Radioterapia pentru cancerul de san: efectele secundare - la ce sa te astepti si ce poti sa faci

Cum apar efectele secundare ca urmare a radioterapiei sanului

Radioterapia pentru cancerul de san este un tratament foarte eficient pentru a scadea riscul de recidiva (reaparitie) pentru tumorile in stadiul incipient si pentru a gestiona durerea sau alte complicatii in cazul neoplasmului de san metastatic (stadiu avansat de neoplasm care s-a raspandit in alta parte a corpului).

Desi radioterapia in sine nu este dureroasa, exista efecte secundare care se pot simti inconfortabile. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in timp ce radiatiile distrug celulele tumorale, deterioreaza si tesuturile sanatoase din apropierea zonei care este tratata.

În general, efectele secundare ale radioterapiei depind de tipul de tratament recomandat, de tehnica folosită (iradierea întregului sân sau doar a unei porțiuni) și de zona care necesită tratament – fie sânul, fie regiuni apropiate, cum sunt ganglionii limfatici.

Efectele secundare ale radioterapiei tind sa se dezvolte pe masura ce tratamentul se desfasoara si incep de obicei in a doua sau a treia saptamana de tratament si pot dura cateva saptamani dupa incheierea programului de radioterapie (efecte secundare acute sau imediate). Cele mai frecvente efecte secundare imediate ale radioterapiei la pacientele cu neoplasm de san sunt iritarea pielii, asemanator unei arsuri solare (radiodermita), umflarea sanului si oboseala.

De asemenea, pot exista efecte secundare care pot aparea mai tarziu, dupa 6 luni sau chiar ani de zile (efecte secundare tardive), ca de exemplu, umflarea bratului (limfedem) sau dificultate in a misca bratul si umarul. Exista un risc foarte mic de a dezvolta ulterior un al doilea cancer (radioindus), cum ar fi cancer osos si muscular (sarcom) sau cancer pulmonar.

In general, radioterapia sanului este bine tolerata si multe paciente isi pot continua rutina normala. Totusi, unele paciente pot dezvolta in cele din urma efecte adverse. Asigura-te ca discuti cu medicul tau radioterapeut si asistenta medicala de radioterapie (asistenta de toxicitate) despre orice efecte adverse pe care le ai. Acestia iti pot oferi informatii despre cum sa le gestionezi si medicul iti poate prescrie medicamente, daca este necesar.

Efectele secundare imediate (acute) ale radioterapiei pentru cancerul mamar

Efectele secundare imediate pot incepe in timpul tratamentului cu radiatii, frecvent in saptamanile 2-3 si pot continua sa se agraveze pe masura ce radioterapia continua. De obicei, continua timp de aproximativ 2-4 saptamani dupa terminarea tratamentului, pentru ca apoi sa dispara.

Efectele secundare pe termen scurt ale radioterapiei sanului pot fi:

• Modificari ale pielii (radiodermita)
• Oboseala
• Umflarea sanului si durere
• Greata
• Caderea parului in zona axilara (subrat) iradiata

Modificari ale pielii (radiodermita)

Modificarile la nivelul pielii induse de radiatii (radiodermita) reprezinta unul din cele mai frecvente efecte secundare ale radioterapiei. Intensitatea si severitatea radiodermitei si probabilitatea de a dezvolta semne sau simptome depind de doza totala, distanta volumelor tinta fata de piele si dimensiunea lor. Radiodermita apare in 100% din pacientele care fac radioterapie pentru neoplasmul mamar.

Dupa aproximativ 2-3 saptamani dupa prima sedinta de radioterapie, este posibil sa incepi sa observi modificari ale pielii in zona iradiata. Modificarile pielii apar in cazul radioterapiei externe (radioterapia administrata din afara corpului de catre un aparat special denumit accelerator liniar de particule).

