Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Aceasta metoda de tratament ofera pacientilor potentialul de reducere a valorilor tensiunii arteriale pe termen lung. Denervarea renala este singurul tratament non-farmacologic pentru hipertensiunea arteriala care a fost aprobat recent de agentiile si societatiile medicale.
Creierul, inima si rinichii trimit mesaje catre nervii din tot corpul pentru a ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Hiperactivitatea acestor nervi poate creste tensiunea arteriala. Denervarea renala reduce activitatea nervilor simpatici din jurul arterelor renale, care joaca un rol important in reglarea tensiunii arteriale.
Procedura de denervare renala este minim-invaziva si se desfasoara in aproximativ 30-60 de minute, cu anestezie locala si sedare usoara, permitand pacientului sa se intoarca acasa a doua zi. Un cardiolog interventionist foloseste un cateter pozitionat in arterele renale pentru a trimite energie cu ultrasunete sau radiofrecventa (caldura) in zona din jurul acestora unde se afla nervii renali. Aceasta energie distruge nervii simpatici renali fara a deteriora arterele, ceea ce ajuta la scaderea valorii tensiunii arteriale.
Denervarea renala este efectuata cu succes in Ponderas Academic Hospital de catre Dr. Gabriel Crasmariu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare in cardiologie interventionala.
„Pacientii cu hipertensiune arteriala rezistenta sau pentru cei cu intolerante multiple la medicamente, denervarea renala reprezinta o optiune excelenta de tratament si are studii promitatoare, cu scaderea valorilor tensionale chiar si de 20 mmHg in cazul valorii sistolice, tensiuni care se stabilizeaza incepand cu 3-6 luni dupa procedura.” - a subliniat Dr. Crasmariu benefiicle acestei metode non-farmacologice de tratament al hipertensiunii arteriale.
In Ponderas Academic Hospital, in cadrul Echipei Inimii decizia de a alege denervarea renala ca metoda de tratament al hipertensiunii arteriale se ia in cadrul unei echipe multidisciplinare, formate din medicul cardiolog curant al pacientului si cardiologul interventionist care efectueaza procedura, ceea ce asigura identificarea adecvata a candidatilor potriviti, pe de o parte, cat si urmarirea pe termen lung a acestora dupa procedura, pe de alta parte.
De ce este nevoie de procedura de denervare renala pentru tratamentul hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala (HTA) este principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare in Romania si la nivel global. Este bine stabilit ca tratarea hipertensiunii arteriale cu obtinerea controlului valorilor tensionale reduce imbolnavirea si mortalitatea de cauza cardiovasculara si incetineste progresia catre boala renala cronica in stadiu terminal (insuficienta renala).
Totusi, in ciuda disponibilitatii pe scara larga a optiunilor de tratament, atat sub forma de medicamente, cat si prin modificarea stilului de viata, ratele de control al tensiunii arteriale raman slabe. Hipertensiunea arteriala afecteaza aproximativ 1.28 miliarde de adulti in intreaga lume si doar 1 din 5 dintre acesti pacienti ating valoarea tinta a tensiunii arteriale.
Medicamentele antihipertensive eliberate pe baza de reteta sunt eficiente, disponibile pe scara larga si accesibile ca pret, dar nu functioneaza pentru toata lumea, iar aderenta la tratament este o problema importanta. In mod alarmant, aproximativ 45% dintre pacienti au hipertensiune arteriala necontrolata, cu valori ale TA >/= 140/90 mm Hg.
Motivele pentru un control deficitar sunt multiple, ca de exemplu, nerespectarea medicatiei, efectele secundare semnificative la medicamente, factori culturali, financiari si psihologici, precum si hipertensiunea arteriala rezistenta reala. Ca urmare, au devenit necesare abordari de tratament noi pentru a ajuta la atingerea controlului valorii TA.
In anul 2023, Administratia pentru Alimente si Medicamente (FDA) din Statele Unite ale Americii a aprobat denervarea renala, o procedura bazata pe cateter care distruge nervii simpatici renali, ca tratament adjuvant pentru pacientii la care modificarile stilului de viata si medicamentele antihipertensive nu reusesc sa controleze in mod adecvat tensiunea arteriala.
