Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Ascultă-ți corpul: Adevărul despre vapingul la adolescenți

Articol de Silvia Dumitru Senior Editor
Țigările clasice sunt „demodate”. Astăzi, tinerii vapează din tot felul de dispozitive colorate, cu arome de gumă de mestecat și mango. Din afară, pare un gest inofensiv – un accesoriu, nu un viciu. Un vape nu îți îngălbenește dinții, nu îți lasă hainele mirosind a fum. Îl bagi în buzunar și-l scoți oriunde: în metrou, în fața școlii, pe stradă. E „doar abur”, nu?

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

Nu, vapingul nu e doar un abur.

În 2024, cercetătorii au descoperit că unele substanțe din țigările electronice pot provoca inflamații pulmonare severe, care pot duce la internare. Peste 85% dintre tinerii care vapează aleg arome dulci – iar multe dintre aceste substanțe n-au fost testate sau reglementate pentru siguranța inhalării.

Cercetările arată că un vape conține, în medie, peste 60 de substanțe chimice, multe dintre ele neautorizate pentru inhalare umană. Inclusiv diacetil – un compus asociat cu sindromul „plămânului popcorn”, o afecțiune pulmonară rară și gravă.

👉 Aproape 90% dintre fumători încep înainte de 18 ani, iar adolescenții dezvoltă dependența de două ori mai repede decât adulții. Pentru că nu doar corpul lor e în formare – ci și creierul.

🎙 În episodul 6 al podcastului Ascultă-ți corpul , vorbim cu Dr. Dragoș Cuzino, medic primar pneumolog, despre ce se întâmplă în corp și în minte când vapezi. Și ce putem face – ca părinți, profesori, adulți – pentru a opri acest fenomen care pare inofensiv, dar lasă urme pe termen lung.

🫁 Ce e, de fapt, într-un vape?

„În interior, găsim uleiuri volatile, aerosoli, arome sintetice. Toate ajung până în profunzimea țesutului pulmonar”, explică Dr. Cuzino. „Cu ochii minții, ne putem imagina acel loc delicat în care se oxigenează sângele – și cum, dacă îl afectăm, pot apărea inflamații, leziuni, chiar micro-hemoragii.”

👉 Potrivit unui studiu NIH din 2024, fumatul și vapatul afectează în mod direct pereții vaselor de sânge, reducând elasticitatea arterelor și perturbând circulația normală – chiar și în cazul tinerilor, după o perioadă scurtă de consum. Efectele apar indiferent dacă dispozitivul conține nicotină sau nu.

Alte cercetări arată că vaparea afectează ritmul cardiac, crește tensiunea arterială și poate induce stres oxidativ – o reacție în lanț care dăunează celulelor din plămâni, inimă și creier.

Fie că e cu sau fără nicotină, fiecare puff schimbă ceva: în respirație, în ritmul inimii, în modul în care corpul se autoreglează.

Și nu, vapatul nu e „mai sănătos” decât fumatul – e doar o altă formă de dependență, cu riscuri diferite și încă insuficient înțelese.

Vapezi mai des = te controlezi mai greu?

Un studiu publicat în Nature Communications (2024) arată că adolescenții care încep să fumeze până la 14 ani dezvoltă mai puțină substanță cenușie în lobul frontal stâng – zona responsabilă cu luarea deciziilor și controlul impulsurilor.

👉 Iar efectele nu sunt doar la nivel de structură cerebrală. Conform aceluiași studiu, adolescenții care vapează frecvent prezintă un control cognitiv mai slab și dificultăți în reglarea emoțiilor, în comparație cu cei care nu consumă deloc.

„Vapatul creează o iluzie de calmare. Dar realitatea e alta: crește anxietatea, scade autocontrolul, dereglează hormonii. Un băiat care începe să fumeze la 14 ani poate avea tulburări de testosteron mai târziu în viață. La fete, apar dereglări de ciclu menstrual, avertizează medicul.