Modificarile la nivel pielii sunt asemanatoare cu o arsura solara si constau din:

• Inrosire
• Mancarime
• Uscaciune
• Decojire
• Vezicule
• Sensibilitate la lumina soarelui
• Modificarea culorii pielii (hiperpigmentare)

Daca ai aceste semne si simptome, medicul iti poate recomanda creme sau unguente hidratante (ca de exemplu, o crema cu aloe vera) si creme cu steroizi topici sau alte tratamente. Efectele secundare ale pielii pot dura uneori 3-4 saptamani dupa finalizarea tratamentului cu radiatii si de obicei se rezolva in aproximativ 3 luni.

Spune-i echipei tale de ingrijire daca ai rani deschise sau zone in care pielea are secretii. Acestea pot fi semnele unei infectii la nivelul pielii care necesita tratament cu antibiotice orale. Medicul radioterapeut iti poate recomanda un consult la un medic dermatolog.

Ce poti face

Caldura, lumina soarelui, sapunurile dure, substantele chimice, colorantii si folosirea unui burete de baie sau prosop abraziv pot agrava leziunile pielii. Urmatoarele recomandari te pot ajuta sa iti ingrijesti cu atentie si blandete pielea si sa nu agravezi starea acesteia datorata radioterapiei:

Curatarea pielii 

• Pastreaza o buna igiena corporala. Spala-te zilnic cu apa si sapun. Foloseste un sapun lichid sau baton de sapun dermatologic cu pH apropiat de 5, fara parfum, extracte din plante sau fructe
• Usca pielea delicat, dar meticulos, cu un prosop moale.
• Evita dusurile sau baile fierbinti, prosoapele aspre si raderea zonei de tratament. Nu freca pielea in zona tratata cu burete de spalat sau lufa. 

Hidratarea pielii 

• Aplica o crema emolienta non-comedogena fara parfum, de 1 sau 2 ori pe zi, de preferinta dupa sedinta de radioterapie.
• Evita aplicarea cremelor topice pe zona de radiatii cu cel putin 1 ora inainte de sedinta de radioterapie. Acest lucru va evita un efect de bolus (doza crescuta de radiatii eliberata in epiderma).
• Uneori, medicul radioterapeut iti poate recomanda o crema cu corticosteroizi.

Fotoprotectie

• Protejeaza zona de piele iradiata de expunerea la soare
• Aplica o protectie solara cu SPF 50+ cu protectie UVA/UVB

Imbracaminte

• Poarta imbracaminte ampla, moale, din bumbac. Evita imbracamintea aspra si stramta. Evita sa porti sutient cu sarma pana cand pielea se vindeca. Poti folosesi un sutien din bumbac moale (sutien de sport). Poate preferi sa nu porti deloc sutien.
• Evita sa porti haine sintetice.

Recomandari suplimentare

• Evita sa razi zona iradiata.
• Evita aplicarea produselor care contin alcool (parfum, apa de toaleta, eter, pudra de talc)
• Evita frecarea sau zgarierea zonei iradiate.
• Evita clorul, care usuca si poate agrava orice reactie a pielii pe care o ai. Clorul este folosit pentru a dezinfecta majoritatea piscinelor si cazilor de hidromasaj. Daca vrei sa inoti intr-o piscina, este recomandat sa aplici vaselina pe zona tratata pentru a mentine clorul departe de piele. Discuta cu echipa de tratament daca vrei sa inoti in timpul sau la scurt timp dupa radioterapie.

Oboseala 

Oboseala este un termen folosit pentru a descrie senzatia de epuizare fizica, emotionala si mentala, chiar daca te odihnesti suficient si dormi.

Multe paciente sufera de oboseala si asta poate dura o perioada variabila de timp. In general, poti resimti oboseala sau lipsa de energie spre sfarsitul tratamentului de radioterapie si putin dupa terminarea acestuia (cateva zile pana la cateva saptamani).

Oboseala resimtita nu este de obicei severa, si multe paciente pot fi capabile sa-si continue toate sau unele dintre activitatile lor zilnice normale cu un program redus. Insa pe masura ce tratamentul continua, oboseala poate creste, iar odihna nu aduce intotdeauna o usurare. Este recomandat sa te odihnesti ori de cate ori simti nevoia.

