 ani, putand sa apara oricand intre 45 si 55 ani. Aceata perioada poate sa apara mai devreme sau mai tarziu in viata:

• Menopauza prematura - apare < 40 ani. Aproximativ 1 din 100 de femei prezinta menopauza inainte de varsta de 40 de ani, o afectiune cunoscuta sub numele de insuficienta ovariana prematura.
• Menopauza precoce - apare < 45 ani
• Menopauza tardiva - apare > 55 ani

Menopauza iatrogena (menopauza indusa medical)

Menopauza este un proces natural, dar poate sa apara si dupa:

• Interventie chirurgicala pentru indepartarea ambelor ovare (ooforectomie bilaterala), numita „menopauza chirurgicala”.
• Chimioterapie si radioterapie la nivelul pelvisului unei femei. Acest lucru se datoreaza faptului ca aceste tratamente sunt toxice pentru ovare. 

Femeile carora li s-a extirpat uterul (histerectomie), dar ale caror ovare inca functioneaza, vor ajunge la menopauza in mod natural, dupa ce ovarele vor inceta sa mai produca estrogen si progesteron. Acest lucru se stabileste adesea pe baza simptomelor de menopauza, insa medicul ginecolog poate recomanda si analize de sange de dozare a anumitor hormoni, pentru un diagnostic de certitudine. Hormonii produsi de glanda pituitara (glanda jipofizara, o glanda mica de la baza creierului) - hormonul luteinizant  (LH) si hormonul foliculostimulant (FSH) - ajuta la reglarea ovarelor inainte de menopauza. Cand nivelurile de estrogen scad in timpul menopauzei, nivelurile de FSH si LH cresc. Nivelurile ridicate de FSH si LH, impreuna cu un nivel redus de estrogen, pot fi utilizate pentru a diagnostica menopauza. Analizele de sange pot fi utile in cazul unei femei la care uterul a fost indepartat chirurgical. 

Indiferent de cauza, simptomele menopauzei sunt aceleasi si sunt legate de un nivel scazut al hormonului estrogen. Unele simptome - bufeurile si transpiratiile nocturne, de exemplu - tind sa dispara la un moment dat, indiferent daca sunt tratate sau nu. Alte probleme care incep dupa menopauza, cum ar fi uscaciunea si subtierea tesuturilor vaginale (atrofia vaginala) si fragilitatea oaselor (osteoporoza), tind sa se agraveze in timp. 

Menopauza poate creste riscul de a dezvolta cancer?

Varsta inaintata este asociata cu un risc mai mare de cancer - nu menopauza in sine. De fapt, varsta inaintata este cel mai important factor de risc pentru cancer, in general. Conform Institutului National al Cancerului din Statele Unite ale Americii, varsta mediana pentru diagnosticarea unui cancer este de 66 de ani (varsta medie a menopauzei este de 51 de ani). Astfel, dupa menopauza, femeile au un risc mai mare de a dezvolta cancer. 

Cu cat menopauza apare mai tardiv, cu atat riscul de cancer este mai mare?

O menopauza cu debut tardiv (dupa varsta de 55 ani) poate oferi beneficii pentru sanatate, cum ar fi o viata mai lunga si un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Insa, studiile au aratat ca mai multe ovulatii pe parcursul vietii ar putea creste riscul de aparitie a anumitor tipuri de cancere legate de hormoni, cum sunt cancerul de san si cancerul endometrial din cauza expunerii mai lungi la hormonul estrogen pe tot parcursul vietii. Riscul de cancer ovarian este, de asemenea, usor mai crescut, posibil din cauza numarului mai mare de ovulatii.

O  analiza efectuata pe mai mult de 400.000 de femei a constatat ca riscul de cancer de san creste cu cat prima menstruatie (cunoscuta sub numele de menarha) apare la o varsta mai mica (< 12 ani) si cu cat femeia intra la menopauza la o varsta mai inaintata (> 55 ani).

Menopauza prematura (< 40 ani) creste riscul de cancer?

Aproximativ 1% dintre femei dezvolta menopauza inainte de varsta de 40 de ani. Aceasta se numeste menopauza prematura. Menopauza prematura se datoreaza faptului ca ovarele nu mai functioneaza corect din cauza pierderii premature a ovulelor, ceea ce determina ca femeia sa treaca prin menopauza la o varsta relativ frageda. Insuficienta ovariana primara poate fi cauzata de modifcari genetice sau poate fi o boala autoimuna, desi in majoritatea cazurilor cauza ramane necunoscuta.

Femeile care prezinta insuficienta ovariana primara au un risc crescut de boli cardiovasculare si osteoporoza la varste mai tinere. Un studiu recent prezentat la reuniunea anuala a Societatii de Endocrinologie ENDO 2024, a aratat ca exista, de asemenea, un risc de peste 2 ori mai mare de a dezvolta cancer la san, comparativ cu alte femei de varste similare. Riscul de cancer ovarian a fost, de asemenea, mai mare, dar nu semnificativ statistic. In plus, a fost demonstrat un risc mai mare de cancer la san, prostata si colon la rudele de gradul 1 si 2 ale acestor femei. Studiul a sugerat ca legatura dintre menopauza precoce si cancer se datoreaza anumitor variatii genetice mostenite, care pot compromite sanatatea ovarelor si pot creste probabilitatea diviziunii celulare necontrolate, o caracteristica a cancerului.

Este important ca femeile care au insuficienta ovariana primara si menopauza precoce sa faca in mod regulat investigatiile de screening pentru cancerul de san, mai ales daca au membri ai familiei diagnosticati cu cancer.

Care este legatura intre terapia de substitutie hormonala la menopauza si riscul de a dezvolta cancer?

Terapia de substitutie hormonala la menopauza este utilizata pentru a gestiona simptomele neplacute ale menopauzei, cum sunt bufeurile, prin inlocuirea fie a hormonilor sexuali estrogen si progesteron, fie doar a estrogenului. 

Totusi, terapia de substitutie hormonala nu este lipsita de riscuri. Dovezile sugereaza ca expunerea mai mult timp la hormonii feminini face ca femeile sa fie mai predispuse la dezvoltarea cancerelor dependente de hormoni, cum sunt cancerul de san, endometru si ovar. 

Decizia de a utiliza terapia de substitutie hormonala la menopauza este o alegere individuala, luata in urma discutiei cu medicul ginecolog sau endocrinolog, pe baza simptomelor personale. Medicul va tine cont de urmatoarele aspecte inainte de a recomanda unei femei terapia cu estrogen, singur, sau in combinatie cu un progestativ:

• Riscul initial al femeii de a dezvolta cancer mamar, endometrial, ovarian si alte tipuri de cancer si cat de mult ar putea fi afectat acesta de terapia hormonala;
• Riscurile altor afectiuni serioase afectate de terapia hormonala, cum ar fi boala arteriala coronariana, accidentul vascular cerebral, cheagurile de sange (tromboza venoasa);
• Ce alte medicamente ar putea fi utilizate in schimb pentru a trata simptomele menopauzei sau osteoporoza;
• Tipul si doza hormonilor recomandati. Daca ai suferit o histerectomie (operatia de indepartare a uterului), atunci se recomanda o terapie de substitutie hormonala numai cu estrogen, dar daca inca ai uter, atunci va trebui sa faci o terapie de substitutie hormonala combinata cu estrogen si progestativ, pentru a scadea riscul de cancer endometrial.

Femeile trebuie sa fie informate clar despre riscurile si beneficiile terapiei hormonale inainte de a incepe sa ia medicamentele:

• Pentru femeile sanatoase, cu simptome de menopauza deranjante, care au sub 60 de ani sau care au fost diagnosticate cu menopauza cu mai putin de 10 ani in urma, beneficiile potentiale ale terapiei hormonale cel mai probabil ar putea depasi potentialele riscuri;
• Pentru alte femei, riscurile depasesc potentialele beneficii, asa ca aceasta terapie nu este recomandata. 

Terapia de substitutie hormonala la menopauza si riscul de cancer de san

• Terapia de substitutie hormonala combinata: aproximativ 8 cazuri suplimentare la 1.000 de femei
• Terapia de substitutie hormonala doar cu estrogen: aproximativ 3 cazuri suplimentare la 1.000 femei

Cu cat femeile urmeaza o perioada mai lunga de tratament hormonal de substitutie la menopauza cu o combinatie de estrogen si progestativ (forma sintetica a progesteronului, hormonul produs natural de ovare), cu atat sunt mai mari sansele de a fi diagnosticate cu cancer mamar. 

Riscul creste daca terapia combinata este folosita timp de 5 ani si scade odata ce tratamentul este intrerupt, revenind dupa 3 ani la riscul unei femei care nu a facut acest tip de terapie. Totusi, un anumit risc persista daca terapia de substitutie hormonala combinata la menopauza este utilizata mai mult de 10 ani. Cancerul de san la femeile care fac terapie de substitutie hormonala la menopauza tinde sa fie descoperit atunci cand tumora este mai mare si celulele canceroase s-au raspandit dincolo de san. 

Nu este clar daca terapia de substitutie doar cu estrogen, care este uneori prescrisa femeilor care au suferit o histerectomie (operatia de indepartare a uterului), creste riscul de cancer mamar. Totusi, anumite studii au aratat ca femeile care nu aveau antecedente familiale de cancer mamar si cele care nu aveau antecedente de boala benigna a sanului, au prezentat un risc usor crescut de cancer mamar.

Terapia de substitutie hormonala la menopauza si riscul de cancer endometrial

• Terapia de substitutie hormonala combinata: fara risc crescut
• Terapia de substitutie hormonala doar cu estrogen: aproximativ 4 cazuri suplimentare la 1.000 de femei

Studiile au aratat ca terapia hormonala combinata (estrogen si progestativ) la menopauza nu creste riscul de cancer endometrial (cancer la nivelul mucoasei uterine). Cancerul endometrial afecteaza 2-3% dintre femei si este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic. Cel mai adesea, apare la femeile aflate in postmenopauza - 60 de ani este varsta medie la diagnostic. 

Totusi, terapia hormonala combinata poate fi asociata cu un risc mai mare de sangerari vaginale anormale. Toate femeile ar trebui sa raporteze imediat medicului lor ginecolog orice sangerare vaginala care apare dupa menopauza. 

Deoarece sangerarea vaginala dupa menopauza poate fi un semn al cancerului endometrial, acest lucru duce adesea la efectuarea de investigatii suplimentare. Medicul ginecolog va recomanda o ecografie pelvina abdominala sau transvaginala pentru a examina uterul si o biopsie uterina pentru a preleva o proba de tesut din mucoasa uterului. 

Pe de alta parte, la femeile care au inca uter, s-a demonstrat ca utilizarea terapiei doar cu estrogen administrat sistemic creste riscul de cancer endometrial. Spre deosebire de cancerul de san si de cancerul ovarian, riscul crescut de cancer uterin poate persista timp de mai multi ani dupa oprirea terapiei de substitutie hormonala doar cu estrogen. Acesta este motivul pentru care terapia de substitutie hormonala doar cu estrogen nu este prescrisa in mod normal femeilor care au uter. 

Desi majoritatea studiilor care au aratat un risc crescut au fost efectuate la femei care au luat estrogen sub forma de comprimate, femeile care utilizeaza un plasture sau un inel vaginal cu doze mari se pot astepta, de asemenea, la un risc crescut de cancer endometrial. 

Utilizarea pe termen lung a cremelor, inelelor sau tabletelor vaginale care contin doze topice de estrogen poate, de asemenea, sa creasca nivelurile de estrogen din organism. Nu este clar daca acest lucru duce la riscuri pentru sanatate, dar cantitatile de hormoni sunt mult mai mici decat in ​​cazul terapiilor sistemice. 

Terapia de substitutie hormonala la menopauza si riscul de cancer ovarian

• Terapia de substitutie hormonala combinata: aproximativ 1 caz suplimentar la 1.000 femei
• Terapia de substitutie hormonala doar cu estrogen: aproximativ 1 caz suplimentar la 1.000 femei

Studiile initiale nu au constatat o diferenta reala in ceea ce priveste riscul de cancer ovarian in cazul terapiei de substitutie hormonala combinate la menopauza. Totusi, o analiza recenta care a analizat rezultatele a peste 50 de studii, inclusiv studii clinice randomizate controlate si studii observationale, a constatat ca femeile care au luat estrogen si progestativ dupa menopauza au prezentat un risc usor crescut de a dezvolta cancer ovarian. Riscul a scazut in timp dupa oprirea administrarii hormonilor. 

Femeile care iau doar estrogen la menopauza au un risc mai crescut de cancer ovarian in comparatie cu femeile care nu iau hormoni. Riscul general ramane scazut, dar creste cu cat femeia utilizeaza estrogeni mai mult timp. Riscul de cancer ovarian scade odata cu oprirea administrarii hormonului. 

Recomandari de screening pentru cancer pentru femeile la menopauza

Efectuarea investigatiilor de screening pentru cancer este importanta pentru femeile aflate la menopauza. 

Screeningul pentru cancer de san

Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie recomanda urmatoarele teste de depistare a cancerului de san:

• Femeilor cu risc mediu ar trebui sa li se ofere screening mamografic incepand cu varsta de 40 de ani si nu mai tarziu de varsta de 50 de ani;
• Femeile cu risc mediu ar trebui sa faca o mamografie de screening la fiecare 1-2 ani;
• Femeile cu risc mediu ar trebui sa continue screeningul mamografic pana la varsta de cel putin 75 de ani. Dupa varsta de 75 de ani, decizia de a opri screening-ul ar trebui sa fie una comuna, tinand cont de sanatatea si speranta de viata a femeii. 

Screeningul pentru cancer de col uterin

• Test Papanicolau si genotipare HPV  la fiecare 3-5 ani, incepand cu varsta de 21 de ani, pentru femeile cu risc mediu;
• Daca femeia a avut 3 teste Papanicolau negative sau 2 teste combinate (Papanicolau si HPV) negative in ultimii 10 ani, testarea screening poate fi intrerupta dupa varsta de 65 de ani. 

Cancer endometrial

• Nu se recomanda screening-ul de rutina pentru cancerul endometrial la femeile asimptomatice;
• Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie recomanda evaluarea femeilor pentru cancer endometrial daca prezinta sangerari uterine anormale (orice sangerare dupa menopauza trebuie considerata anormala). Aceasta evaluare implica o ecografie transvaginala pentru masurarea grosimii endometriale si o biopsie endometriala pentru a colecta tesut pentru examen microscopic.

Cancer ovarian

• Nu exista un test de screening pentru cancerul ovarian;
• Totusi, daca o femeie prezinta dureri abdominale persistente noi, distensie abdominala, este balonata, are o modificare persistenta a senzatiei de satietate dupa masa este important sa mearga cat mai repede la un consult ginecologic pentru un examen pelvin. Medicul va recomanda o ecografie pelvina (si alte teste imagistice) si o analiza de sange pentru depistarea antigenul tumoral CA-125;
• De asemenea, pentru femeile cu risc crescut, cum ar fi cele cu mutatii BRCA1 si BRCA2, se recomanda ecografii transvaginale si analiza de sange CA-125 periodice. 

Cum poti reduce riscul de a dezvolta cancer dupa menopauza

Urmatoarele recomandari te pot ajuta sa-ti reduci riscul de cancer dupa menopauza: 

Slabeste si mentine o greutate sanatoasa

Supraponderea si obezitatea, in special adipozitatea viscerala (la nivelul abdomenului) sunt un factor de risc pentru multe tipuri diferite de cancer dupa menopauza, cum sunt cancerul de san si endometrial;

Pentru a mentine greutatea intr-un interval sanatos (IMC < 25), concentreaza-te pe schimbari permanente ale obiceiurilor tale alimentare si pe efectuarea constanta de miscare sau exercitii fizice;

O scadere de cel putin 5-7% din greutatea initiala poate aduce beneficii importante. De exemplu, la o greutate de 90 kg, obiectivul ar fi sa slabesti intre 5 si 7 kg. O pierdere mai mare in greutate va avea beneficii si mai mari.

Practica regulat o activitate fizica

• S-a demonstrat ca activitatea fizica reduce riscul aparitiei mai multor tipuri de cancer, inclusiv cel de san si de endometru;
• Practica 30 de minute sau mai mult de activitate aeroba moderata - cum ar fi mersul pe jos in ritm mai rapid, mersul pe bicicleta pe nivel plat, aerobic in apa sau dansul - in majoritatea zilelor saptamanii. Fa cel putin 150 de minute de activitate aeroba moderata pe saptamana. Sau practica cel putin 75 de minute de activitate aeroba viguroasa - cum ar fi alergarea, inotul sau participarea la o clasa de fitness intens - pe saptamana. 

Mananca sanatos

• Desi nu exista „supraalimente care sa reduca riscul de a dezvolta cancer, studiile au aratat ca o dieta sanatoasa, cu multe fructe, legume, leguminoase (fasole si linte), peste, nuci si cereale integrale, limitand in acelasi timp alimentele procesate, a fost asociata cu un risc mai mic de aparitie a anumitor tipuri de cancer;
• Incearca sa consumi cel putin 2½ cani de fructe si legume pe zi;
• Legumele crucifere (broccoli, varza, conopida, kale, ridichie si gulie) sau cu frunze de culoare verde inchis, citricele, mazarea si fasolea sunt surse bune de acid folic si pot reduce riscul de cancer la san, in special la femeile care consuma alcool. 

Limiteaza consumul de alcool

• Consumul excesiv de alcool poate creste riscul de cancer de san. Alcoolul creste nivelul de estrogen si poate reduce rezervele de folat ale organismului, o vitamina esentiala pentru replicarea si repararea ADN-ului;
• Femeile nu ar trebui sa consume mai mult de o unitate de alcool pe zi. O bautura standard inseamna 1 cutie (355 ml) de bere standard (5%), un pahar (150 ml) de vin (12% alcool) sau un shot (45 ml) de bauturi spirtoase. 

Nu mai fuma

• 30% din totalul deceselor cauzate de cancer sunt asociate de consumul de tutun;
• Un medic specialist pneumolog te poate consilia si iti poate recomanda medicamente care sa creasca sansa de reusita a renuntarii la fumat. 

Surse de informatie:

• www.breastcanceruk.org.uk
• www.cancer.org
• www.cancerresearchuk.org
• www.whs.bwh.harvard.edu
• www.healthcare.utah.edu