Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Ce este rezistenta la antibiotice

Ce este rezistenta la antibiotice
Antibioticele sunt medicamente importante. Insa unele antibiotice care in trecut reprezentau tratamentul standard pentru infectiile bacteriene sunt acum mai putin eficace sau nu mai functioneaza deloc. Cand un antibiotic nu mai are efect asupra unei anumite bacterii, acea bacterie se numeste bacterie rezistenta la antibiotic. Antibioticul nu va mai omori bacteria si infectia nu se vindeca sau poate chiar poate sa se agraveze si in unele cazuri sa duca la deces. Rezistenta la antibiotice este una dintre cele mai presante probleme de sanatate publica in toata lumea. Abuzul de antibiotice si utilizarea gresita sunt factori cheie care contribuie la rezistenta la antibiotice. La asta se adauga faptul ca descoperirea si productia unor noi antibiotice eficiente se produce in prezent la o rata mult mai scazuta. Pacientii, medicii si spitalele toate joaca un rol important in asigurarea utilizarii rationale a antibioticelor si reducerea la minimum a dezvoltarii rezistentei la antibiotice.

Ce trebuie sa stii:

  • Rezistenta la antibiotice este una dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii globale.
  • Poate afecta pe oricine, de orice varsta, din orice tara.
  • Rezistenta la antibiotice apare in mod natural, insa utilizarea abuziva sau gresita a antibioticelor la oameni si animale accelereaza procesul.
  • Un numar tot mai mare de infectii - cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea si salmoneloza - devin din ce in ce mai greu de tratat, deoarece antibioticele folosite pentru a le trata devin mai putin eficiente.
  • Rezistenta la antibiotice determina o perioada mai lunga de spitalizare, costuri medicale mai mari si chiar deces.

De ce devin bacteriile rezistente la antibiotice

Rezistenta la antibiotice apare atunci cand bacteria anuleaza efectul antibioticului, un medicament conceput pentru a omori bacteriile. Bacteria devine rezistenta la antibiotice, NU organismul tau este rezistent la antibiotice.

O bacterie devine rezistenta la un antibiotic atunci cand microorganismul se schimba intr-un anumit fel, adaptandu-si structura sau functiile. Acest fenomen este un mecanism de aparare care apare natural in evolutia unei bacterii. Astfel, desi antibioticul a actionat eficient inainte, odata ce bacteria dezvolta rezistenta va reusi sa evite efectul de a fi distrusa de antibiotic.

Ca sa supravietuiasca, bacteriile dezvolta o serie de strategii care le ajuta sa devina rezistente la antibiotice, ca de exemplu:

  • Neutralizeaza sau distrug antibioticul cu enzime inainte ca acesta sa aiba un efect de omorare a bacteriei. De exemplu, inactivarea Penicilinei prin producerea de beta-lactamaze.
  • Restrictioneaza accesul antibioticului prin schimbarea sau reducerea cailor de intrare in bacterie.
  • Pompeaza (scot) antibioticul din celule.
  • Schimba locul unde actioneaza in mod normal antibioticul.

Orice bacterie care devine rezistenta si supravietuieste unui tratament cu antibiotice se poate multiplica si poate transmite rezistenta descendentilor ei. De asemenea, unele bacterii isi pot transfera proprietatile de rezistenta la antibiotic altor bacterii - pentru a se ajuta reciproc sa supravietuiasca. Bacteriile rezistente la antibiotice se transmit de la o persoana la alta, in familie, comunitate sau mediu de spital.

Cauzele dezvoltarii rezistentei la antibiotice

Faptul ca bacteriile dezvolta rezistenta la un antibiotic este ceva normal in evolutia acestora si de asteptat. Insa utilizarea in exces si incorecta a antibioticelor maximizeaza acest fenomen natural si determina cat de repede si in ce masura apare rezistenta. In cel mai rau scenariu, este posibil sa nu mai ramana antibiotice care sa poata sa trateze o anumita infectie bacteriana. Aceasta situatie poate pune viata in pericol.