Vestea buna este ca, asemanator cu alte efecte secundare pe termen scurt, oboseala dispare de obicei dupa cateva saptamani dupa ce termini terapia cu radiatii. Este important sa discuti cu medicul radioterapeut sau asistenta de radioterapie daca oboseala nu se imbunatateste sau daca se inrautateste.

Ce poti face

Echipa ta de ingrijire de radioterapie iti poate recomanda strategii de stil de viata care te pot ajuta daca simti oboseala. Acestea pot include:

• Un plan de exercitii fizice
• Ajustari nutritionale
• Tehnici de relaxare (de exemplu, prin muzica)
• Consiliere pentru a te ajuta sa iti schimbi gandurile despre oboseala si sa gestionezi posibilele tulburari de somn
• Suport din partea celor apropiati. Daca este posibil, cere familiei si prietenilor sa te ajute in timpul tratamentului cu radiatii, facand comisioane si alte treburi de rutina in casa si pregatind mesele. Acest lucru te va ajuta sa obtii odihna de care ai nevoie pentru a te concentra pe lupta impotriva bolii.

Umflarea sanului si durere

La unele paciente, radioterapia la nivelul sanului poate determina acumularea temporara de lichid in sau in jurul sanului (edem). Radiatiile pot provoca, de asemenea, ca sanul, umarul sau bratul sa fie dureroase sau rigide si inflexibile. Discuta cu kinetoterapeutul din echipa de ingrijire de radioterapie despre ce exercitii poti face pentru umar pentru a-ti recupera flexibilitatea.

Uneori, atunci cand trebuie sa faci radioterapie la nivelul ganglionilor axilari, poate sa apara umflarea sanului sau bratului ca urmare a acumularii lichidului limfatic. Aceasta afectiune se numeste limfedem si exista modalitati de a-l gestiona - mai ales daca este detectat devreme. Limfedemul se poate dezvolta la scurt timp dupa terminarea radioterapiei sau poate sa apara luni sau ani mai tarziu.

Ce poti face

• Kinetoterapie pentru umar si brat
• Terapie limfatica decongestionanta pentru limfedem

Greata

Greata poate fi, de asemenea, un efect secundar al radioterapiei. Medicul radioterapeut iti poate indica o dieta corespunzatoare si o medicatie antiemetica.

Caderea parului in zona axilara (subrat) iradiata 

Atunci cand iradierea este necesara la nivelul ganglionilor axilari (de la subrat), parul de la acest nivel poata sa cada. Acest lucru se poate intampla la aproximativ 10 zile dupa inceperea tratamentului cu radiatii. Poate dura saptamani sau luni pentru a creste din nou. Pentru unele paciente, s-ar putea sa nu mai creasca niciodata.

Efectele secundare tardive ale radioterapiei pentru cancerul mamar

Unele efecte secundare ale radioterapiei sanului nu apar decat dupa 6 luni sau chiar dupa ani de zile si pot dura mult timp (efecte secundare tardive). Aceste efecte secundare tardive nu se intampla tuturor pacientelor si, daca apar, exista modalitati de a le gestiona.

Efectele secundare tardive ale radioterapiei sanului pot fi:

• Tesut cicatricial (fibroza)
• Vene in „panza de paianjen” la nivelul sanului (teleangiectazii)
• Inflamatie pulmonara (pneumonita de iradiere)
• Limfedem

Tesut cicatricial (fibroza)

Fibroza de iradiere sau tesutul cicatricial se poate dezvolta uneori dupa ani de zile dupa radioterapie. Semnele si simptomele pot include sensibilitate si fermitate la nivelul zonei iradiate. Daca fibroza de iradiere nu este tratata, la unele paciente poate cauza dureri, contractura musculara sau durere din cauza afectarii nervilor (neuropatie).

