Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Keratita

Unul dintre elementele importante ale sistemului ocular este corneea, tesutul transparent, avascular, care acopera partea externa a ochiului. Corneea are o serie de roluri care asigura protectia si buna functionare a ochilor si, ca orice alt organ, ea poate fi expusa virusurilor, bacteriilor, parazitilor sau altor agenti patogeni existenti. Printre afectiunile care pot aparea la nivelul corneei se numara alergiile, leziunile corneene, sindromul de ochi uscati, zona zoster olfactiva, herpesul ocular si keratita.

Care sunt rolurile si structura corneei

Asemanatoare unei lentile cu o grosime de aproximativ 0.9 mm la margine si 0,5 mm in centru, corneea are rol de protectie a ochiului si de focalizare a luminii, astfel incat aceasta sa ajunga la nivelul retinei. Corneea are o structura organizata pe mai multe straturi importante, fiecare avand rolul sau, asezate de la exterior spre interior, astfel:

  • Epiteliul, care acopera corneea, o protejeaza si asigura schimbul de aer si caldura;
  • Membrana lui Bowman, care contribuie la mentinerea formei specifice;
  • Stratul stromal, ce contine colagen si leucocite, care asigura ochiului protectia impotriva microbilorș
  • Stratul Pre-Descemet (membrana Dua) si membrana lui Descemet, care ofera rezistenta la temperaturi ridicate si infectii;
  • Endoteliul, care este stratul cel mai profund al corneei si permite nutrientilor sa treaca din umoarea apoasa.

Ce este keratita

Prin secretia lacrimala si cea de umoare apoasa (stratul fluid aflat in spatele corneei), aceste straturi ofera o bariera impotriva microorganismelor, particulelor de praf, dar si altor factori ce pot agresa globul ocular. Ori de cate ori clipesti, prin miscarea pleoapei, secretia lacrimala este distribuita pe suprafata corneei pentru a mentine umiditatea ochilor, dar si pentru a inhiba multiplicarea anumitor bacterii. In lipsa clipirii, secretiile lacrimale scad si astfel corneea se usuca si se poate inflama, instalandu-se, astfel, afectiunea numita keratita punctata superficiala. Ea este, insa, doar una dintre formele acestei bolii oculare si este caracterizata prin moartea celulelor de pe suprafata corneei. Exista, insa, si alte tipuri de keratita, clasificate in functie de cauza lor si despre care vom vorbi in capitolele urmatore.

Care sunt cele mai intalnite simptome

Keratita simptome

Inflamatiile, ulcerele corneene (cum este in cazul keratitei bacteriene) se manifesta prin:

  • durere oculara medie sau severa
  • scaderea acuitatii vizuale
  • fotofobie (lumina stanjeneste)
  • senzatia de arsura sau de corp strain la nivel ocular
  • hiperlacrimare.

Care sunt cauzele aparitiei keratitei

Keratita cauze

Asa cum putem intui si din clasificarea tipurilor de keratita, exista mai multe categorii de cauze care pot induce inflamatia corneei. Dintre acestea, infectiile (cu virusuri, bacterii, fungi, paraziti) sunt cele mai frecvente, impreuna cu leziunile, ranirile corneei. Infectiile pot sa apara dupa producerea unei leziuni la nivelul corneei.

Anumite situatii cresc riscul de aparitie  inflamatiei sau leziunilor de la nivelul corneei:

  • Expunerea si contactul cu apa contaminata cu virusuri, bacterii, fungi, paraziti;
  • Arsurile chimice;
  • Munca prelungita in fata monitorului, lumina de neon, cititul neintrerupt;
  • Purtarea lentilelor de contact: fie nerespectarea conditiilor de curatare a lentilelor de contact, fie purtarea lor un timp prea indelungat, mai mult decat se recomanda sau in timpul inotului;
  • Leziunile si infectiile provocate de prezenta unui corp strain (aschii, bucati mici de lemn, particule de praf, polen, cioburi);
  • Anumite substante prezente in componenta cosmeticelor, care pot provoca reactii alergice;
  • Poluarea;
  • Expunerea intensa la lumina ultravioleta (de exemplu, lumina reflectata de zapada sau apa poate arde corneea);

Problemele de imunitate - persoanele care au un sistem imun slabit au un risc mai mare de a dezvolta keratita.

Ce tipuri de keratita exista

Chiar daca motivele si cauzele aparitiei sale sunt destul de diverse, boala avand o serie intreaga de etiologii, keratita este o afectiune oculara care determina inflamatia corneei. Poate fi atat infectioasa (data de bacterii, virusuri, fungi sau paraziti), cat si non-infectioasa (cauzata de o leziune minora sau de purtarea indelungata a lentilelor de contact).

Cum se manifesta keratita

Keratita interstitiala poate lasa sechele ce persista toata viata si este cunoscuta sub doua mari grupe etiologice: keratita interstitiala sifilitica (poate aparea ca manifestare a sifilisului congenital, care reprezinta 90% din cazuri si debuteaza in primele doua decade de varsta, sau a sifilisului dobandit) si keratita interstitiala nesifilitica (keratita interstitiala tuberculoasa,  keratita interstitiala din sindromul Cogan, din boala Lyme sau infectia cu Borrelia burgdorferi).