Includerea denervarii renale ca optiune terapeutica in cel mai recent ghid al Societatii Europene de Hipertensiune (ESH) pentru Managementul Hipertensiunii Arteriale (2023) este probabil cea mai mare confirmare a acceptarii sale crescande, bazata pe acumularea de dovezi stiintifice.
Ce pacienti beneficiaza cel mai mult de procedura de denervare renala?
Din anul 2010, au fost efectuate multiple studii clinice randomizate (RCT) privind denervarea renala la o gama larga de pacienti cu hipertensiune arteriala, ca de exemplu la pacientii cu HTA rezistenta, precum si la cei cu boala variind de la hipertensiune arteriala usoara la care medicamentele au fost intrerupte, pana la hipertensiune arteriala moderata sau severa necontrolata cu 1 pana la 5 medicamente.
Pacientii cu hipertensiune arteriala rezistenta la medicamente beneficiaza cel mai mult de procedura de denervare renala
Pacienti cu hipertensiune arteriala rezistenta la medicamente reprezinta grupul cel mai evident care ar beneficia de denervare renala, avand cel mai mare beneficiu potential de scadere a TA, asa cum a fost demonstrat in studiile clinice.
Hipertensiunea arteriala rezistenta la medicamente este definita ca tensiunea arteriala peste valoarea tinta, in ciuda utilizarii concomitente a 3 medicamente antihipertensive sau a tensiunii arteriale la valoarea tinta, dar care necesita >/= 4 medicamente din clase diferite, la doze maxime sau maxim tolerate.
Aproximativ 20% din adultii tratati au hipertensiune arteriala rezistenta la medicamente. Aceste persoane au un risc dublu de a face evenimente cardiovasculare majore (accident vascular cerebral, infarct de miocard acut) si de a dezvolta boala renala cronica, comparativ cu pacientii a caror hipertensiune arteriala raspunde la tratament.
In plus, barierele in calea aderentei la tratamentul medicamentos sunt predominante in randul pacientilor cu hipertensiune arteriala rezistenta. Prin urmare, acest subgrup poate beneficia de o interventie non-farmacologica, cum este denervarea renala.
Alte indicatii
Alte persoane care ar putea beneficia de denervarea renala sunt pacientii care prefera abordari non - farmacologice ale tratamentul antihipertensiv si cei care sunt intoleranti sau prezinta efecte secundare severe din cauza regimului lor medicamentos actual.
Date limitate
Sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra eficacitatea denervarii renale la urmatoarele categorii de pacientI:
- Hipertensiune arteriala in stadiul 1
- Hipertensiune arteriala sistolica izolata
- Boala renala cronica in stadiile avansate
- Rinichi unic
- Transplant renal
Contraindicatiile procedurii de denervare renala
Urmatoarele conditii reprezinta contraindicatii ale procedurii de denervare renala:
- Sarcina
- Displazie fibromusculara
- Anevrism de artera renala
- Stenoza semnificativa a arterei renale
- Istoric recent de angioplastie renala cu stent
- Tumori renale sau de suprarenale secretante
Cum functioneaza denervarea renala pentru a reduce tensiunea arteriala?
Sistemul nervos simpatic, care este responsabil de reglarea raspunsului de „lupta sau fuga” al organismului, contribuie in mod important la hipertensiunea arteriala, indeosebi la pacientii cu obezitate, apnee obstructiva in somn si boala renala cronica.
La multi pacienti cu hipertensiune arteriala, exista o hiperactivitate a sistemului nervos simpatic, in special a nervilor simpatici renali care inconjoara peretii arterelor renale. Supraactivarea acestor fibre nervoase renale, printr-un lant de modificari fiziopatologice, duce la cresterea volumului de sange in sistemul circulator, precum si la cresterea rezistentei vaselor de sange. Acesti factori cresc tensiunea arteriala.
Medicamentele antihipertensive care actioneaza prin modularea sistemului nervos simpatic sunt adesea ineficiente in inhibarea fluxului simpatic. Procedura de denervare renala implica perturbarea selectiva a nervilor simpatici renali, ceea ce reduce interactiunea dintre rinichi si sistemul nervos central, avand ca efect scaderea tensiunii arteriale.
