5 lucruri pe care trebuie sa le stii despre anestezie

Anestezia rămâne, pentru mulți pacienți, una dintre cele mai dificile părți ale unei operații — nu neapărat din cauza intervenției în sine, ci din cauza necunoscutului și a miturilor care circulă în jurul ei. Vestea bună este că anestezia modernă este una dintre cele mai sigure proceduri din medicină, iar majoritatea temerilor comune nu au bază științifică.

Fie că vorbim despre anestezie generală, rahianestezie sau anestezie loco-regională (bloc de plex nervos), înțelegerea procesului de către pacient este primul pas pentru a reduce anxietatea. Dr. Ioana Grințescu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Euroclinic, demontează cele mai frecvente mituri și ne explică ce este important de știut pentru ca tu să te simți în siguranță în fiecare moment.

Ce trebuie să știi despre anestezie

Înainte de orice intervenție chirurgicală, consultul preanestezic joacă un rol esențial. Acesta este momentul în care medicul anestezist evaluează starea ta de sănătate, istoricul medical și stabilește planul cel mai sigur pentru organismul tău.

Anestezia modernă nu mai înseamnă doar „adormirea" pacientului, ci un act medical complex, extrem de bine controlat, care cuprinde trei etape principale:

1. Inducția (instalarea anesteziei);
2. Menținerea stării de inconștiență și a parametrilor vitali optimi pe tot parcursul operației;
3. Trezirea controlată și recuperarea postoperatorie.

În funcție de tipul intervenției, anestezia poate amorți doar o zonă a corpului sau te poate aduce într-o stare de inconștiență completă. Rolul ei nu este doar să elimine durerea, ci și să asigure imobilitatea pacientului pe masa de operație și, în cazul anesteziei generale, să prevină formarea unor amintiri neplăcute legate de intervenție.

„Dezideratele anesteziei, pe lânga analgezie, sunt amnezia, hipnoza, relaxarea neuromusculară și diminuare reflexelor. Pentru a putea îndeplini aceste target-uri, se folosesc o multitudine de substanțe. Acestea de administrează fie intravenos, fie prin inhalare, fie loco-regional, și acționează la nivelul sistemului nervos, dar si la nivelul receptorilor neuro-musculari, blocând impulsurile nervoase responsabile de transmiterea durerii", subliniază Ioana Grințescu.

Există 4 tipuri de anestezie

Nu toate intervențiile necesită același tip de anestezie. Alegerea depinde de complexitatea procedurii, de starea ta de sănătate și, uneori, de preferințele personale discutate cu medicul anestezist:

• Anestezia generală te aduce într-o stare de inconștiență completă, printr-o combinație de medicamente administrate intravenos. Este folosită, de regulă, pentru intervenții majore la nivelul abdomenului, toracelui sau creierului, sau pentru operații de lungă durată (peste 2 ore).
• Anestezia locală amorțește doar o zonă restrânsă a corpului — este frecvent folosită, de exemplu, în intervențiile stomatologice.
• Anestezia regională blochează durerea pe o suprafață mai extinsă, cum ar fi un braț, un picior sau jumătatea inferioară a corpului, prin injectarea anestezicului în apropierea unor grupe de nervi.
• Anestezia neuraxială include anestezia epidurală și rahianestezia — cea realizată la nivelul coloanei vertebrale, injectând medicamentul în apropierea rădăcinilor nervoase pentru a amorți o porțiune și mai extinsă a corpului.

5 mituri despre anestezie pe care e bine să le cunoști

Pentru a înțelege pe deplin cum funcționează și cum ne ajută anestezia, dar și pentru a elimina orice temere, este important să separăm faptele reale de miturile larg răspândite.

Mit 1: După anestezie există riscul să nu mă mai trezesc

Adevărul: Trezirea face parte din anestezie

Frica de a nu te mai trezi din anestezie este una dintre cele mai comune în rândul pacienților care au nevoie de anestezie. Iar „Sigur mă mai treziți, da?" se numără printre cele mai frecvente întrebări pe care medicii anesteziști le primesc la consultul preanestezic. Răspunsul e simplu: "DA, cu siguranță te vei trezi din anestezie", susține dr. Ioana Grințescu.

"Trezirea după o anestezie generală este un complex neurobiologic foarte precis, fiind ultima treaptă a acestui proces. Trezirea depinde de asocierile farmacologice utilizate, rata metabolică a fiecărei substanțe, dozele folosite adaptate tipului și timpului intervenției chirurgicale, de conformația pacientului (de exemplu, stratul adipos) și de problemele de sănătate asociate", a completat medicul anestezist.

Cum știi că vei fi în siguranță sub anestezie:

• Protocoalele anestezice utilizate sunt personalizate în funcție de procedura chirurgicală și de particularitățile pacientului.
• Ești monitorizat/ă continuu, în timp real, pe toată perioada intervenției.
• Substanțele de generație nouă au o calitate farmacocinetică rapidă, cu metabolizare si eliminare accelerate din organism, astfel încât trezirea este aproape imediată.
• Dacă este necesar, medicii pot administra „antagoniști" - medicamente care ajută la reversia anumitor efecte ale anesteziei, astfel încât trezirea să se desfășoare în condiții de siguranță.

