Colesterolul este un tip de grasime (lipide) produsa, in principal, de ficat (80%), desi poate proveni si din surse exogene, cum ar fi alimentele de origine animala (20%).

Colesterolul este necesar organismului tau pentru:

• Formarea tuturor membranelor celulare
• Sinteza de vitamina D
• Producerea unor hormoni, cum ar fi estrogenul, testosteronul sau cortizolul
• Sinteza de acizi biliari din bila, utili pentru digestia si absorbtia grasimilor.

Este transportat la celule prin sange. Fiind insolubil in apa, corpul ambaleaza moleculele de colesterol sau alte tipuri de lipide in diferite structuri de proteine, formand compusi capabili sa se amestece cu sangele, numite lipoproteine. Exista mai multe tipuri de lipoproteine care asigura transportul grasimilor prin fluxul sanguin, doua dintre ele asigurand preferential transportul colesterolului.

• Lipoproteine de inalta densitate (HDL)
• Lipoproteine cu densitate joasa (LDL)

Lipoproteinele cu densitate foarte scazuta (VLDL) sunt al treilea tip de transportor de lipide, dar ele capteaza, in principal, trigliceridele, grasimea pe care corpul o stocheaza si o foloseste pentru energie intre mese.

HDL transporta colesterolul de la tesuturi catre ficat, de unde ulterior este eliminat. Prin urmare, colesterolul HDL (HDL-C) este adesea numit colesterol „bun” deoarece indeparteaza excesul de colesterol din organism.

Nivelurile scazute de HDL sunt asociate cu cresterea riscului cardiovascular, in timp ce un nivel normal sau crescut este corelat cu efecte protectoare.

Testul pentru HDL masoara cantitatea de colesterol transportata de particulele HDL din sange.

LDL colesterolul, este etichetat in schimb, drept colesterol „rau”, deoarece favorizeaza depunerea si acumularea colesterolului in peretele arterelor si poate limita fluxul sanguin prin dezvoltarea placilor de aterom care duc la ateroscleroza .

Formele de testare HDL-C

HDL colesterolul poate fi masurat izolat, poate fi solicitat impreuna cu colesterolul total sau poate fi determinat in cadrul asa numitului Profil lipidic in cadrul caruia se determina:

• Colesterolul total
• Nivelurile de LDL
• Nivelurile de HDL
• Trigliceridele si nivelurile de VLDL.

Testarea colesterolului HDL se efectueaza in scop de screening, monitorizare si diagnostic al unor probleme cardiace, vasculare sau circulatorii.

Deseori testarea HDL colesterol este efectuata ca parte a unui control general al sanatatii (impreuna cu determinarea colesterolului total sau in cadrul efectuarii  profilului lipidic).

• Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, daca ai peste 20 de ani, ar trebui sa iti verifici colesterolul si HDL colesterolul la fiecare 4 pana la 6 ani. Medicul iti poate indica sa il controlezi mai des, pe baza testelor anterioare sau a prezentei anumitor alte afectiuni.
• Copiii, adolescentii si adultii tineri sub 24 de ani, fara factori de risc, ar trebui testati inclusiv pentru valoarea HDL-C, o data intre 9 si 11 ani, si din nou intre 17 si 21 de ani, potrivit Academiei Americane de Pediatrie (AAP).
• Copiii, adolescentii si adultii tineri cu un risc crescut de a dezvolta boli de inima ca adulti (diabetul, hipertensiunea arteriala sau supraponderalitate) ar trebui sa inceapa un screening lipidic (care cuprinde HDL-C) mai devreme si sa il efectueze ulterior, mai frecvent (la 2 - 8 ani).

HDL colesterolul poate fi solicitat in mod special daca:

• ai antecedente familiale de tulburari de colesterol
• ai antecedente familiale de infarct miocardic, mai ales la o varsta frageda
• esti supraponderal
• ai diabet
• ai xantoame (depuneri de grasime) in jurul ochilor sau in alta parte a pielii
• ai hipertensiune arteriala
• ai avut recent pancreatita acuta
• esti fumator

Testarea este recomandata persoanelor cu analize anterioare de colesterol modificate in scopul monitorizarii eficientei tratamentului si corijarii riscului cardiovascular.

Screening. Testul te ajuta sa iti determini profilul de risc pentru bolile aterosclerotice si iti permite sa iei masuri profilactice, proactive pentru a-ti reduce susceptibilitatea pentru boli cardiovasculare.

Daca ai un nivel scazut de HDL, esti expus unui risc crescut de afectiuni potential grave, precum bolile de inima si accidentul vascular cerebral. De asemenea, HDL scazut este asociat cu diabetul zaharat de tip 2.

