Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Repere critice in dezvoltarea limbajului in primul an de viata al copilului

Toti parintii asteapta cu nerabdare sa auda primele cuvinte ale micutului lor! Alaturi de abilitatile motorii, aparitia limbajului este unul dintre cele mai importante criterii urmarite in dezvoltarea copilului mic.

Intre copii exista diferente destul de mari in ceea ce priveste achizitia limbajului, atat calitative cat si cantitative: unii copii vorbesc repede si bine, altii “pornesc” mai tarziu, dar recupereaza destul de repede ulterior. Cu toate acestea, in evolutia limbajului copilului in primii ani de viata exista momente “critice” care, daca intarzie sa apara, pot semnala prezenta unor tulburari destul de serioase. De asemenea, exista motive de ingrijorare atunci cand copilul da semne de stagnare sau chiar de regres in evolutia limbajului dupa o perioada de achizitii aparent normale.

In toate situatiile in care este suspectata o problema a dezvoltarii limbajului, se impune o examinare medicala completa pentru identificarea corecta a cauzelor intarzierilor in dezvoltarea limbajului: consult  O.R.L., neurologic, psihologic, etc). Evaluarea psihologica vizeaza atat copilul (screening-ul dezvoltarii conform standardului de varsta), cat si familia, pentru a identifica eventuale practici parentale incorecte de ingrijire care pot duce la “blocaje” in aparitia vorbirii.

Reperele critice in dezvoltarea limbajului in primul an de viata al copilului

Pana la 3 luni: plange, tipa si gangureste, utilizand diverse sunete, tonalitati si intensitati ale vocii; are mai multe tipuri de a plange, in functie de nevoile pe care le exprima (ex: plansul de foame, plansul de oboseala, de durere, de plictiseala etc); raspunde vocii persoanelor familiare uitandu-se la acestea si emitand diverse vocalize.

Pana la 6 luni: are un repertoriu de sunete pe care le repeta; da de inteles prin modularea adecvata a vocii si expresiei fetei ca mai vrea sau nu mai vrea ceva (alimente, joaca, atentie, etc); intelege si reactioneaza la cateva cuvinte (ex: mama, tata, pa-pa, unde e? gata? etc); zambeste si rade ca raspuns la zambetul/rasul altei persoane; isi exprima vocal corespunzator bucuria sau supararea; arata prin gesturi si sunete ca ii plac cantecelele, muzica, rimele; imita automat sau la cerere diverse sunete emise de alte persoane

Pana la 12 luni: foloseste frecvent 3 pana la 5 cuvinte simple; converseaza pe limba lui cu o alta persoana, asteptandu-si randul pentru a raspunde; imita diverse sunete ale animalelor, zgomotul de masina etc; imita gestul de “la revedere” si foloseste alte gesturi pentru a-si exprima dorintele; ofera obiecte familiare la cerere (ex: “da-mi jucaria”); foloseste o gama larga de sunete si modulatii ale vocii atunci cand se joaca (ex:” bababa, dadada, nanana etc); combina vocale si consoane diverse, fara un sens anume, ca si cum ar vorbi; vocalizeaza pentru a protesta, a-si exprima dorintele, a atrage atentia; intoarce capul cand e strigat pe nume; intelege cand i se spune “nu” sau intrebarile simple (ex: “unde e mami?”), exprimandu-se prin gesturi adecvate; ii place sa se joace “cucu-bau” si, in general, adora sa stea prin preajma adultilor; se uita frecvent la acestia cand vorbesc sau cand doreste ceva.

Text: Psih. Monica Bolocan, Psiholog clinician si educational adulti si copii