Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Alzheimer

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a sistemului nervos care determina probleme de memorie, gandire si comportament. Simptomele se dezvolta in general treptat si se agraveaza in timp, devenind suficiente de severe pentru a interfera cu activitatile zilnice.

Despre boala Alzheimer si dementa

Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa, termen general folosit pentru pierderea memoriei si a altor capacitati cognitive, care devine suficient de severa pentru a afecta semnificativ activitatile cotidiene si scazand abilitatea persoanei de a functiona independent. Boala Alzheimer este cauza a aproximativ 60-80% dintre cazurile de dementa.

Din pacate, termenul de dementa are o conotatie negativa in societatea noastra, asociindu-se nebuniei, ceea ce poate sa arunce un stigmat asupra persoanelor care sufera de aceasta maladie.

Din punct de vedere medical, dementa este un termen generic folosit pentru a defini un set de simptome precum afectarea memoriei si a capacitatii de gandire. Dar termenii trebuie diferentiati.

Cauzele care determina dementa pot sa fie foarte diferite. Nu doar boala Alzheimer determina dementa, maladia Creutzfeldt-Jakob, boala Huntington, boala Parkinson sunt exemple de boli care pot si ele sa fie cauze de dementa. De asemenea, anumite interactiuni medicamentoase sau deficiente de vitamine pot sa determine dementa, dar in aceste situatii, daca se trateaza cauzele, simptomele sunt reversibile spre deosebire de dementa ireversibila datorata bolii Alzheimer.

Chiar daca se fac numerose studii privind eficienta unor medicatii, dementa determinata de boala Alzheimer nu este reversibila, cel putin nu la acest moment.

Alzheimer nu reprezinta o componenta normala a inaintarii in varsta, insa varsta inaintata este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer avand peste 65 de ani. Cu toate acestea, Alzheimer nu este o boala a inaintarii in varsta – datele arata ca aproximativ 200.000 de americani sub 65 de ani prezinta instalarea precoce a bolii.

Un alt aspect important este faptul ca boala Alzheimer se agraveaza in timp, fiind o boala progresiva, in vreme ce simptomele dementei se agraveaza gradual pe parcursul a mai multi ani. In stadiile timpurii, pierderea memoriei este usoara, insa, in stadiile tarzii, persoanele care prezinta Alzheimer isi pierd capacitatea de a purta o conversatie si de a raspunde la stimuli din mediu.

In medie, o persoana cu Alzheimer traieste 4-8 ani dupa stabilirea diagnosticului, insa, in functie de alti factori, viata poate continua inca 20 de ani.

Boala Alzheimer nu are tratament, insa exista disponibile tratamente pentru simptome, iar cercetarile sunt in derulare. Desi tratamentele actuale pentru Alzheimer nu pot opri boala din progresie, acestea pot incetini temporar agravarea simptomelor de dementa si pot imbunatati calitatea vietii persoanelor cu Alzheimer si ingrijitorilor acestora. In prezent, se fac eforturi la nivel mondial pentru a descoperi modalitati de tratare a bolii, de a intarzia instalarea si de a preveni dezvoltarea acesteia.

Cauze

Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se considera ca boala este determinate de o combinatie de factori genetici, comportamentali si de mediu care afecteaza celulele creierului (neuronii).

Se cunoaste ca, din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei bolii Alzheimer sunt implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu mai functioneaza normal, perturba activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice. Pana la acest moment se cunoaste ca activitatea a doua proieine este asociata cu afectarea creierului in boala Alzheimer:

  • fragmente de proteine mai mari - beta-amiloid se acumuleaza determinand placi de amiloid care interfera cu posibilitatea comunicarii dintre celulele creierului (neuroni)
  • proteinele tau care sprijina transportul nutrientilor pentru neuroni isi schimba forma si determina “incurcaturi” ale retelei de cellule neuronale
Factori de risc

Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:

  • Varsta - inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc
  • Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre parinti, frati sufera de aceasta boala
  • Sindromul Down
  • Traumatisme craniene in trecut
  • Probleme cu somnul
  • Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2, niveluri ridicate de colesterol
Simptome

Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi (evenimente recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt:

  • Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente. Persoanele cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze, de a pune aceleasi intrebari. Uitarea complete a unor conversatii, intalniri sau evenimente fara sa si le mai aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute. Probleme in gasirea cuvintelor potrivite.
  • Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine dificil sa tina socoteala cheltuielilor, sa-si plateasca la timp facturile, pana la dificultati in recunoasterea cifrelor.
  • Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile defsasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa pregatesti o masa, sa joci un joc familiar, pot deveni extrem de dificil de pus in practica.
  • Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului
  • Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea distantei in timpul sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite lucruri
  • Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in vorbire sau in scris
  • Judecati gresite in privinta deciziilor
  • Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale
  • Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte modificari de comportament (iritabilitate, agresivitate) si personalitate

Pe masura ce boala progreseaza, smptomele se agraveaza. Boala Alzheimer poate afecta o serie de aspecte ale vietii de zi cu zi. In stadii tardive, pacientii isi pot pierde capacitatea de a inghiti si de a manca, de a merge, nu-si mai recunosc familia si prietenii, nu mai reusesc sa-si controleze urinarea si defecatia.

Semnele de alarma ale bolii Alzheimer pot fi prezente, de aceea, este important sa primesti cu promptitudine diagnosticul potrivit.

Trebuie spus ca simptomele afecteaza nu doar calitatea vietii persoanei respective, ci afecteaza si femilia si persoanele care ingrijesc pacienti cu Alzheimer. De multe ori persoanele care ingrijesc se confrunta la randul lor cu probleme de santate, precum nivele ridicate de stress, tristate sau depresie.

Diagnostic

Pentru a diagnostica boala Alzheimer, medicul de familie, medicul neurolog sau medicul geriatru se vor informa cu privire la istoricul tau medical, medicamentele pe care le utilizezi si simptomele pe care le prezinti. Medicul va recomanda de asemenea o serie de investigatii – analize de sange ( pentru a exclude alte afectiuni), teste imagistice (RMN, CT, PET) sau testarea memoriei.

Deoarece boala Alheimer duce la deteriorarea progresiva a celulelor creierului, acesta degenerare ar putea fi observata cu ajutorul investigatiilor imagistice. Totusi, acestea nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, ci ajuta la excluderea altor cauze, cum ar fi hemoragiile cerebrale, tumorile cerebrale, sau accidentul vascular cerebral.

Nu in ultimul rand, pentru a exclude alte afectiuni, medicul va efectua examenul clinic pentru a verifica daca nu ai alte boli care ar putea cauza sau contribui la simptomele pe care le ai (acestea post fi un accident vascular din trecut, boala Parkinson, o disfunctie tiroidiana, deficit de vitamina B 12, depresie sau alte afectiuni).

Avantajele diagnosticului precoce. Desi pentru boala Alzheimer nu exista vindecare, diagnosticul stabilit cat mai din timp vine cu anumite avantaje. Sa stii ceea ce poti face este la fel de important ca a sti ceea ce nu poti face. De asemenea, tratamentul medicamentos sau nemedicamentos pot inlesni povara bolii. Medicul te mai poate invata (pe tine si pe ingrijitorii tai) strategii de stil de viata, stabilirea unei rutine, planificarea activitatilor si gestionarea anumitor capacitati pentru a reduce efectul bolii in viata de zi cu zi.

Sfaturi privind stilul de viata in preventiei

Dieta, exercitiile si o ingrijire medicala adecvata pot incetini declinul memoriei si al aptitudinilor mentale.

Ramai activ mental: O piedica impotriva declinului cognitiv este reprezentata de ducerea unei vieti active mental. Activitatile care implica abilitatile tale mentale de baza – memoria, atentia, concentrarea, planificarea si rezolvarea problemelor sunt importante – pune mai multa „rezerva cognitiva” in banca din care sa retragi atunci cand ai nevoie. Teoria „foloseste-o sau ramai fara” este foarte bine stabilita, dar un studiu publicat recent in Neurology a furnizat noi argumente incurajatoare. Intr-un grup de circa 300 de persoane cu varsta de 55 de ani si peste, oamenii cel mai activi mental au ramas, din punct de vedere cognitiv, mult mai in forma si pentru o perioada mai lunga. Chiar si cei cu modificari ale creierului datorate dementei precoce au avut un declin mai lent.

