EDU.REGINAMARIA.RO

Punctia mamara ghidata ecografic

Articol de Cornelia Paraschiv Senior Medical Editor
Formatiunile tumorale maligne de la nivelul sanului au ajuns sa afecteze una din 8 femei de-a lungul vietii. In plus, o multitudine de formatiuni de natura benigna pot aparea la nivelul sanului care pot starni ingrijorare si necesita clarificarea diagnosticului. De aceea, in urma screening-ului sau examinarilor clinice si imagistice, medicii sunt obligati sa efectueze teste care sa precizeze cu acuratete natura anumitor formatiuni anormale care apar la nivelul sanului pentru a institui cea mai adecvata conduita terapeutica.

Ce este biopsia percutana de san sau punctia mamara?

Punctia mamara sau biopsia percutana de san– este o procedura minim invaziva prin care se recolteaza din tumora mamara fragmente tisulare pe care se vor efectua analize histopatologice si imunohistochimice, pentru a stabili diagnosticul exact si apoi protocolul terapeutic.

„O biopsie de san ghidata cu ultrasunete foloseste unde sonore pentru a ajuta la localizarea unui nodul sau a unei anomalii si pentru a preleva o proba de tesut pentru examinare la microscop. Este mai putin invaziva decat biopsia chirurgicala, lasa putine cicatrici sau deloc si nu implica expunerea la radiatii ionizante” explica dr. Laura Biris. 

Tipuri de biopsii mamare

Exista mai multe tipuri de proceduri de biopsie a sanilor. Tipul de biopsie va depinde de localizarea, dar si de dimensiunea nodulului mamar.

Biopsiile se pot face sub anestezie locala sau generala. Pentru anestezia locala, se injecteaza anestezicul in regiunea vizata pentru a amorti sanul. Desi ramai treaza, nu simti nicio durere. Pentru anestezie generala, se administreaza medicamente care induc un somn profund in timpul interventiei. 

Tipurile de biopsii mamare includ:

  1. Biopsie prin aspiratie cu ac fin (FNA). Un ac foarte subtire este plasat in nodul sau in zona suspecta. O mica proba de lichid sau tesut este indepartata. Nu este necesara nicio taietura (incizie). Se poate face o biopsie de acest tip pentru a clarifica daca formatiunea anormala este un chist umplut cu lichid sau un nodul solid.
  2. Biopsie cu ac central. In acest tip de biopsie, medicul va utiliza un ac de diametru mai mare, gol, care este ghidat in nodul sau zona de ingrijorare. Nu este nevoie de incizie, sunt aspirate mici mostre cilindrice de tesut.
  3. Biopsie deschisa (chirurgicala). Aceasta procedura implica o incizie la nivelul sanului. Chirurgul indeparteaza partial sau integral nodulul sau formatiunea suspecta. In unele cazuri, nodulul poate fi mic, situat in profunzime si greu de identificat. 

Instrumente si metode speciale pot fi utilizate pentru a ghida acele si pentru a ajuta la procedurile de biopsie. Acestea includ:

  • Biopsia stereotactica. Cu aceasta metoda se realizeaza o imagine tridimensionala a sanului folosind un computer si rezultatele mamografiei. Imaginea 3D ghideaza apoi acul de biopsie catre locul exact al nodulului mamar sau zona suspecta.
  • Dispozitiv asistat de vid (VAD). Se face o taietura mica in san. Un tub gol sau o sonda este introdusa prin incizie. Este ghidat catre nodul sau masa sanului prin RMN, raze X sau ultrasunete. Tesutul mamar este aspirat usor in sonda. Un cutit care se roteste in interiorul tubului taie tesutul din san. Mai multe probe de tesut pot fi prelevate simultan.
  • Localizarea firului, in care un fir de ghidare este plasat in zona suspecta pentru a ajuta chirurgul sa localizeze leziunea pentru biopsie chirurgicala.
  • Biopsia ghidata ecografic utilizeaza ultrasunetele pentru ghidarea acului de punctie.

Ce indicatii are punctia mamara?

In practica, examenele fizice, mamografiile si alte examene imagistice detecteaza adesea noduli sau anomalii la san. Cu toate acestea, aceste teste nu pot spune intotdeauna daca o formatiune care creste in san este benigna sau canceroasa. De aceea, medicii extrag o proba de tesut din tumora pentru a o trimite la anatomopatologie in vederea unui examen care sa identifice natura tumorii. 
Biopsia mamara ghidata ecografic se efectueaza atunci cand ecografia de san evidentiaza modificari suspecte cum ar fi: 

  • masa solida incerta, 
  • modificare in structura tesutului mamar,
  • microcalcificari suspecte. 

Aceasta metoda utilizeaza imagini ecografice ale nodulului sau masei sanului care provoaca ingrijorare. Aceste imagini ajuta la ghidarea acului catre locul exact al biopsiei.
Ghidarea cu ultrasunete este utilizata in patru proceduri de biopsie:

  • aspiratia cu ac fin (FNA) 
  • acul central (CN)
  • dispozitiv asistat de vid (VAD)
  • localizarea firului.