Aproximativ echivalent cu ceea ce se obtine de obicei cu medicamentele antihipertensive, scaderea sustinuta de 5-10 mm a tensiunii arteriale sistolice in urma procedurii de denervare renala poate reduce riscul de mortalitate cardiovasculara cu pana la 40%.
Ce pregatire este necesara inainte de procedura?
Medicul cardiolog va discuta cu pacientul despre riscurile procedurii inainte de programare si va efectua o serie de analize si investigatii pentru a confirma hipertensiunea arteriala rezistenta si a exclude posibile cauze secundare, cum ar fi apneea in somn, aldosteronismul primar sau stenoza semnificativa a arterei renale si a se asigura ca anatomia pacientului este potrivita pentru procedura:
- Monitorizarea tensiunii arteriale (Holter TA)
- Analize de sange si urina: evaluarea functiei renale, diagnosticul aldosteronismul primar
- Investigatii imagistice: ecografie Doppler artere renale, CT sau IRM artere renale
Cum se efectueaza procedura de denervare renala?
„Procedura de denervare renala se efectueaza cu pacientul in sedare superficiala, primind totodata si o doza redusa de analgezic pentru un confort sporit. Se punctioneaza artera femurala cu ajutorul unei teci subtiri de 2 mm, prin care se navigheaza pana la nivelul arterelor renale si se avanseaza in siguranta cateterul de ablatie renala care este conectat la o consola externa care ne ajuta sa efectuam procedura in siguranta. Asadar pacientului i se asigura un confort deplin pe tot parcursul procedurii. Denervarea renala se efectueaza cu anestezie usoara, fara taieturi si pacientul este externat de cele mai multe ori a doua zi.” - explica Dr. Gabriel Crasmariu.
Denervarea renala se poate efectua folosind doua tehnologii aprobate: un dispozitiv de denervare renala bazat pe ultrasunete sau un dispozitiv cu radiofrecventa. Datele studiilor sunt similare si ambele metode sunt sigure.
Denervarea renala se efectueaza in sala de angiografie de catre un medic cardiolog interventionist. Este o procedura minim-invaziva care dureaza 30-60 minute si se efectueaza cu sedare. Majoritatea pacientilor pot pleca acasa in aceeasi zi sau a doua zi.
In timpul procedurii, cardiologul interventionist:
- Amorteste zona de la nivel inghinal cu anestezie locala.
- Face o mica incizie in zona inghinala si introduce un cateter (un tub subtire de 2 mm de plastic) in artera femurala, vasul de sange care trimite sange catre membrele inferioare.
- Ghideaza cateterul sub control radiologic pana la nivelul arterelor renale.
- Foloseste ultrasunete sau impulsuri de radiofrecventa pentru a distruge strategic nervii care inconjoara arterele renale, fara a deteriora peretele acestora.
- Dupa terminarea interventiei, cateterul este retras, iar punctia arteriala este inchisa.
Monitorizarea pacientului dureaza 4-5 ore pentru ca medicul sa se asigure ca nu exista sangerari la locul de acces. In tot acest timp, pacienul va sta nemiscat in pozitie culcat pe spate.
Dupa procedura, se recomanda ca pacientul sa evite exercitiile fizice intense sau ridicarea obiectelor grele timp de 48-72 de ore. Ulterior, pacientul poate reveni la activitatile obisnuite.
Care sunt riscurile procedurii de denervare renala?
Intrucat denervarea renala este o procedura relativ noua, este nevoie de un timp pentru a se cunoaste efectele sale pe termen lung. Profilul initial de siguranta este insa favorabil, iar mai multe studii in curs evalueaza eficacitatea si siguranta pe termen lung.
O echipa multidisciplinara care include medici cardiologi si specialisti interventionisti instruiti corespunzator este cruciala pentru a se asigura ca recomandarea de denervare renala este facuta in mod corespunzator, luand in consideratie pe deplin riscurile si beneficiile potentiale. Incorporarea preferintelor pacientilor si implicarea acestora in alegerea optiunilor de tratament ii vor ajuta sa ia cea mai buna decizie, avand in vedere circumstantele lor individuale.
