Descriere
Heparina este un anticoagulant care variaza in dimensiune si in activitate. Acest test masoara cantitatea de heparina cu greutate moleculara mica (HGMM) sau heparina nefractionata (HNF) din sange, prin masurarea activitatii anti-Xa. Atat heparina cu greutate moleculara mica, cat si heparina nefractionata, sunt administrate intravenos sau subcutanat la persoanele cu risc crescut de formare a trombilor (cheaguri de sange).
Coagularea sangelui este un raspuns normal al organismului atunci cand apare ruperea sau leziunea unui vas de sange sau a unui tesut. Acesta este un proces care implica initierea cascadei de coagulare (o activare secventiala a factorilor de coagulare care sunt proteine ce regleaza formarea trombului).
Heparina, prin actiunea sa asupra proteinei antitrombina, interfereaza cu procesul de coagulare prin accelerarea inhibarii factorilor de coagulare, in special al factorilor X si II. HNF, care afecteaza atat factorul X, cat si factorul II, este mult mai variabila in activitatea sa de inhibare si trebuie monitorizata indeaproape. HNF se administreaza de obicei in spital si este monitorizata prin testul pentru timpul de tromboplastina partial activata (aPTT), dar poate fi monitorizata si prin testele anti X.
Indicatii
Determinarea Heparinemiei este indicata in urmatoarele situatii:
- Monitorizarea si reglarea concentratiilor de heparina nefractionata din sange
- Monitorizarea pacientilor cu rezistenta la heparina
- Monitorizarea eficacitatii terapiei cu HNF
Interpretari
Rezultatele testului anti-factor X trebuie sa fie evaluate in functie de tipul de heparina care ii este administrata pacientului, de momentul colectarii probei, precum si de afectiunea pentru care se administreaza tratamentul.
In general pentru HNF si HGMM, in cazul in care concentratiile se gasesc intr-un interval terapeutic stabilit, iar pacientul are o stare clinica buna, adica nu face trombi, nu are sangerari excesive si nu se confrunta cu alte complicatii, doza este considerata adecvata.
In cazul in care concentratia de anti-factor X este mare, atunci este posibil ca pacientul sa primeasca o doza excesiva si/sau sa elimine medicamentul suficient de rapid, deoarece poate avea risc crescut de sangerare excesiva.
In cazul in care concentatia de anti-factor X este sub intervalul terapeutic, poate fi necesara cresterea dozei de heparina.
Atunci cand o persoana nu ia heparina, concentratia de anti-factor X ar trebui sa fie 0 sau sa aiba valori nedetectabile.