Utilizarea in exces a antibioticelor

Una dintre cauzele dezvoltarii rezistentei este utilizarea in exces a antibioticelor – in special administrarea de antibiotice atunci cand acestea nu reprezinta tratamentul adecvat. Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, in 30-50% dintre cazurile cand antibioticele sunt folosite la oameni, administrarea este inutila sau inadecvata.

Unul dintre motivele pentru care bacteriile devin rezistente este ca antibioticele sunt adesea utilizate in mod necorespunzator pentru o boala cauzata de un virus. Antibioticele trateaza infectiile bacteriene, dar nu si infectiile virale. De exemplu, un antibiotic este un tratament adecvat pentru o faringita streptococica, care este cauzata de bacteria Streptococcus pyogenes, insa nu este tratamentul potrivit pentru majoritatea durerilor in gat, care sunt cauzate de virusuri.

Daca iei un antibiotic atunci cand ai de fapt o infectie virala, antibioticul ataca bacteriile din corpul tau - bacterii care sunt fie benefice, fie cel putin nu cauzeaza boli. Acest tratament gresit directionat poate promova dezvoltarea proprietatii de rezistenta la antibiotic in bacteriile inofensive care poate fi transmisa apoi altor bacterii sau poate crea o oportunitate ca bacteriile potential daunatoare sa le inlocuiasca pe cele inofensive.

Infectii virale comune care NU ar trebui sa fie tratate cu antibiotic sunt:

  • Raceala comuna
  • Gripa
  • COVID-19
  • Bronsita
  • Majoritatea cazurilor de tuse
  • Majoritatea cazurilor de durere in gat
  • Unele infectii la nivelul urechilor
  • Unele infectii la nivelul sinusurilor
  • Enterita virala (gastroenterita acuta)

Boli frecvente cauzate de bacterii care sunt tratate cu antibiotic sunt:

Atunci cand iei antibiotic cand ai o infectie virala, antibioticul:

  • Nu va vindeca infectia deoarece un antibiotic nu actioneaza asupra virusurilor
  • Nu te va ajuta sa te simti mai bine
  • Poate avea efecte secundare inutile si serioase
  • Nu va impiedica ca alte persoane sa se imbolnaveasca
  • Promoveaza rezistenta bacteriilor la antibiotice

Majoritatea infectiilor virale nu necesita medicamente antivirale si sunt „autolimitante”, ceea ce inseamna ca propriul sistem imunitar al pacientului poate lupta impotriva virusului pe care il elimina din corp. Un pacient cu o infectie virala are nevoie sa se odihneasca, sa bea multe lichide si sa foloseasca medicamente simptomatice, cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul, pentru a reduce febra si ameliora durerea.

In unele infectii virale, cum ar fi gripa, COVID-19, zona zoster sau varicela (varsat de vant), medicul poate decide sa iti prescrie un medicament antiviral pentru a scurta durata infectiei si pentru a ajuta la prevenirea complicatiilor. De obicei, antiviralele trebuie luate la inceputul infectiei - ideal in primele 24 - 48 de ore (maxim 5 zile), pentru a avea cel mai bun efect.

Uneori, in cazul unor forme severe complicate si prelungite de infectii virale, bacteriile pot provoca ceea ce este cunoscut sub denumirea de „infectie bacteriana secundara”, ca de exemplu pneumonia bacteriana din COVID-19. In aceste caz, medicul poate recomanda tratament cu antibiotic.

Utilizarea incorecta a antibioticelor

Este tentant sa opresti administrarea de antibiotic imediat ce te simti mai bine, efect care apare dupa 48-72 de ore de antibiotic. Tratamentul complet este necesar pentru a ucide bacteriile cauzatoare.

Esecul de a lua un antibiotic asa cum a fost prescris de catre medic, in doza si pe durata recomandata, poate duce la necesitatea reluarii ulterioare a tratamentului si poate favoriza raspandirea rezistentei la antibiotice la alte bacterii.