Mai mult: nicotina afectează dezvoltarea creierului până la 25 de ani, exact în perioada în care adolescenții își formează identitatea, empatia și capacitatea de a lua decizii conștiente.

Vapatul e și social – dar cu ce preț?

Uneori, nu contează ce inhalezi. Contează cum te face să te simți. Acceptat. „Cool”. Parte dintr-un grup. Acolo, în pauza de școală sau în colțul din parc, un vape devine mai mult decât un dispozitiv – devine o validare, un accesoriu emoțional.

Și poate că, privindu-i de la distanță, ne spunem că e doar un moft. Că nu-i chiar ca fumatul. Că e mai curat, mai „safe”, mai ușor de ignorat. Doar că... tocmai asta e problema. Pentru că atunci când un risc pare inofensiv, e mai ușor să-l lași să crească. E mai greu să vezi cum te poate influența, pe viitor, un mic gest de acum.

„Vapatul e o cârjă emoțională”, spune Dr. Cuzino.
Un substitut dulceag pentru altceva ce nu știm cum să gestionăm.
În loc să mănânc ceva dulce, vapez.
În loc să spun ce simt, trag un puff cu mentă.
În loc să mă liniștesc, doar maschez neliniștea.

Și poate că, privind de la distanță, ne spunem că nu e chiar ca fumatul. Că e doar o modă.
Dar tocmai asta e problema. Când un risc pare inofensiv, se strecoară în obiceiuri. Se insinuează în viață. Și devine greu de scos.

Nu e despre vină. E despre lipsa de conversații. Despre nevoia de a înțelege, nu doar de a corecta.
Pentru că, între tăcerile noastre, se pot instala dependențe pe care le vom înțelege prea târziu.

Ce pot face părinții?

Nu există rețete. Nici discursuri perfecte.
Dar există un lucru pe care îl putem face: să rămânem conectați.

„Nu moralizați. Nu izolați copilul”, spune Dr. Cuzino.
„Nu-l certați pentru ce nu înțelege încă. Mai bine întrebați: Ce simți? Ce-ți place la gestul ăsta? Ce crezi că îți oferă?”

Poate că răspunsul nu vine din prima. Poate că o să-l deranjeze, o să ridice din umeri sau o să râdă ironic. Dar o să țină minte. Pentru că adevărata protecție nu e controlul, ci încrederea. Iar încrederea se construiește cu fiecare conversație care nu îl judecă, ci îl ascultă.

Ce începem azi – și cum o facem – poate conta mai mult decât orice „nu e voie”. Pentru că fiecare copil care învață să stea cu emoțiile lui… nu va mai avea nevoie să le vapeze.

Ce rămâne cu noi

Vapatul nu e doar un gest. E un simptom. Al unei nevoi de apartenență. De reglare emoțională. De exprimare tăcută a unor trăiri greu de dus.

Când începem să înțelegem ce e, de fapt, într-un puff, putem schimba nu doar narativul – ci și viitorul. Al copiilor noștri. Al generației care vine.
Putem alege să nu ne mai prefacem că „nu e grav”. Să nu mai normalizăm ceea ce nu înțelegem pe deplin.

Putem deschide conversații – nu doar impune reguli.
Putem construi încredere – nu doar interdicții.
Putem transforma relația lor cu corpul, cu anxietatea, cu presiunea socială – într-o relație de ascultare, nu de negare.
Pentru că un adolescent care se simte văzut… nu mai are nevoie să se ascundă în spatele unei perdele de abur.

🎧 Ascultă episodul 6 din Ascultă-ți Corpul , un podcast Regina Maria
▶️ YouTube  & Spotify  | cu dr. Dragoș Cuzino, medic primar pneumolog, și moderator Silvia Dumitru

Ascultă-ți corpul este o invitație la o viață trăită conștient.
La un dialog sincer între ceea ce simțim și ceea ce suntem.
Totul despre #OneHealth – o sănătate a întregului: trup, minte și emoție, împreună.

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.