Ce poti face

Exista modalitati de a reduce efectele fibrozei de iradiere, cum ar fi:

• Kinetoterapie pentru a imbunatati gama de miscare
• Masaj pentru a reduce tesutul cicatricial
• Medicamente pentru ameliorarea durerii

Vene in „panza de paianjen” (teleangiectazii) la nivelul sanului

Telangiectaziile sau venele in „panza de paianjen” la nivelul pielii iradiate pot aparea dupa luni sau ani dupa incheierea tratamentului cu radiatii. Desi aceasta schimbare poate fi permanenta, venectaziile se pot estompa cu timpul. 

Ce poti face

Daca esti ingrijorata de aparitia telangiectaziilor, discuta cu echipa ta de ingrijire de radioterapie. Radioterapeutul te poate trimite la un medic dermatolog pentru a vorbi despre posibilitatea de tratament cu laser. Uneori, terapia cu laser poate face mai putin vizibile venele in „panza de paianjen” .

Inflamatie pulmonara (pneumonita de iradiere)

Inflamatia pulmonara (pneumonita de iradiere sau boala pulmonara indusa de iradiere) este o complicatie rara la nivelul plamanilor ca urmare a iradierii la nivelul sanului. Simptomele pot sa apara dupa 3-6 luni dupa terminarea radioterapiei.

Simptomele pneumonitei de iradiere pot fi:

• Dificultate in respiratie (dispnee)
• Tuse uscata
• Durere in piept care se accentueaza atunci cand inspiri adanc
• Stare subfebrila (37.5-38.3oC)

Uneori, nu exista simptome si injuria plamanilor postiradiere este gasita cand se efectueaza o radiografie pulmonara pentru un alt motiv. Daca ai simptome, acestea dispar de obicei fara niciun tratament.

Inflamatia pulmonara dupa iradierea sanilor este mai probabil sa apara daca ai alte boli pulmonare, cum ar fi bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC).

O tehnica denumita retinerea respiratiei prin inspir profund (deep inspiration breath hold, in engleza) poate ajuta la reducerea riscului de inflamare a plamanilor dupa radioterapia sanului.

Oricine, indiferent daca a avut sau nu o tumora maligna, ar trebui sa consulte medicul daca are dificultate in respiratie, durere in piept sau tuse care dureaza mai mult de 3 saptamani, deoarece acestea pot fi simptome ale unor boli serioase variate si pot sa nu fie efecte secundare ale tratamentului cu radiatii. Medicul iti va putea spune daca radioterapia a cauzat aceste efecte adverse.

Ce poti face

• Renunță la fumat, dacă este cazul – fumatul poate agrava iritațiile pulmonare și reduce eficiența tratamentului. Uneori, la fumatoarele „inraite”, sevrajul poate avea efecte nedorite pe parcursul tratamentului si in acest context emotional ele sa resimta mare frustrare pentru ca nu reusesc sa se lase de fumat. E de dorit ca ele sa inteleaga de ce este benefic sa faca acest pas.
• Pentru pacientele care au nevoie de tratament, medicul pneumolog va recomanda de obicei tratament cu corticosteroizi.

Limfedem

Limfedemul, denumit si edem limfatic, este o afectiune cauzata de acumularea de lichid limfatic in tesuturi cu umflarea sanului, toracelui, umarului sau bratului. Limfedemul poate sa apara uneori dupa radioterapia la nivelul ganglionilor limfatici axilari (de la subrat). La unele paciente, limfedemul se poate dezvolta dupa luni sau ani dupa radioterapie.

Ce poti face

Exista modalitati de a gestiona limfedemul - mai ales daca este detectat devreme, de aceea este important sa discuti cat mai repede cu medicul radioterapeut. Tratamentul recomandat pentru limfedem este terapia limfatica decongestionanta efectuata de un kinetoterapeut specializat in tratarea pacientilor cu limfedem este unul de durata, dar poate ameliora limfedemul.

Tratamentul poate include bandaje compresive, ciorapi compresivi, masaj, pompare pneumatica secventiala si ingrijirea atenta a pielii. Uneori, medicul chirurg poate recomanda o interventie chirurgicala pentru a indeparta tesutul umflat sau pentru a crea noi cai de drenaj, fie prin ocolirea chirurgicala a ganglionilor limfatici blocati, fie prin transferul de noi ganglioni in zonele afectate.