Ce tip de bacterii sunt rezistente la antibiotice

Cei mai frecventi 6 patogeni care au dezvoltat rezistenta la antibiotice au fost grupati sub denumirea de grupul ESKAPE, acronim care provine de la denumirea acestora - Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter spp.

Principalele bacterii rezistente la antibiotice sunt prezentate mai jos. Aceasta lista este in permanenta schimbare si bacteriile pot sa nu prezinte intotdeauna rezistenta la anumite antibiotice in cazul fiecarui pacient.

Staphylococcus aureus meticilin-rezistent (MRSA)

  • MRSA este considerat o amenintare „serioasa”.
  • MRSA se transmite prin contact cu o persoana infectata. MRSA afecteaza de obicei pielea, si determina infectii cum sunt: infectii ale pielii si ale tesuturilor moi (celulita, abces cutanat), infectii ale tractului urinar, osteomielita (la nivelul osului), endocardita (la nivelul inimii), pneumonie (la nivelul plamanilor) si meningita (la nivelul creierului). Este necesara incizia si drenajul abcesului.
  • MRSA a devenit rezistent la antibioticele comune, cum ar fi beta-lactamine, inclusiv meticilina, amoxicilina, penicilina, nafcilina, oxacilina si cefalosporine.
  • Focarele de infectie pot sa apara in comunitate sau in institutiile de asistenta medicala, cum ar fi casele de batrani, centrele de dializa sau spitalele.

Streptococcus pneumoniae rezistent la medicamente

  • Streptococcus pneumoniae rezistent la medicamente este considerat o amenintare „serioasa”.
  • S. pneumoniae este cea mai frecventa cauza a pneumoniei comunitare, o afectiune potential grava. Alte infectii: la niveul urechii, sinusurilor, meningita, septicemie.
  • Rezistenta la antibiotice a bacteriei depinde de zona in care locuieste pacientul.
  • Cand bacteria este rezistenta la penicilina, in general este rezistenta la multe alte antibiotice.

Enterococcus rezistent la vancomicina

  • Enterococcus rezistent la vancomicina este considerat o amenintare „serioasa”.
  • Enterococii sunt bacterii care se gasesc in mod normal in corpul uman, cum ar fi la nivelul intestinului si tractul genital feminin.
  • Infectia cu aceasta bacterie se poate raspandi cu usurinta de la o persoana la alta. Bacteria este rezistenta la antibioticul vancomicina si infectiile apar frecvent in spitale.
  • Regimul de tratament adecvat nu este intotdeauna cunoscut. Antibiograma va oferi informatii despre antibioticele la care bacteria este inca sensibila.
  • Enterococcus rezistent la vancomicina poate determina: meningita, infectii ale tractului urinar, septicemie, infectii la nivelul plagii chirurgicale si infectii legate de cateter.

Pseudomonas aeruginosa multidrog-rezistent

  • Pseudomonas aeruginosa multidrog-rezistent este considerat o amenintare „serioasa”.
  • Pseudomonas  cauzeaza infectiile severe la pacientii cu sistem imunitar slabit sau internati.
  • Este un germene care determina frecvent infectii la pacientii ventilati mecanici, care au montate catetere si la cei cu rani severe.
  • Pseudomonas poate cauza: septicemie, pneumonie, infectii la nivelul pielii si tesuturilor moi (in special la pacientii cu arsuri), infectii complicate ale tractului urinar si abdominale, infectii la nivelul inimii si creierului, infectii legate de cateter si la nivelul plagilor chirurgicale.
  • P. aeruginosa este rezistent la multe tipuri de antibiotice. Frecvent, este nevoie de o combinatie de antibiotice pentru a trata pacientii cu infectii severe, iar in anumite cazuri, optiunile de tratament ar putea fi limitate.

