EDU.REGINAMARIA.RO

Intrebati-va: sigur mi-e foame? Redefineste raportul cu mancarea

Articol de Dr. Mihaela Bilic
Intrebati-va: sigur mi-e foame? Redefineste raportul cu mancarea

O femeie din trei are un raport „nesanatos“ cu mancarea, folosindu-se de alimente pentru a-si ineca tristetea, frustrarea, stresul, neimplinirile, cu alte cuvinte pentru a uita sau a diminua micile sau marile probleme ale vietii de zi cu zi.

Cand simtiti nevoia sa mancati ceva, opriti-va cateva secunde si intrebati-va: „sigur mi-e foame?“. Daca veti fi sincere, puteti descoperi ca in acel moment va simtiti mai degraba incordate, plictisite, singure, dezamagite si ca este vorba doar de un gol interior ce trebuie umplut, dar nu cu mancare. Nevoia de „ceva bun“ nu are legatura cu foamea, este un impuls dictat de starea sufleteasca si de emotii (in special cele negative). Acesta transforma mancarea dintr-un aliment necesar intr-o solutie ineficienta de rezolvare a altor probleme, si cand spun ineficienta ma refer la sentimentul de vina care apare la numai cateva secunde dupa ce ati terminat de inghitit.

Alimentele, ca si alcoolul sau nicotina, au un rol anxiolitic minor (de indepartare a tensiunii nervoase), insa aportul lor caloric le transforma automat din „prieteni“ in „dusmani“ pentru ca in final, prin intermediul lor, sa crestem si mai mult frustrarea si sentimentul de nemultumire fata de propria persoana.

Redefiniti raportul cu mancarea

Daca am incerca sa redam mancarii rolul ei adevarat, adica acela de hrana, si am raspunde la intrebarea ce ne lipseste in mod real: iubirea unui barbat, afectiunea familiei, nerealizarile profesionale, o viata sociala mai interesanta?

Acordati-va 5 minute de relaxare pentru a reflecta cu ochii inchisi la toate aceste intrebari. Apoi deschideti ochii si raspundeti sincer cum poate contribui eficient o felie de tort, un sandvis sau o cutie de inghetata la rezolvarea nemultumirilor voastre si daca reusita in dragoste sau in cariera se obtine mancand. Imaginati-va cum va veti simti dupa ce ati terminat de infulecat alimentele asa-zis de calmare si cat de mare va fi dezamagirea pe care o veti simti pentru ca v-ati comportat inca o data dupa acest tipar pagubos.

A te lasa purtat de „foamea nervoasa“ este mult mai usor decat sa recunosti si sa te confrunti cu adevaratele insatisfactii din viata ta.

Excesul de calorii asociat calmarii prin mancare nu face decat sa agraveze si mai mult situatia, adica sa creasca surplusul ponderal; de multe ori forma fizica este cea ne impiedica sa avem o viata mai buna tocmai din cauza nesigurantei care se ascunde in spatele kilogramelor in plus.

Invatati sa va ascultati corpul si sa-i dati ce are nevoie cu adevarat.

Teoretic mancam atunci cand ne este foame, insa de multe ori mancam din reflex, nu pentru ca avem nevoie. Nu mai stim sa facem diferenta intre foamea adevarata, fiziologica, dictata de instinctul de supravietuire si foamea psihologica, tradusa prin pofta sau impulsul de a manca.

„Mancam pentru a trai“ nu mai este demult o simpla afirmatie. Alimentele sunt intr-adevar esentiale pentru supravietuire, insa pe langa cele 5 simturi avem si un spirit care complica serios problema, pentru ca si acesta trebuie hranit. Intrebarea este: cu ce?

Tipuri de foame

Foamea biologica sau necesitatea de a manca

Este declansata de mecanismele interne ale organismului: nivelul glicemiei, rezervele de aminoacizi, metabolismul hepatic, semnalele de la tesutul adipos. Acestea determina senzatia de foame si mancam instinctiv, furnizand corpului substratul energetic de care are nevoie pentru a supravietui.

Foamea senzoriala sau dorinta de a manca

Este declansata de organele de simt care sunt stimulate de gandul, vederea sau mirosul anumitor alimente care ne plac. Se traduce prin pofta si are ca scop exclusiv obtinerea cu ajutorul mancarii a unei stari de bine, a unei reactii emotionale pozitive. Astfel, strict prin intermediul sistemului nervos, putem provoca asa-zisa foame, iar placerea ne va impinge sa mancam mai mult decat avem nevoie doar de dragul satisfactiei senzoriale pe care o produc alimentele.

Foamea fiziologica sau nevoia de a manca

Fara calorii si substante nutritive provenite din alimentatie, organismul nostru nu poate functiona optim, nici din punct de vedere fizic, nici intelectual. In momentul in care este nevoie de „carburant“ apare o senzatie de slabiciune, crampe in stomac, bolboroseli ale intestinelor, scaderea temperaturii, semne obiective care ne arata ca trebuie sa mancam.

Foamea afectiva sau pulsiunea de a manca

Peste foamea simturilor vine adaugata foamea inimii si a sufletului si atunci ne trezim mancand nu pentru gust, cat pentru confortul, dragostea, linistea si caldura de care avem nevoie. Alimentele nu mai au nimic de-a face cu foamea, ci folosesc la indepartarea singuratatii, a plictiselii, anxietatii, stresului, iar „umplerea“ cu mancare este un mijloc de a scurt-circuita un gand negativ si de a atenua o durere.