HDL-colesterolul alaturi de colesterolul total si alti factori este utilizat de medici in „calculatoarele de risc”, care evalueaza riscul viitor de dezvoltare a afectiunilor cardiovasculare. Mai ales raportul intre colesterolul total si HDL-C s-a dovedit un criteriu mult mai fiabil pentru estimarea riscului de boala coronariana si ghidarea masurilor dietetico-terapeutice.

Monitorizare. In unele cazuri, este nevoie sa iti controlezi periodic colesterolul HDL, de exemplu:

• Dupa un test anterior anormal: daca ai avut HDL scazut sau LDL ridicat, este posibil sa fie nevoie sa iti controlezi in timp nivelul lipidelor.
• Dupa o afectiune cardiovasculara anterioara: daca ai fost diagnosticat cu o cardiopatie ischemica, infarct de miocard, AVC, testarea colesterolului poate face parte din monitorizarea sanatatii tale.
• Dupa inceperea tratamentului pentru a reduce riscul cardiovascular: testarea poate evalua eficienta masurilor dietetice, de stil de viata sau terapeutice pentru reducerea riscului cardiovascular.

Diagnostic. Testarea HDL a colesterolului iti poate fi de folos pentru diagnosticul unor  probleme de sanatate dupa ce au inceput simptomele. De exemplu, nivelurile de HDL-C sunt un criteriu pentru stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic (un set de factori de risc pentru diabet, accident vascular cerebral si boli coronariene).

Nivelurile normale de colesterol difera in functie de varsta si sex. In conformitate cu ACC, valorile tinta exprimate in mg/dL pentru HDL-C sunt:

• Bun: Barbati (40 sau mai mare); Femei (50 sau mai mare); Copii(Mai mare de 45)
• Scazut: Barbati (Mai putin de 40); Femei (Mai putin de 50); Copii(n / A)

Valorile de alerta clinica pentru HDL  < 40 mg/dl, se asociaza cu risc crescut de boala coronariana.  

Un parametru util si frecvent utilizat in evaluarea riscului coronarian il constituie raportul colesterol total/HDL.

Raport colesterol total/HDL poate indica:

• Risc scazut: 3.3-4.4
• Risc mediu: 4.4-7.1
• Risc moderat: 7.1-11
• Risc crescut: >11

Factori care cresc HDL-Colesterolul protector    

Cresterea valorilor protective ale HDL colesterolului poate avea lor in anumite circumstante, care depind in totalitate de tine:

• Activitate fizica. 40 de minute de exercitii aerobice de intensitate moderata de 3 pana la 4 ori pe saptamana duc la cresterea valorilor sanguine ale HDL.
• Dieta. Reducerea de grasimi trans (produse de patiserie, prajeli, margarina) si grasimi saturate (lactate cu grasime, carne) determina cresterea fractiunii benefice de HDL colesterol.
• Fumat.  Produsele din tutun scad nivelul HDL si cresc nivelul LDL si trigliceridelor, de aceea, reducerea fumatului creste HDL colesterolul.
• Alcool. Evita sau limiteaza bauturile alcoolice (este acceptat pana la un pahar pe zi pentru femeile de toate varstele si barbatii cu varsta peste 65 de ani si pana la doua pahare pe zi pentru barbatii sub 65 de ani).
• Suplimentele cu ulei de peste si cu vitamina B3 pot creste, de asemenea, colesterolul HDL

Factori care scad HDL-colesterolul

Anumite terapii pot reduce valorile  HDL-colesterol:

• Beta-blocante (ex. propranolol), un tip de medicament pentru tensiunea arteriala
• Steroizi anabolizanti, inclusiv testosteron, un hormon masculin
• Progestative, hormoni feminini care intra in compozitia unor anticonceptionale si in terapia de substitutie hormonala
• Benzodiazepine, sedative frecvent folosite pentru anxietate si insomnie.

Diabetul poate, de asemenea, sa scada nivelul HDL, ceea ce impune reglarea valorilor glicemice.

Testul pentru HDL-C se recolteaza, de obicei, dimineata a jeun, si foloseste o proba de cativa mililitri de sange.

Daca HDL-C se solicita separat sau impreuna cu colesterolul, nu este necesar postul de 12 ore. Dar daca testarea HDL este parte din Profilul lipidic, recomandarea este de a respecta un post de 12 ore inainte de testare, in care alimentele sunt interzise, fiind permis doar consumul de apa.  

Cel mai adesea, proba de sange este recoltata prin punctionarea unei vene de la nivelul bratului cu un ac atraumatic.

In toate punctele de recoltare ale retelei.

De obicei rezultatele sunt disponibile in maxim 2 zile lucratoare.

Surse de informatie:
https://www.health.harvard.edu
https://medlineplus.gov
https://www.testing.com