Clostridioides difficile (C. difficile)

  • C. difficile este considerat o amenintare „urgenta”, avand cel mai inalt nivel de ingrijorare.
  • C. difficile cauzeaza diaree apoasa sau cu sange care poate fi amenintatoare de viata si colita (o inflamatie a colonului), in special la pacientii care au fost tratati recent cu antibiotice.
  • Se poate transmite cand un pacient are mainile nespalate si atinge si contamineaza suprafetele sau de la un pacient la alt pacient in spital. Pacientii cu o astfel de infectie trebuie izolati in spital. Dezinfectantul pentru maini nu ucide C. difficile.
  • Pacientii care fac tratament cu antibiotice au un risc crescut de 7 - 10 ori de a face o infectie cu C. difficile in timpul tratamentului sau in luna urmatoare. Opreste sa mai iei antibioticul de indata ce ai observat ca ai diaree si discuta cat mai rapid cu medicul tau.  
  • In iunie 2019, FDA (Food and Drug Administration) din Statele Unite a emis o comunicare privind siguranta cu privire la utilizarea microbiotei fecale pentru transplant  si riscul de infectii grave sau care pot pune viata in pericol din cauza transmiterii organismelor multidrog-rezistente.

Enterobacteriaceae rezistente la carbapenem

  • Enterobacteriaceae rezistente la carbapenem sunt considerate o amenintare „urgenta”, avand cel mai inalt nivel de ingrijorare.
  • Enterobacteriaceae sunt o componenta normala, de obicei inofensiva, de bacterii din tubul digestiv, care pot deveni rezistente la o clasa de antibiotice cunoscute sub numele de carbapeneme.
  • Aceste bacterii includ: Klebsiella pneumoniae si Escherichia coli (E. coli).
  • Carbapenemele sunt o clasa de antibiotice cu spectru larg de actiune si sunt inrudite structural cu penicilinele. Exemple sunt: meropenem, ertapenem si imipenem-cilastatin. Carbapenemele sunt antibiotice speciale deoarece pot inhiba un spectru mare de enzime beta-lactamaze si de obicei sunt rezervate pentru cazurile severe de infectii, ca ultima linie de tratament.
  • Enterobacteriaceae rezistente la carbapenem pot cauza: pneumonie, septicemie, infectie de tract urinar, infectii de cai respiratorii superioare, infectii abdominale, infectii la nivelul plagilor si meningita. Aceste infectii apar in spital, la pacientii cu catetere urinare si venoase, ventilati mecanic sau la care au fost efectuate unele proceduri endoscopice.

Mycobacterium tuberculosis multidrog-rezistenta (MBR-TB)

  • Mycobacterium tuberculosis multidrog-rezistenta este considerata o amenintare „serioasa”.
  • Tuberculoza este o boala contagioasa cauzata de bacteria Mycobacterium tuberculosis.
  • Tuberculoza pulmonara (TB) se poate vindeca cand este tratata corect. Insa tratamentul este complex: presupune o combinatie de mai multe antibiotice administrate simultan pe o durata de mai multe luni (frecvent 6 luni). Este ideal ca tratamentul sa fie administrat sub directa observare a cadrelor medicale pe toata durata lui (DOT- directly observed treatment).
  • Daca schema de tratament nu este respectata si pacientul refuza sa ia unul sau mai multe din medicamentele recomandate si/sau daca schema de tratament nu este finalizata, bacilul dezvolta rezistenta la antibiotice si devine mult mai greu (sau imposibil) de omorat.
  • Multidrog rezistenta (multidrug resistence - MDR) se defineste ca rezistenta tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis la drogurile majore de linia 1 - izoniazida si rifampicina, insotita sau nu de rezistenta la alte medicamente.
  • Chimiorezistenta extinsa (extensively drug-resistant - XDR) reprezinta rezistenta la izoniazida si rifampicina, la care se adauga rezistenta la oricare dintre fluorochinolone si la cel putin unul dintre medicamentele injectabile folosite in tratamentul TB: capreomicina, kanamicina si amikacina.
  • Recent, a fost propus si termenul de XXDRTB (extremely extensive drug resistance) pentru cazurile cu rezistenta la toate drogurile de linia 1 si 2.