Efecte secundare tardive ale radioterapiei pentru cancerul mamar

Exista unele efecte secundare pe termen lung ale radiatiilor la nivelul sanului care sunt foarte rare, dar care pot sa apara.

Efectele secundare pe termen lung rare ale radioterapiei sanului pot fi:

• Afectarea inimii
• Afectarea coastelor cu fracturi costale
• Leziuni ale nervilor bratului (plexopatie brahiala)
• Apariția unui al doilea tip de cancer (radioindus) în zona tratată

Afectarea inimii

Afectarea inimii poate fi un efect secundar rar pe termen lung al radioterapiei pentru neoplasmul de san. Acesta este un risc in cazul tumorii mamare la nivelul sanului stang cand zona iradiata este pe partea stanga, ceea ce inseamna ca inima poate fi in campul de radiatii.

Problemele cardiace cauzate de radiatii pot include insuficienta cardiaca, afectarea valvelor, cicatrici sau inflamatie a tesutului inimii. Bolile la nivelul inimii sunt este de obicei diagnosticate dupa cel putin 5 ani sau uneori mai mult, dupa terminarea tratamentului cu radiatii.

Nu toate pacientele care urmează radioterapie pentru cancer mamar vor dezvolta complicații cardiace. Riscul este, în general, redus și depinde de mai mulți factori individuali. De exemplu, atunci când este necesar tratamentul ganglionilor limfatici mamari interni, care sunt localizați în apropierea inimii, există posibilitatea ca o mică parte din inimă să primească și ea o doză de radiații. Un alt caz în care expunerea cardiacă poate fi mai mare este atunci când zona tratată (precum cea unde a fost îndepărtată tumora – lumpectomia) este situată în apropierea inimii.

S-a demonstrat ca retinerea respiratiei prin inspir profund (deep inspiration breath hold) reduce eficient expunerea la radiatii a inimii. Practica presupune efectuarea unui inspir profund si tinerea respiratiei 20 / 30 de secunde timp in care fasciculul de radiatii este emis catre san.

Cand inspiri adanc si iti tii respiratia, diafragmul (un muschi mare in forma de cupola situat la baza plamanilor) va expansiona plamanii si va departa inima de volumele tinta. Schimbarea pozitiei inimii in acest mod reduce cantitatea de radiatii catre inima la jumatate, comparativ cu respiratia normala. Echipa medicala te va indruma cat si cum sa respiri.

Ce poti face

• Mergi anual la un consult la medicul cardiolog pentru evaluarea inimii.
• Mentine un stil de viata sanatos pentru inima, care sa includa exercitii fizice regulate, o dieta sanatoasa si evita fumatul.

Afectarea coastelor

In cazuri rare, iradierea cutiei toracice poate duce dupa multi ani la slabirea coastelor cu sensibilitate sau durere si un risc crescut de fracturi costale.

Ce poti face

• Incearca sa eviti traumatismele.
• Daca te ranesti, intreaba medicul daca ai nevoie de o radiografie pentru a verifica daca exista leziuni osoase.

Leziuni ale nervilor bratului (plexopatie brahiala de iradiere)

Radioterapia la nivelul axilei poate deteriora unii dintre nervii bratului, o conditie denumita plexopatie brahiala indusa de radiatii care se manifesta prin amorteala, furnicaturi, durere si slabiciune la nivelul umarului, bratului si mainii. La unele paciente, poate sa apara o oarecare pierdere a coordonarii si miscarii la nivelul bratului si umarului. Zona afectata va depinde de zona care a fost in campul de radiatii.

Acest efect secundar este rar. Neuropatia indusa de radiatii tinde sa se dezvolte in anii care urmeaza tratamentului si se agraveaza incet in timp. Discuta cu medicul radioterapeut daca observi oricare dintre aceste semne si simptome. Acesta iti poate recomanda un kinetoterapeut.

Ce poti face

• Fizioterapie
• Kinetoterapie

Al doilea cancer (radioindus)

Foarte rar, radioterapia poate cauza aparitia unui al doilea cancer (radioindus), cum ar fi anumite sarcoame si cancer pulmonar. Riscul este foarte mic si, in general, medicii considera ca beneficiile radiatiilor sunt mult mai mari decat riscul ca acestea sa provoace un alt cancer.

Daca fumezi, cel mai important lucru pe care il poti face pentru a reduce riscul este sa renunti complet si definitiv la fumat. Un medic pneumolog te poate consilia in acest scop si iti poate recomanda medicamente care sa creasca sansa de a renunta cu succes la fumat.

Ce poti face

• Evita fumatul
• Mergi regulat la controalele medicale

In prezent, echipamentele moderne de radioterapie concentreaza fasciculele de radiatii mai precis decat aparatele mai vechi, astfel incat unele din aceste complicatii (boli la nivelul inimii, cancer pulmonar) sunt foarte rare astazi.

Exista vreo modalitate de a preveni efectele secundare ale radioterapiei la nivelul pielii la pacientele cu cancer mamar?

Medicul radioterapeut impreuna cu echipa de ingrijire planifica cu mare atentie tratamentul de radioterapie in cazul fiecarei paciente pentru a minimiza „punctele fierbinti”, acele zone de piele care sunt expuse la doze mai mari de radiatii comparativ cu altele.

Unele studii sugereaza ca steroizii topici pot preveni iritarea pielii, dar acest efect secundar nu este complet evitabil. Cand neoplasmul mamar implica pielea, medicul radioterapeut vrea sa se asigure ca pielea este tratata in mod adecvat, astfel incat poate sa devina iritata.

Ce progrese s-au facut pentru a gestiona efectele secundare ale radioterapiei la pacientele cu cancer de san?

Se fac cercetari daca efectele secundare la pacientele cu neoplasm de san pot fi reduse prin scurtarea perioadei de timp in care acestea primesc radioterapie.

Cel mai interesant progres ar putea fi faptul ca a fost identificata o mutatie in gena TGF-beta (din engleza, Transforming Growth Factor-beta sau factor de crestere si transformare-beta) care pare sa determine o sensibilitate mai mare la radioterapie la unele paciente. Aceasta analiza ar permite sa se identifice acele paciente inainte de inceperea tratamentului cu radiatii, astfel incat sa se poata face modificari pentru a le minimiza efectele secundare.

Intrebari pe care sa i le pui medicului radioterapeut

Ia in considerare aceste intrebari despre efectele secundare ale radioterapiei pe care sa i le pui medicului radioterapeut si celorlalti membri ai echipei de ingrijire daca radioterapia este recomandata ca parte a planului tau de tratament pentru neoplasmul mamar:

• La ce efecte secundare imediate ma pot astepta in timpul radioterapiei? Cand vor incepe si cat vor dura?
• Ce se poate face pentru a ameliora efectele secundare?
• Cu cine ar trebui sa vorbesc despre efectele secundare pe care le am? Cat de curand?
• Imi puteti recomanda cum imi pot ingriji pielea in timpul tratamentului?
• Va trebui sa tin cont de anumite masuri de precautie, cum ar fi statul la soare?
• Voi putea sa lucrez, sa fac miscare si sa fac activitatile obisnuite?
• Care sunt posibilele efecte secundare pe termen lung ale acestui tip de radioterapie pe care il fac?
• Voi avea un risc mai mare pentru orice alte probleme de sanatate in viitor? Care sunt posibilele afectiuni si ce tip de controale trebuie sa fac?

Consultant: Dr. Filip Zarma, medic primar radioterapie

Surse de informatie:

• www.lbbc.org
• www.mayoclinic.org
• www.uclahealth.org
• www.oncolink.org
• www.breastcancer.org
• www.mdanderson.org
• www.cancerresearchuk.org