EDU.REGINAMARIA.RO

Cum ne-a afectat pandemia sanatatea

efectele_pandemiei
Noul coronavirus nu mai este chiar atat de nou. La doi ani de la declansarea pandemiei si la al cincilea val epidemic se poate privi in urma, dar si inainte, pentru a vedea, in ansamblu, efectele pe care aceasta perioada le-a avut asupra fiecaruia dintre noi. Nu doar persoanele care au experimentat o forma a infectiei sunt nevoite sa gestioneze consecintele pandemiei, ci fiecare dintre noi are de suportat un impact asupra starii generale de sanatate.

Studiile, analizele si statisticile probeaza ceea ce stim si simtim. Indiferent daca am trecut sau nu prin boala, daca am fost sau nu vaccinati, indiferent daca am avut sau nu de suferit direct, pandemia ne-a afectat. Cele ce urmeaza sunt doar cateva dintre efectele acesteia.

Stresul cronic si efectele lui

Stresul este o stare pe care o experimentam frecvent. S-au scris tratate intregi despre impactul pe care-l are asupra organismului uman. Este considerat un fel de combustibil cu efect exploziv care ne ajuta sa ne descurcam in situatii limita, sa depasim momente critice si sa le facem fata, dar asta implica costuri pentru organism. Nu exista o definitie general acceptata care sa descrie stresul, dar este unanim acceptat ca produce reactii organice cu efecte la nivel biochimic, fiziologic si psihologic.

Stresul este perceput de creierul uman ca un pericol major si iminent, astfel ca vor fi puse in miscare mecanismele naturale de aparare. Aceasta insemana: descarcarea de adrenalina, accelerarea ritmului respirator si cardiac, hiperoxigenarea sangelui, vasoconstrictie periferica, cresterea tensiunii arteriale, eliberarea de glucoza in sange, dilatarea pupilelor, blocarea necesitatilor fiziologice. Toate reactiile sunt reflexe si ne ofera „armele” necesare unui context critic, dificil sau periculos.

Grija pentru sanatatea celor dragi si cea personala, teama fata de riscul infectarii cu virusul SARS-CoV-2, problemele legate de buget si locul de munca, frustrarea provocata de carantina, izolarea, absenta interactiunii sociale, la care s-au adaugat continuu informatiile furnizate de mass-media, dar si cele alarmiste, deseori incorecte si exagerate de pe retelele sociale, ne-au alimentat o stare continua de stres. Pentru unii dintre noi s-au adaugat si problemele de sanatate ramase nerezolvate sau amanate. Pe aceasta lunga lista mai pot fi mentionate disensiunile din familie, vechi sau noi, ori conflictele si nemultumirile personale. Una peste alta o multitudine de cauze care ne-au epuizat mental, emotional si fizic.

Efectele acestui stres continuu au fost resimtite diferit: de la tulburari de somn, la dureri de cap si musculare (ca efect al incordarii involuntare), tensiune arteriala, aritmii, dezechilibre ale glicemiei, acutizarea diabetului sau instalarea acestuia, tulburari gastrointestinale si alimentare (stresul este responsabil de mancatul emotional), anxietate, depresie si iritabilitate, tendinta de izolare, apatie, demotivare, deficit de atentie, tulburari ale ciclului menstrual si infertilitate, inflamatii, probleme dermatologice (acnee, eczeme si psoriazis), caderea parului. Si mai grav de atat, stresul a declansat boli de inima, afectiuni metabolice cronice, inclusiv cancer.

Fara intentia de a aduce un factor de stres suplimentar, medicii au avertizat deja ca dupa perioada pandemica omenirea se va confrunta cu o veritabila epidemie a bolilor de natura canceroasa.

Am imbatranit toti mai repede

Desi ar putea sa para o figura de stil, din pacate este un adevar. Acesti doi ani pandemici au accelerat procesele naturale de imbratranire. Cauzele sunt multiple, iar unele dintre acestea au fost intens prezente in aceasta perioada. Riscul si expunerea la boli infectioase, stresul cronic, izolarea si singuratatea influenteaza direct procesele fiziologice care ii fac pe oameni sa imbatraneasca.

Cu doua decenii in urma medicii erau convinsi ca ritmul de imbatranire este identic, cu toate ca unii oameni ramaneau sanatosi mai mult decat altii care traiau in aceeasi perioada, si era acceptata ideea ca declinul fiziologic sau cognitiv nu este influentat de factori externi decat intr-o mica si nesemnificativa masura. Cercetarile au demonstrat insa ca exista o variatate de gene care pot manifesta mutatii asociate cu longevitatea si ritmul imbratranirii, dar si ca evenimentele si comportamentul pot influenta ritmul acestui proces. Una dintre cauze este expunerea la infectii. Exista studii care arata ca infectia cu HIV, de exemplu, accelereaza procesele degenerative fiziologie si exista suficiente indicii ca virusul SARS-CoV-2 care provoaca COVID-19 poate duce, de asemenea, la inflamatii cronice si imbatranire biologica accelerata.

Chiar si cei care nu au facut efectiv infectia cu SARS-CoV-2 au imbatranit mai repede, din punct de vedere biologic, mai ales cei ce au experimentat episoade stresante majore: pierderea cuiva drag, a locului de munca, probleme de sanatate si altele. Stresul in sine, fiind un mare consumator de energie celulara, imbatraneste.

Probleme oculare

In ultimii doi ani toata lumea (sau aproape toata) s-a mutat in universul virtual. Am muncit de acasa cu ajutorul calculatorului, am participat la intalniri online, am ajuns pana intr-acolo incat am organizat petreceri si reuniuni tot online. Am vazut teatru, am facut scoala si am dat examene online, iar televizorul, cu toate ale lui, de la stiri stresante la filme apocaliptice, comedii sau drame, inclusiv filme cu subiecte inspirate de criza sanitara provocata de pandemie, a devenit singura distractie.

Efectele? O reala suferinta a ochilor. Picaturile pentru ochi uscati au devenit o necesitate, iar oftalmologii se confrunta cu un boom al copiilor si adolescentilor cu miopie. Privitul timp indelungat in ecrane (cel al PC, al telefonului si tabletei) produce un dezechilibru real al structurilor musculare ale cristalinului, care pot favoriza instalarea unor defecte focalizare si mai ales a miopiei. Lipsa privitului la distanta, cand musculatura cristalinului se poate relaxa, duce nu doar la vicii de refractie, ci si la oboseala oculara, dureri de cap, o stare de disconfort.

In ceea ce priveste fenomenul de uscare al ochilor aceste este provocat de tendinta naturala de a clipi de cinci ori mai putin atunci cand privim un ecran, decat atunci cand citim.

Kilograme in plus

In Romania nu s-a realizat nicio analiza statistica care sa puna in evidenta problemele legate de greutatea corporala ca efect imediat al carantinei, izolarii, restrictiilor si modificarilor generate de acestea asupra stilului de viata. Restrangerea activitatilor, perioadele de lucru de acasa si scoala online, pe care le-au experimentat multi dintre noi, pentru diferite perioade de timp, pot fi considerate un factor favorizant in acumularea de kilograme.

Exista si un revers pozitiv al medaliei. Multi au ales mancarea gatita in casa, recunoscuta ca fiind o alegere mai sanatoasa decat cea de tip fast-food.

Cresterea in greutate vine cu riscuri in plus pentru functia cardiaca, afecteaza sistemul circulator si creste riscul accidentelor vasculare si declansarea unor afectiuni metabolice. Se estimeaza ca fiecare kilogram in plus, peste limita corecta, raportat la varsta si sex, poate creste riscul de a dezvolta diabet cu aproximativ 8%.

Anularea controalelor periodice

Procedurile anulate sau amanate, programarile ratate, reticenta fata de a merge la medic provocata de riscul unei eventuale infectii cu virusul SARS-CoV-2, suspendarea activitatii unor cabinete, au dus la accentuarea bolilor cronice. La acesta s-a adaugat anularea voluntara a controalelor periodice, fie ca era vorba de cele de la stomatolog sau analize de rutina ori cele pentru monitorizarea afectiunilor cronice.

Este greu de spus cati dinti vor fi pierduti pentru ca probleme tratabile au fost ignorate, dupa cum este greu de spus cate accidente vasculare cerebrale ori cardiace ar fi putut fi evitate, cate afectiuni metabolice nu au fost nici identificate, nici tratate si de cate ori oamenii au apelat la autodiagnosticare si automedicatie, cu asumarea efectelor negative importante in viitorul apropiat.

Cateva date culese din statisticile mondiale arata o crestere a afectiunilor unde stresul cronic este o cauza comuna:

  • Asociatia Stomatologica Americana a constatat ca 71% din aproape 2.300 de stomatologi au observat o incidenta foarte mare a bruxismului - scrasnirea si inclestarea maxilarelor mai ales in timpul somnului, generatoare de afectare a articulatiei temporo-mandibulara si dureri de cap.
  • Datele Societatii Europene de Cardiologie au reliefat o crestere calificata drept „dramatica” a afectiunilor cardiace cronice, a accidentelor vasculare cardiace care pot pune viata in pericol, pe fondul blocajelor din timpul celor doi ani de pandemie. Merita adaugat ca afectiunile cardiovasculare au fost, si sunt, principala cauza de deces in Europa.
  • Sistemul national de sanatate din Marea Britanie a remarcat o rata fara precedent a tulburarilor gastro-intestinale, inclusiv a afectiunilor maligne ale stomacului, intestinelor si ficatului care pot fi legate de stres si anxietate, dar si de cresterea consumului de alcool.
  • Medicii dermatologii au constata si ei o explozie a cazurilor de afectiuni inflamatorii ale pielii, cum ar fi rozaceea, eczeme si psoriazisul, iar pacientii deja diagnosticati au prezentat acutizari ale bolilor.

In loc de concluzii

Probabil ca nu mai sunt necesare demonstratii si argumente care sa arate ca pandemia ne-a dat viata peste cap. Toate aceste experiente absolut noi, pentru care nu eram in niciun fel pregatiti, dar pe care a trebuit sa le infruntam si la care a fost necesar sa ne adaptam din mers,  au efecte serioase, pe termen lung, asupra sanatatii noastre fizice si psihice.

Pandemia a provocat traume atat celor care au avut direct de suferit, dar si celor care au reusit sa depaseasca perioada fara a avea probleme majore de sanatate. Recuperarea reala a fiecaruia dintre noi si a noastra, a tuturor, revenirea la normalitate (sau la o noua normalitate) presupune un efort din partea fiecaruia, dar si unul colectiv.

 

 

Surse de informatie:
https://www.theguardian.com/society/
https://www.nature.com/
https://www.webmd.com/

Text: Silvana Patrascanu, Senior Editor