Acinetobacter rezistent la carbapenem

  • Acinetobacter rezistent la carbapenem este considerat o amenintare „urgenta”, avand cel mai inalt nivel de ingrijorare.
  • Persoanele cu sistem imunitar slabit (imunocompromis), inclusiv pacientii spitalizati, prezinta un risc crescut de a face o infectie bacteriana cu Acinetobacter care poate fi rezistent la multe antibiotice prescrise in mod obisnuit.
  • Acinetobacter prezinta un risc mic pentru persoanele sanatoase cu un sistem imunitar functional.
  • Acinetobacter baumannii este o bacterie foarte contagioasa si reprezinta aproximativ 80% din infectiile cu Acinetobacter.
  • Tipurile de infectii cauzate de Acinetobacter includ: pneumonie (de obicei pneumonie asociata ventilatorului), infectie de tract urinar, septicemie, infectie legata de cateter, infectie la nivelul plagillor.
  • Rezistenta la antibiotice apare frecvent in cazul acestei bacterii, uneori putand sa apara de la primul tratament cu antibiotice din clasa beta-lactaminelor sau carbapenemelor.
  • Acinetobacter se poate raspandi prin contact direct si poate fi gasit pe piele sau in alimente, apa si sol. Se poate raspandi in spitale si sectiile de terapie intensiva.

Neisseria gonorrhoeae rezistenta la medicamente

  • Neisseria gonorrhoeae rezistenta la medicamente este considerata o amenintare „urgenta”, avand cel mai inalt nivel de ingrijorare.
  • N. gonorrhoeae provoaca boala cu transmitere sexuala denumita gonoree.
  • Lipsa unor tratamente eficiente pentru a vindeca cel putin 95% din populatia cu gonoree ar putea duce la o problema semnificativa de sanatate publica.
  • Partenerii sexuali ar trebui, de asemenea, testati si tratati pentru gonoree.
  • In plus, trebuie diagnosticate si tratate alte infectii cu transmitere sexuala coexistente, cum ar fi infectia cu Chlamydia trachomatis.
  • la nivel mondial, N. gonorrhoeae a dezvoltat rezistenta la majoritatea antibioticelor folosite in mod curent pentru tratamentul ei (peniciline, tetracicline, macrolide si fluorochinolone). In prezent, N. gonorrhoeae este rezistenta la antibioticele fluorochinolone cum este ciprofloxacina.
  • Tratamentul recomandat consta dintr-o singura injectie administrata intramuscular de ceftriaxona 500 mg (nu se mai foloseste combinatia cu azitromicina din cauza rezistentei).

Tratamentul infectiilor cu germeni rezistenti la antibiotice

O infectie cu bacterii rezistente este mult mai dificil de tratat. Alegerea unui regim de tratament cu antibiotice trebuie sa fie intotdeauna personalizata pentru acel pacient si va tine cont de rezultatul antibiogramei si de experienta medicului.

Alegerea tratamentului va depinde de:

  • Tipul si severitatea infectiei
  • Sensibilitatea bacteriei la antibiotice in zona respectiva
  • Factori specifici pacientului, cum sunt varsta, functia renala si hepatica
  • Alergii preexistente la antibiotice
  • Tratamente anterioare cu antibiotice

De ce rezistenta la antibiotice este importanta

Timp de zeci de ani, descoperirea si introducerea de noi antibiotice a depasit consecintele negative ale dezvoltarii rezistentei la antibiotice.

Primul compus natural descoperit care a fost considerat ca fiind un antibiotic adevarat a fost penicilina. Descoperirea ei reprezinta una dintre marile realizari ale omenirii. In anul 1928, bacteriologul scotian Alexander Fleming a observat ca secretia mucegaiului verde Penicillium notatum - care a contaminat in mod intamplator culturile, datorita unei ferestre lasate deschise - are capacitatea de a distruge colonia de bacterii cultivata. A urmat apoi „epoca de aur a antibioticelor” (1940-1970), o perioada in care a fost descoperita o multitudine de antibiotice. Totusi, in ultimii ani, ritmul aparitiei rezistentei la antibiotice a contribuit la un numar tot mai mare de probleme de sanatate, in conditiile in care descoperirea si productia de noi antibiotice s-a produs la o rata mult mai scazuta.