De asemenea, in functie de componenta corneana afectata, pot exista trei tipuri de keratita. Asa cum am mentionat si la inceputul articolului, in structura corneei exista cinci straturi, printre care si epiteliul, stratul stromal si endoteliul. Cand apar leziuni la nivelul acestor straturi, putem avea de a face cu afectiuni precum:

  1. Keratita punctata epiteliala este o manifestare specifica virusului herpes simplex, care infecteaza celulele epiteliale ale corneei, inflamand-o. Ea poate avea si alte cauze, cum ar fi: arsurile chimice, leziunile provocate de lentilele de contact sau prezenta unor corpuri straine. Pacientii acuza o scadere usoara a acuitatii vizuale si fotofobie, ochiul se poate inrosi, apare senzatia de usturime, iar celulele epiteliale se pot descuama. De regula, acest tip de keratita se vindeca sub medicatie, insa netratata la timp, poate afecta corneea in profunzime.
  2. Keratita stromala se poate prezenta sub doua forme: non-necrotica sau necrotica, atunci cand afectiunea poate duce chiar la perforatii ale corneei.
  3. Keratita endotelita, care, asa cum ii spune si numele, afecteaza stratul cel mai profund din structura corneei, generand edem cornean, care se poate prezenta sub trei forme: disciform, linear, difuz.

Keratita traumatica poate aparea ca urmare a unei lovituri, a unui accident, a expunerii intense la lumina ultravioleta sau la cea reflectata de zapada ori in urma unui traumatism cornean ce a provocat microleziuni la nivelul tesutului.

Keratita virala poate fi cauzata de:

  • virusul herpes simplex, prin contact direct cu secretii contaminate;
  • virusul varicelo-zosterian, care declanseaza, initial, varicela, iar apoi, el ramane cantonat la nivelul ganglionului lui Gasser, putand fi reactivat ori de cate ori are loc o deficienta imunitara;
  • adenovirusuri - grupa comuna de virusuri care poate afecta plamanii, caile respiratorii, intestinele, caile urinare sau sistemul nervos.

Keratita bacteriana este descrisa si ca ulcer cornean (ulcerul central cu hipopion, ulcerul marginal, ulcer periferic cu baza intens infiltrata) si are ca principali agenti etiologici bacterii precum: Pseudomonas aeruginosa (asociata cu purtarea si curatarea incorecta a lentilelor de contact), Staphylococcus aureus, Streptococcus, Serratia marcescens, Enterobacteriacee, Moraxella. Aceasta afectiune apare ca rezultat al unor leziuni epiteliale preexistente sau ca urmare a distrugerii echilibrului mecanismelor de aparare a suprafetei oculare. Pentru a putea invada corneea, bacteriile adera prin pili de suprafata, fie la marginea eroziunii corneene, fie la stroma expusa.

Keratita fungica are ca principali agenti etiologici fungii filamentosi (Aspergillus, Cephalosporium, Curvularia), levurile (Candida, Cryptococcus), fungi difazici (Blastomyces, Coccidioides, Histoplasma), care penetreaza corneea in prezenta unor defecte epiteliale posttraumatice, date de lentilele de contact sau de materii vegetale cum sunt aschiile sau particulele de praf, de exemplu. Netratata la timp, keratita cu Candida se poate agrava cu perforatia corneei si glaucom secundar.

Keratita parazitara apare ca urmare a infectiei cu Acanthamoeba si este intalnita in special la purtatorii lentilelor de contact, generand traumatisme corneene minime, produse de utilizarea solutiilor dezinfectante nesterile, fara sa fie respectate conditiile de curatare. De asemenea, sunt expuse acestei afectiuni si persoanele care poarta lentilele de contact si inoata cu ele in bazine slab clorurate.

Cum se diagnosticheaza

Keratita tratamentIn cazul in care pacientul manifesta simptomele specificate anterior, este recomandata vizita de urgenta la medicul oftalmolog. De regula, diagnosticarea se face:

  • Cu ajutorul biomicroscopului (un instrument medical care mareste imaginea suprafetei corneei, astfel incat medicul sa vada mai bine leziunile existente la nivelul ei). Uneori medicul va instila picaturi in ochi pentru a da o coloratie speciala care sa permita vizualizarea mai clara a leziunilor de la nivelul corneei:
  • Prin recoltarea secretiei conjunctivale dupa irigarea sacului lacrimal;
  • Prin recoltarea materialului biologic de la baza ulcerului cu o spatula Kimura sau biopsia corneana, in cazul unor leziuni profunde;
  • Prin colorarea corneei cu anumite substante de contrast, cum ar fi fluoresceina sau albastrul de metil. 

Cum se trateaza

Dupa stabilirea diagnosticului, in functie de specificul si cauzele bolii, dar si de stadiul evolutiv al leziunilor, medicul oftalmolog va prescrie tratamentul potrivit pacientului. Medicatia difera de la un caz la altul, in functie de cauza keratitei si de gradul de severitate:

  • Pentru keratite bacteriene, dupa recoltarea probelor pentru examenul microbiologic in vederea stabilirii etiologiei si a antibiogramei, se recomanda antibioticul la care organismul raspunde cel mai bine;
  • In keratitele fungice, dupa obtinerea rezultatelor analizelor, medicul poate recomanda antifungicul cel mai eficient pentru pacient. De asemenea, este contraindicat tratamentul cu corticosteroizi;
  • In keratitele parazitare, se recomanda ca lentilele de contact sa fie supuse unui examen microbiologic, iar in paralel, se administreaza neomicină 1%, Propamidine isetionat 0.1%, cate o picatura din fiecare la jumatate de ora sau la o ora distanta, timp de 48 de ore. Dupa acest interval, frecventa de administrare poate fi redusa.
  • Keratita diagnostic

    Scopul tratamentului consta in diminuarea efectelor distructive ale inflamatiei, oprirea proliferarii agentului patogen, atenuarea durerilor si vindecarea epiteliului sau a stratului afectat.  

    Diagnosticarea si tratarea rapida a keratitei elimina o serie de probleme mai grave, cum sunt abcesele si ulcerele corneene sau patrunderea infectiei in profunzime. De aceea, este bine sa fim informati si sa actionam din timp atunci cand simtim ca ceva nu este in regula.