„Cu ajutorul ecografului medicul vede acul in timp real si poate biopsia leziuni mici, infraclinice care nu pot fi palpabile si biopsiate clasic; ecograful nu este iradiant; Cu ecograful poti biopsia inclusiv  ganglionii axilari” precizeaza medul de specialitate. 

De ce sa faci investigatia? 

O biopsie a sanului este de obicei efectuata pentru a investiga un nodul la san. Majoritatea nodulilor la san sunt de natura benigna, cu toate acestea, nu sunt rare cazurile de tumori maligne mamare.

De obicei, medicul va indica o biopsie daca este ingrijorat de rezultatele unei mamografii sau ale unei ecografii mamare sau daca a fost gasit un nodul in timpul unui examen fizic.
O biopsie poate fi, de asemenea, recomandata daca exista modificari la nivelul mamelonului, sugestive de afectiune maligna, inclusiv:

  • scurgeri sau hemoragii 
  • cruste
  • pielea la nivelul sanului cu gropite ( aspect de coaja de portocala)
  • deformare, retractie mamelonara

Biopsia ghidata ecografic are anumire avantaje, puncteaza dr. Biris: 

  • Procedura este mai putin invaziva comparativ cu chirurgia; 
  • Dureaza sub o ora;
  • Nu lasa cicatrici;
  • Comparativ cu biopsia sterotactica, biopsia ghidata ecografic nu iradiaza si este mai rapida;
  • Cu ecograful vezi acul in timp real;
  • Cu ecograful poti biopsia si ganglionii axilari;
  • Costurile sunt mai reduse.

In ce consta pregatirea? 

  • Investigatia se face in ambulator, nu necesita internare;
  • Nu sunt necesare restrictii in ceea ce priveste dieta (apa/alimente inainte de examinare);
  • Fumatul ar fi de preferat sa se intrerupa cu doua zile inainte pentru ca unele studii indica o scadere a riscului infectarii postbiopsie si reducerea timpului necesar vindecarii;
  • Trebuie anuntat medicul daca luati anumite tratamente; se opreste medicatia anticoagulanta cu 3-5 zile inainte de procedura (aspirina, aspenter, heparina);
  • Trebuie anuntat medicul in cazul existentei unor reactii alergice cunoscute (xilina, AINS, antibiotice sau alte medicamente).

Cum se realizeaza? Care sunt pasii? 

Exista un protocol pentru executarea acestei proceduri, medicul radiolog:

  • Pacienta se aseaza in pozitie culcata pe spate sau spre lateral in functie de localizarea leziunii;
  • Se dezinfecteaza tegumentul cu betadina si se face anestezia locala cu xilina;
  • Se aplica transductorul pe san pentru a vizualiza si localiza leziunea si se introduce acul de biopsie prin piele in profunzime pana la nivelul leziunii tinta de unde se preleveaza un fragment de tesut vizualizand in timp real traseul acestuia cu ajutorul ecografului;
  • Se recolteaza de obicei minim trei fragmente de tesut care se vor trimite pentru diagnosticul histopatologic;
  • La finalul procedurii se efectueaza o compresie manuala de scurta durata pentru a opri sangerarea, apoi se pune un pansament chirurgical;
  • Pacienta este apoi instruita sa nu depuna efort mare cateva zile si daca apare durere poate lua un calmant (AINS/paracetamol);

Contraindicatii

Punctia mamara este evitata: 

  • La femeile care alapteaza (risc de a face fistula cu un canal de galactofor);
  • La femeile cu implanturi de silicon

Care sunt riscurile unei biopsii mamare?

Toate procedurile au un anumit risc, explica dr. Laura Biris, medic primar Radiologie – imagistica medicala. Unele posibile complicatii ale unei biopsii mamare includ:

  • Echimoze si durere usoara la locul biopsiei postprocedural;
  • Sangerare prelungita de la locul biopsiei, eventual formare de hematom sau colectii; hemoragice la locul punctiei, dar e rar;
  • Infectie in apropierea locului de biopsie;
  • Ar trebui evitate eforturile intense timp de 24 de ore dupa procedura.

Care sunt  limitarile punctiei mamare?

Toate tipurile de biopsii au riscul unor rezultate fals positive sau fals negative.

Fals negative atunci cand cancerul este prezent dar biopsia nu-l detecteaza:

  • mai des la aspiratia cu ac fin, mai rar la biopsia cu ac gros; 
  • mai frecvent la masele nepalpabine.

Fals pozitive sunt atunci cand biopsia sugereaza cancer dar acesta nu este prezent:

  • un studiu din 2015 (Journal of the American Medical Association) arata ca 17% din biopsii sunt fals pozitive; 
  • confuzia este foarte rara la cancere invazive; se intalneste la carcinomul ductal in situ si hiperplazia atipica.

Unde se efectueaza investigatia?

Se poate face o biopsie mamara sub ghidaj ecografic in cadrul retelei, in locatiile unde exista ecografe pentru examinarea sanului, la recomandarea unui medic specialist.

Cere detalii in call center, la 021 9268

Eliberarea rezultatelor

Rezultatul histopatologic, de obicei, se primeste dupa 10-14zile.

Consultant: Laura Biris, medic primar Radiologie – imagistica medicala