In Statele Unite, aproximativ 2 milioane de infectii cu bacterii rezistente la antibiotice apar in fiecare an, cauzand 23.000 de decese. In Uniunea Europeana, Centrul European pentru Controlul si Preventia Bolilor (ECDC) estimeaza ca in fiecare an sunt diagnosticate peste 670.000 de infectii din cauza rezistentei bacteriene la antibiotice si ca aproximativ 33.000 de persoane decedeaza ca urmare directa a acestor infectii. Povara pentru sanatate a rezistentei antimicrobiene este comparabila cu cea a gripei, tuberculozei si HIV/SIDA combinate toate la un loc.

Consecintele infectiilor cu bacterii rezistente la antibiotice sunt:

  • Infectie cu evolutie mai grava
  • Spitalizare mai frecventa sau mai lunga
  • Mai multe controale la medic
  • Tratamente mai scumpe
  • Recuperare mai lunga
  • Deces

Ce putem face pentru a reduce riscul dezvoltarii rezistentei la antibiotice

Rezistenta la antibiotice este o problema importanta de sanatate publica la nivelul intregului glob.

Fiecare dintre noi putem ajuta la prevenirea dezvoltarii rezistentei la antibiotice: societatile medicale, furnizorii de servicii medicale, pacientii si ingrijitorii. Educatia continua, prescrierea si utilizarea rationala de antibiotice si respectarea 100% a schemei de tratament de catre pacient sunt esentiale pentru a ajuta la stoparea raspandirii rezistentei la antibiotice.

Folosirea rationala a antibioticelor are un rol important in:

  • Pastrarea eficacitatii antibioticelor actuale
  • Prelungirea duratei perioadei de viata a antibioticelor actuale
  • Protejarea de infectiile rezistente la antibiotice
  • Evitarea efectelor secundare ca urmare a utilizarii inadecvate a antibioticelor

Institutiile de sanatate publica

La nivelul institutiilor de sanatate publica, spitalelor si altor furnizori de ingrijire medicala:

  • Exista un plan national de actiune pentru combaterea rezistentei la antibiotice.
  • Se aplica masuri de supraveghere a infectiilor rezistente la antibiotice.
  • Exista politici, programe si actiuni de implementare a masurilor de preventie si control al infectiilor.
  • Este reglementata utilizarea si depozitarea corespunzatoare a antibioticelor de calitate.
  • Informatiile cu privire la impactul rezistentei la antibiotice sunt facute publice.

Medici

Asociatiile si societatile medicale si medicii implementeaza aplicarea ghidurilor de diagnostic si tratament pentru a se asigura ca infectiile bacteriene sunt tratate adecvat si pentru a reduce utilizarea inadecvata a antibioticelor:

  • Prescriu si administreaza antibiotice doar atunci cand sunt necesare, conform ghidurilor actuale.
  • Se asigura ca mainile, mediul si instrumentarul sunt curate.
  • Raporteaza infectiile rezistente la antibiotice.
  • Discuta cu pacientii despre cum sa ia corect antibioticele, despre rezistenta la antibiotice si despre pericolele abuzului de antibiotice.
  • Discuta cu pacientii despre prevenirea infectiilor  - de exemplu, prin aplicarea de masuri de preventie cum sunt: vaccinarea, spalarea corecta a mainilor, acoperirea nasului si a gurii atunci cand stranuta si practicarea unui sex mai sigur.

