Descriere
Virusul hepatitei E (VHE) cauzează o infecție acută, de obicei autolimitată,care se transmite pe cale fecal-orală. Consumul de apă potabilă contaminată cu fecale este responsabil de apariția majorității epidemiilor. Transmiterea directă de la o persoană la alta e neobișnuită. Transmiterea pe cale sexuală sau prin transfuzii nu a fost dovedită.
După o perioadă de incubație ce durează între 15 și 60 zile, pacienții infectați cu VHE dezvoltă semne și simptome de hepatită (febră, hepatomegalie, creșterea moderată a transaminazelor), cu apariția anticorpilor anti-VHE de tip IgM în ser, urmate de nivele detectabile de anticorpi anti-VHE IgG în timp de câteva zile. Anticorpii anti-VHE IgM pot rămâne pozitivi până la 6 luni de la debutul simptomelor, în timp ce anticorpii de tip IgG persistă, de obicei, ani de la infecție.
Testul detectează anticorpii de tip IgM și IgG și este folosit atât în screening, cât și în confirmarea infecției.
Indicatii
- Detectarea infecției recente cu virus hepatic E
- Monitorizarea pacienților postinfecție
Interpretari
- Obținerea unui rezultat pozitiv pentru anticorpii anti VHE de tip IgM confirmă diagnosticul de infecție recentă (în ultimele 6 luni)
- Obținerea unui rezultat pozitiv pentru anticorpii anti VHE de tip IgG indică o infecție în antecedente sau o infecție acută în faza de covalescență
- Obținerea unui rezultat negativ pentru anticorpii anti VHE de tip IgM nu exclude întotdeauna o infecție recentă (în ultimele 6 luni), deoarece aceștia sunt prezenți în medie 6-7 săptămâni de la debutul infecției (dar nu mai mult de 6 luni) la aproximativ 80% din pacienții infectați
- La restul bolnavilor, diagnosticul este stabilit în urma detecției ARN viral în ser sau materii fecale