Un medic cardiolog interventionist cu experienta poate efectua ablatia renala in siguranta si eficient, cu un risc scazut de complicatii serioase (de obicei <1%). Complicatiile sunt evitate printr-o pregatire si supraveghere corespunzatoare.
Denervarea renala este o procedura bazata pe cateter care se efectueaza in prezent prin artera femurala. Cel mai frecvent eveniment advers este durerea la locul punctionarii, care poate dura aproximativ 2 zile dupa procedura (aparand la 12% din pacienti). Pacientilor li se administreaza analgezice pentru a minimiza disconfortul.
Nu exista riscuri procedurale semnificative in urma procedurii, dincolo de cele asociate de obicei cu accesul arterial femural, insa acestea sunt rare:
- Hemoragie (cea mai frecventa complicatie)
- Infectie
- Disectie de artera renala (foarte rar, se trateaza in cadrul aceleasi proceduri)
- Tromboembolism
- Pseudoaneurism sau fistula arteriovenoasa la nivelul abordului arterial inghinal
Care sunt rezultatele denervarii renale in ceea ce priveste scaderea valorilor tensiunii arteriale?
„Pacientul trebuie sa fie informat si sa stie ca rezultatele incep sa se vada la 3-6 luni de la procedura si ca o scadere chiar si de 10 mmHG in valoarea tensiunii arteriale sistolice inseamna foarte mult in scaderea riscului de infarct miocardic acut si accident vascular cerebral.” - subliniaza Dr. Crasmariu beneficiile importante ale acestei proceduri asupra scaderii tensiunii arteriale.
Este nevoie de cel putin cateva luni pentru a vedea efectul complet al reducerii tensiunii arteriale.
Este important de mentionat ca eficacitatea denervarii renale nu este uniforma la toti pacientii si acestia trebuie informati corect cu privire la cat de mult aceasta procedura poate scadea tensiunea arteriala.
Cineva care ia 3, 4 sau 5 medicamente antihipertensive ar putea gandi: „Oh, voi putea sa-mi intrerup medicamentele”. Nu intotdeauna se intampla asta. Unii pacienti vor avea un raspuns mult mai robust, iar altii nu vor avea deloc o scadere a tensiunii arteriale. Si, din pacate, pana acum nu au fost identificati markeri buni care sa poata ajuta medicul sa decida cine va raspunde sau nu la denervarea renala. Medicii continua sa studieze pentru a identifica factorii care influenteaza succesul sau esecul raspunsului la tratament.
Reducerea medie a tensiunii arteriale sistolice masurata in cabinet sau de catre pacient acasa este de 5-6 mmHg. Aceasta reducere a fost observata la 60-70% dintre pacienti pe parcursul a 2-3 luni de urmarire in cadrul studiilor.
24% dintre pacientii la care s-a practicat procedura de denervare renala au atins valoarea tinta a TA <135/85 mm Hg, comparativ cu 12% in grupul cu tratament simulat. Insa chiar daca TA nu a fost pe deplin corectata, multi pacienti au necesitat mai putine medicamente antihipertensive dupa procedura.
De asemenea, este important de retinut ca odata obtinuta scaderea tensiunii arteriale, rezultatul se mentine pe termen lung. Studiile au demonstratat durabilitatea reducerii tensiunii arteriale pana la 3 ani. Studii limitate au aratat, de asemenea, reducerea sustinuta a tensiunii arteriale pe perioade de 5 pana la 10 ani.
In plus, denervarea renala are beneficii potentiale dincolo de controlul tensiunii arteriale, cum ar fi imbunatatirea sindromului de apnee in somn, hipertrofiei ventriculare stangi si albuminuriei (prezenta de proteine in urina), toate acestea fiind legate de hiperactivitatea simpatica.
Chiar si dupa procedura, pacientul va trebui sa mentina un stil de viata sanatos, sa continue sa isi monitorizeze tensiunea arteriala acasa si, daca este cazul, sa ia medicamentele conform prescriptiei de la medicul cardiolog curant.
Consultant: Dr. Gabriel Crasmariu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare in cardiologie interventionala, Ponderas Academic Hospital
Surse de informatie:
- www.ahajournals.org
- www.my.clevelandclinic.org
- www.ncbi.nlm.nih.gov
- www.acc.org