Pacienti

Rolul pacientilor este extrem de mare. Fiecare persoana poate contribui esential la administrarea adecvata a antibioticelor. Poti ajuta la reducerea dezvoltarii rezistentei la antibiotice daca:

  • Nu-i ceri in mod insistent medicului sa-ti prescrie o reteta de antibiotice daca acesta nu considera ca reprezinta un tratament adecvat pentru infectia ta. Medicul iti va face recomandari pentru tratarea simptomelor.
  • Folosesti antibioticul asa cum ti l-a prescris medicul, in doza zilnica recomandata si pe toata durata de timp indicata. Desi te vei simti curand mai bine, este esential sa finalizezi intreaga schema de tratament cu antibiotice.
  • Nu iei niciodata antibioticele ramase atunci cand te imbolnavesti din nou, fara sa fii consultat de catre medic. Este posibil ca de data asta antibioticul vechi sa nu fie cel corect si sa sa fie nevoie de o alta doza sau durata a tratamentului.
  • Nu iei niciodata antibioticele prescrise pentru o alta persoana.
  • Ii incurajezi pe cei din jurul tau, familia si prietenii, sa nu ia antibiotice decat atunci cand este necesar.
  • Practici o buna igiena a mainilor, eviti contactul cu persoanele bolnave si practici o activitate sexuala sigura.
  • Te asiguri ca tu si copiii tai ati facut vaccinurile recomandate. Exista vaccinuri care protejeaza impotriva infectiilor bacteriene, cum ar fi infectiile pneumococice, meningococice, cu Haemophilus tip B, difteria si tusea convulsiva (pertussis).
  • Aplici masurile pentru a reduce riscul de a face o toxiinfectie alimentara. Nu bea lapte crud, spala-te pe maini de fiecare data cand manipulezi sau gatesti alimentele si prepara alimentele la o temperatura interna sigura.

Rezistenta la antibiotice in Romania

Consumul de antibiotice si rezistenta la antibiotice reprezinta o preocupare continua a medicilor si specialistilor din Romania. Potrivit ultimelor rapoarte CARMIN privind Consumul de antibiotice, Rezistenta microbiana si Infectiile Asociate Asistentei Medicale in Romania publicate in anii 2018 si 2019:

  • In Romania consumul de antibiotice este in continuare ridicat si si-a reluat tendinta la crestere comparativ cu intervalul 2011-2015.
  • Volumul consumului de antibiotice in 2018 a fost cu 2.5-3% peste cel din 2016-2017 si a continuat sa creasca, fiind cu 6.5-7% mai mare in anul 2019.
  • Acest nivel se mentine cu 5.3% sub cel din 2015, anul cu cel mai ridicat consum din perioada pentru care exista date (2011-2019).
  • La nivel european, daca in anul 2018 Romania era pe locul 5, dupa Grecia, Cipru, Spania si Franta, in anul 2019 Romania a ajuns pe locul 3, dupa Grecia si Cipru.
  • Primele trei grupe de antibiotice utilizate in Romania in anul 2019 sunt: penicilinele - 42.8%, cefalosporinele - 19.6% si chinolonele - 12.2%, asemanator cu anul 2018.
  • Nivelurile rezistentei bacteriene la antibiotice au crescut pentru germenii cu circulatie majoritar spitaliceasca si au ramas relativ constante pentru germenii cu circulatie importanta comunitara, consecinta a reducerii consumului de antibiotice orale cu 12-13% in perioada 2016-2017 fata de anul 2015. Nivelul infectiilor cu Staphylococcus aureus meticilin-rezistent (MRSA) a scazut, dar ramane cel mai ridicat din statele Uniunii Europene.
  • Inversarea tendintei pozitive din 2016-2017 este cel mai probabil corelata cu absenta aproape completa a campaniilor de informare pentru public si pentru medici.

Ziua mondiala de constientizare a folosirii antibioticelor

In lume si in Uniunea Europeana, ziua de 24 Noiembrie este dedicata informarii publicului larg despre antibiotice. In Europa, tema campaniei din 2021 a fost: „In timpul pandemiei COVID-19, nu renuntam la constientizarea despre rezistenta antimicrobiana. Ramanem uniti pentru a pastra existenta medicamentelor antimicrobiene”. Este parte a mesajului global al Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru campania din 2021: „Spread Awareness, Stop Resistance - Sa raspandim constientizarea, Sa oprim rezistenta”.

Surse de informatie:

www.who.int
www.cdc.gov
www.drugs.com
www.mayoclinic.org
www.antibiotic.ecdc.europa.eu
www.ecdc.europa.eu
www.cnscbt.ro

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor