Alergiile si intolerantele alimentare: diferente si diagnostic

O alergie alimentara apare atunci cand sistemul de aparare al organismului reactioneaza excesiv la expunerea la un aliment sau la o substanta dintr-un aliment, tratand-l ca pe un invadator si trimitand substante chimice pentru o neutraliza. Se estimeaza ca alergiile alimentare afecteaza intre 4% si 6% dintre copii si 4% dintre adulti, potrivit Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor din Statele Unite ale Americii.

Desi alergiile tind sa se transmita in familie, este imposibil de precizat cu certitudine daca un copil va mosteni alergia alimentara a unui parinte sau daca fratii vor imparti aceleasi alergii.

Simptomele alergiei alimentare sunt mai frecvente la bebelusi si copii, dar pot aparea la orice varsta. O alergie alimentara poate aparea inclusiv la alimentele care au fost consumate fara probleme ani la rand.

Simptomele unei alergii alimentare pot varia de la usoare pana la severe. Doar pentru ca o reactie initiala provoaca initial semne usoare, nu inseamna ca toate reactiile vor fi similare. De exemplu, un aliment care a declansat simptome usoare intr-un anumit moment poate provoca simptome mai severe in alta situatie. Cea mai severa reactie alergica este anafilaxia - o reactie care pune viata in pericol, deoarece poate afecta respiratia, poate provoca o scadere dramatica a tensiunii arteriale si poate afecta ritmul cardiac. Anafilaxia poate aparea in cateva minute de la expunerea la alimentele declansatoare, poate fi fatala si trebuie tratata prompt cu o injectie de epinefrina (adrenalina).

Simptomele unei reactii alergice pot implica pielea, tractul gastro-intestinal, sistemul cardiovascular si tractul respirator. Majoritatea simptomelor legate de alimente apar in doua ore de la ingestie, iar de multe ori incep in cateva minute. In unele cazuri foarte rare, reactia poate fi intarziata cu patru pana la sase ore sau chiar mai mult. Reactiile intarziate sunt de obicei observate la copiii care dezvolta eczeme ca un simptom al alergiei alimentare si la persoanele cu o alergie rara la carnea rosie cauzata de muscatura unei capuse.

Desi orice aliment poate provoca o reactie adversa, opt tipuri de alimente sunt raspunzatoare de aproximativ 90% din toate reactiile:

  • Oua
  • Lapte
  • Arahide
  • Nuci
  • Peste
  • Crustacee
  • Grau
  • Soia

Anumite seminte, inclusiv susan si seminte de mustar, sunt declansatoare alergice alimentare comune si considerate un alergen major in anumite tari.

Intoleranta alimentara

O intoleranta alimentara inseamna incapacitatea organismului de a digera corect un aliment. Intolerantele pot aparea din mai multe motive, cele mai frecvente doua fiind:

  • Organismului ii lipsesc enzimele digestive necesare pentru anumite alimente si, prin urmare, nu le poate digera in mod corespunzator sau nu poate absorbi in mod eficient substantele nutritive din acestea.
  • Ca rezultat al unei sensibilitati la un anumit aliment. O sensibilitate poate aparea din cauza supraconsumului sau supraexpunerii organismului la un anumit aliment.

Simptomele unei intolerante alimentare sunt: dureri de burta, balonare, eczeme si iritatii. Acestea apar, de obicei, la cateva ore dupa consumul alimentelor.

Numarul de persoane care cred ca au o intoleranta alimentara a crescut dramatic in ultimii ani, insa este greu de precizat cate persoane sunt cu adevarat afectate. Multi oameni presupun ca au o intoleranta alimentara atunci cand adevarata cauza a simptomelor lor este alta. Printre intolerantele alimentare intalnite mai frecvent se numara:

  • Intoleranta la lactoza, care se gaseste in lapte si produse lactate proaspete, nematurate
  • Intoleranta la sulfiti - substante care apar in mod natural in vin, sau pot fi adaugate produselor alimentare pentru ca impiedica dezvoltarea mucegaiurilor
  • Intoleranta la gluten – boala celiaca

Alergie alimentara vs. intoleranta alimentara

Reactiile fizice la anumite alimente sunt frecvente, iar majoritatea dintre acestea sunt cauzate de o intoleranta alimentara si nu de o alergie alimentara. O intoleranta alimentara poate avea semne si simptome asemanatoare cu o alergie alimentara, motiv pentru care multe persoane confunda intoleranta cu alergia.

O alergie alimentara determina o reactie puternica a sistemului imunitar care afecteaza mai multe organe. In anumite cazuri, reactia alergica la unul sau mai multe alimente poate fi severa sau poate pune viata in pericol. In schimb, simptomele unei intolerante alimentare sunt mai putin grave, cauzand adesea probleme digestive.

Persoanele care au alergie alimentara trebuie sa evite complet consumul alimentelor care contin substantele declansatoare ale reactiilor alergice. Persoanele cu intoleranta alimentara pot sa consume cantitati mici din alimentele netolerate fara a avea simptome, de exemplu persoanele cu intoleranta la lactoza pot sa consume mici cantitati de lapte – sa-si adauge lapte in cafea sau sa bea un pahar mic de lapte, dar la consumul unei cantitati mai mari vor avea manifestari fizice (greata, balonare, dureri, varsaturi, diaree, iritabilitate, nervozitate).

Intoleranta alimentara nu este o alergie alimentara! Iata cum poti face diferenta intre cele doua:

O alergie alimentara:

  • Este o reactie a sistemului imunitar
  • Poate declansa rapid simptome de alergie, cum ar fi eruptii cutanate, respiratie suieratoare si mancarime dupa consumul unei cantitati mici dintr-un aliment
  • Apare adesea la anumite alimente declansatoare: peste, crustacee si nuci (frecvente la adulti), lapte, oua, peste, alune si alte nuci (frecvente la copii)
  • Poate pune viata in pericol
  • Nu poate fi eliminata

O intoleranta alimentara:

  • Nu implica sistemul imunitar, nu declanseaza nicio reactie alergica si niciodata nu poate pune viata in pericol
  • Provoaca simptome care apar treptat, adesea la cateva ore dupa consumul alimentelor
  • Simptomele apar dupa consumul unei cantitati substantiale din alimentul respectiv, spre deosebire de o alergie, cand reactia este declansata de ingerarea unei cantitati mici
  • Poate fi declansata de mai multe alimente diferite
  • Poate fi combatuta si eliminata prin dieta si modificari ale stilului de viata

Teste pentru depistarea alergiilor alimentare

Alergiile sunt detectate prin teste de sange sau teste cutanate care verifica daca exista in organism anticorpii specifici alimentelor – Imunoglobulinele E (IgE):

  • Testele cutanate ofera rezultate in aproximativ 20 de minute. Un lichid care contine o cantitate mica de alergen alimentar este plasat pe antebrat. Pielea este intepata cu un ac mic, steril, care permite lichidului sa se scurga sub piele. Ulterior se asteapta raspunsul organismului la alergenul respectiv. Testul nu este dureros, dar poate fi inconfortabil.  
  • Testele de sange sunt mai putin exacte decat testele cutanate. Acestea masoara cantitatea de anticorpi IgE in sange, iar rezultatele sunt disponibile in aproximativ o saptamana.

In laboratoarele din cadrul Retelei Private de Sanatate REGINA MARIA, se pot efectua urmatoarele teste alergologice din sange, pentru depistarea alergiilor:

  • Panel alergeni mixt – sunt testati 54 de alergeni, precum: acarieni, praf de casa, gandac de bucatarie, par pisica, caine si cal, mucegaiuri, albus si galbenus de ou, lapte de vaca, arahide, alune, migdale, morcov, cartof, rosii, telina, mar, kiwi, caisa, gluten (faina de grau, secara, orez), soia, susan, cod, crab, crevete, carne de vita, oaie, anin, mesteacan, stejar, chiparos, ambrozie, pelin, patlagina cu frunza ingusta, latex, penicilina,  venin albine, venin viespe
  • Panel alergeni respiratori – sunt testati 20 de alergeni, printre care: acarieni, par pisica, caine, cal, porc de Guinea, iepure si hamster, anin, mesteacan, alun, stejar, patlagina cu frunza ingusta, penicilina, fungi
  • Panel alergeni alimentari – sunt testati 20 de alergeni, printre care: alune, arahide, migdale, lapte, albus si galbenus de ou, caseina, cartof, telina, morcov, rosie, cod, crab, gluten (faina de grau, secara), susan, soia, kiwi, piersica, mar
  • Panel alergeni pediatric – sunt testati 24 de alergeni, precum: acarieni, mesteacan, par si epiteliu de pisica si caine, epiteliu de cal, lapte, caseina, albus si galbenus de ou, soia, morcov, cartof, grau, alune, arahide, polen, pelin, fungi.

Diagnosticul de boala alergica este stabilit de medicul alergolog numai in prezenta simptomelor caracteristice induse de alergenul cu rezultat pozitiv la testare. In cazul in care simptomele lipsesc, iar testul este pozitiv, vorbim despre atopie, adica predispozitie alergica.

Teste pentru depistarea intolerantelor alimentare

Anumite intolerante alimentare pot sa fie depistate prin analize de sange care sa identifice defectul sau deficitul enzimatic. Intolerantele alimentare pot fi depistate si prin teste care constau in expunerea la alergenul suspectat - acestea presupun, de obicei, ingestia unei cantitati mici de alergen alimentar, precum lactoza sau gluten.

Testarea genetica reprezinta o optiune usor de efectuat si acceptat, fiind neinvaziva. De exemplu, se pot depista:

  • Intoleranta primara la lactoza de tip adult - prin analiza activitatii genei lactazei - Lactaza C13910T
  • Intoleranta ereditara la fructoza - prin analiza actiunii unei enzime sintetizate de gena ALDOB
  • Intoleranta la gluten - testarea predispozitiei genetice
  • Testul de nutrigenetica - testeaza intorelerante alimentare (lactoza, fructoza, gluten, cafea, alcool) si cu ajutorul medicului nutritionist se face un plan alimentar care corespunde cu profilul genetic si astfel se poate intarzia sau preveni aparitia unor boli precum diabetul zahara de tip 2 sau oteoporoza.

Testele de sange, testele genetice si testele care constau in expunerea la alergenul suspectat pentru identificarea intolerantelor alimentare sunt efectuate rapid, precis si la cele mai inalte standarde de referinta in laboratoarele din cadrul Retelei Private de Sanatate REGINA MARIA.

Consultant: dr. Irina Iordanescu, medic specialist Genetica Medicala

Surse:
www.mayoclinic.org
allergytest.co
www.nhs.uk
acaai.org
my.clevelandclinic.org