De asemenea, personalul medical se asigură constant că respiri bine, că te simți confortabil și că durerea sau greața sunt ținute sub control înainte de a te transfera în salon.

Mit 2: Anestezia omoară neuronii

Adevărul: Anestezia NU omoară neuroni și NU scade IQ-ul.

Medicul anestezist atrage atenția că substanțele anestezice pot modifica temporar fiziologia celulei nervoase și a sinapselor, întrerupând circuitele durerii și ale conștienței, dar ele nu modifică structura anatomică a celulei sau a creierului.

"Imediat după trezire există, câteodată, o senzație trecătoare de dezorientare sau de amnezie. Durata acestei disfuncții temporare postoperatorii depinde de vârsta pacientului, de eventuale boli neurologice preexistente, de amplitudinea intervenției chirurgicale și chiar de nivelul cognitiv preexistent. Totuși, după metabolizarea completă a substanțelor, funcția cognitivă este reluată integral, exact cum era înainte de operație", explică dr. Ioana Grințescu.

Mit 3: Rahianestezia modifică coloana vertebrală

Adevărul: Rahianestezia NU modifică structura coloanei vertebrale. De fapt, nici măcar nu atinge coloana osoasă.

Medicul anestezist Ioana Grințescu precizează că acul folosit pentru această procedură este extrem de subțire, mai subțire decât un ac de branulă: "Acul se introduce cu precizie între spațiile spinoase ale vertebrelor, trecând prin ligamentele coloanei, spațiul epidural, pentru a ajunge direct în spațiul subarahnoidian (stadiul intratecat), la lichidul cefalorahidian. Pot apărea dureri de spate temporare, însă acestea sunt cauzate de poziția prelungită pe masa de operație, de o microtraumă a țesuturilor înțepate sau de patologii preexistente de coloană, și nu de modificări structurale produse de anestezie".

Mit 4: Poți rămâne paralizat/ă după rahianestezie

Adevărul: Riscul de a paraliza după rahianestzie este aproape inexistent.

Printre cele mai vehemente temeri întâlnite în cabinet este cea legată de riscul de paralizie. Această informație este însă complet greșită, după cum ne lămurește dr. Ioana Grințescu: "Puncția pentru rahianestezie se face la nivelul coloanei lombare (în partea inferioară a spatelui), sub terminația măduvei spinării (situată în mod normal la nivelul L2). Spațiul ales frecvent pentru puncție se găsește la nivelul L3-L4 sau L4-L5, unde se află doar mănunchiul de fibre nervoase denumit «coada de cal». Paralizia post-rahianestezie nu are drept cauză directă puncția rahidiană, ci eventuale complicații rarisime ale acesteia (cum ar fi un hematom sau un abces) care ar putea produce compresie. Riscul este însă aproape inexistent, incidența descrisă în literatura medicală fiind de 0,00001%".

Mit 5: O anestezie generală îți scurtează viața

Adevărul: Anestezia modernă este extrem de sigură.

Mulți pacienți se tem și că trecerea printr-o anestezie generală „îți ia ani din viață". Realitatea este că anestezia modernă este extrem de sigură.

"Asocierea medicamentelor anestezice este personalizată în funcție de fiecare pacient, de tipul operației și de patologiile asociate. Dozele sunt calculate cu precizie în funcție de greutatea corporală și de particularitățile individuale. Nici vorbă de substante care să se acumuleze pe termen lug în organism sau să afecteze în vreun fel speranța de viață. Monitorizarea pacientului în timpul operației este complexă și de înaltă performanță: pe lângă parametrii cardio-circulatori și respiratorii, se monitorizează permanent și starea de conștiență (care intraanestezic este comparabilă cu un somn profund), monitorizare care continuă și în perioada postoperatorie", explică dr. Ioana Grințescu.

Substanțele moderne sunt metabolizate și eliminate mult mai rapid din organism, iar echipele medicale sunt pregătite prin protocoale stricte pentru orice situație. Iată și câteva date statistice, pentru a pune lucrurile în perspectivă:

• Riscul de deces în urma anesteziei moderne este estimat de literatura de specialitate la până la 1:200.000;
• Prin comparație, riscul de deces din cauza unei lovituri de fulger este de 1:15.000, iar cel dintr-un accident rutier este de 1:90.

Ce efecte secundare poți resimți după anestezie

Este normal ca, imediat după trezire, să resimți unele efecte minore și trecătoare:

• Senzație de greață;
• Durere ușoară în gât (în cazul anesteziei generale, din cauza tubului de intubație);
• Disconfort minor în zona în care a fost injectat anestezicul (pentru anestezia locală sau regională).

Deși substanța anestezică este eliminată relativ rapid din organism, este posibil să te simți ușor amețit sau confuz în primele 24 de ore după intervenție. De aceea, medicii recomandă evitarea condusului, utilizarea utilajelor și luarea deciziilor importante în acest interval.

"Anesteziile de astăzi sunt sigure, standardizate, iar echipele medicale sunt pregătite să facă față oricărei provocări - totul pentru ca pacientul să ajungă sănătos acasă", concluzionează dr. Ioana Grințescu.

Consultant: Dr. Ioana Grințescu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă

Surse

• www.health.clevelandclinic.org;
• www.health.harvard.edu.