Adopta un stil de viata sanatos: Cel mai bun mod de a ramane cu mintea ascutita la inceputul MCI (insuficienta cognitiva usoara) este sa mentii un stil de viata sanatos. Specialistii sustin ca exista dovezi potrivit carora exercitiile fizice regulate pot incetini evolutia deficitului cognitiv usor existent sau il pot impiedica sa apara. Si alimentatia poate juca un rol important deoarece orice este bun pentru inima este bun si pentru creier. Aceasta inseamna o dieta bogata in fructe, legume si cereale integrale; cantitati mici de carne rosie si procesata; portii mici de lactate; si uleiuri vegetale sanatoase pentru salate si gatit.

Optimizeaza sanatatea arterelor: Persoanele cu probleme de sanatate care afecteaza arterele sunt supuse si unui risc foarte mare de declin cognitiv si dementa. Principalii factori de risc sunt diabetul, tensiunea arteriala mare, colesterolul mare si afectiunile vasculare asa cum apar in urma unui atac de cord sau atac cerebral anterior. Tratarea acestor boli poate ajuta la incetinirea declinului mental sau la intarzierea dementei. Aceasta inseamna mentinerea sub control a glicemiei la persoanele cu diabet si o combinare a alimentatiei, exercitiilor fizice si medicamentelor pentru cei cu probleme cardiovasculare.

Ia in calcul recuperarea cognitiva: Recuperarea cognitiva este o alta varianta. Antrenamentele ajuta oamenii sa invete din nou abilitatile sau sa compenseze deficientele datorate leziunilor cerebrale, atacului cerebral si a numeroase alte boli care afecteaza mintea. Recuperarea cognitiva ajuta la dezvoltarea strategiilor pentru solutionarea oricaror deficiente. Terapeutii sunt instruiti pentru a primi autorizarea de a efectua aceste servicii.

Fii atent la suplimentele alimentare: Multi oameni cu probleme de memorie sunt tentati sa incerce suplimente naturiste sau alimentare, inclusiv ginkgo biloba, vitaminele antioxidante, capsulele cu ulei de peste si uleiul din nuca de cocos. Pentru cei care se confrunta cu declinul cognitiv, este de inteles de ce ar dori sa „incerce orice”. Dar nu exista nicio dovada clara ca aceste substante ajuta si, in doze mari, pot chiar deveni nocive.

Mergi la medic pentru control

Multe dintre testele online pentru boala Alzheimer sunt inexacte, nestiintifice si lipsite de etica, conform unui studiu prezentat la ultima Conferinta Internationala a Asociatiei pentru Alzheimer din Boston.

Cercetatorii de la University of British Columbia din Canada au evaluat testele online care pretind ca stabilesc daca o persoana are semnele bolii Alzheimer. Ei au studiat un esantion reprezentativ de 16 site-uri web, pe care cercetatorii nu le-au numit. O serie de experti au clasificat majoritatea site-urilor ca fiind „slabe” sau „foarte slabe” in ceea ce priveste capacitatea lor de a diagnostica boala Alzheimer pe baza cunostintelor stiintifice curente. Testele nu au trecut nici testul masurilor etice, ca de exemplu explicarea politicii de confidentialitate a site-ului sau divulgarea faptului ca respectivele companii foloseau testele pentru a scoate produse pe piata. Cu toate acestea, testele s-au descurcat destul de bine sa prezinte materialul intr-un mod usor de folosit si de inteles pentru persoanele in varsta.

Daca iti faci griji cu privire la memoria ta, discuta cu un medic. Diagnosticarea bolii Alzheimer necesita o serie de teste si de un expert care sa le interpreteze si sa iti explice rezultatele. Testarea online poate fi nociva din foarte multe motive. De exemplu, ea poate declansa angoase privind rezultatele sau poate determina persoanele care observa probleme de memorie sa cumpere suplimente alimentare ineficiente sau sa intarzie in consultarea unui medic.

Tratament

Tratamentele existente pot sa reduca simptomele si modificarile cognitive temporar. Printre categoriile de medicamente care pot sa fie prescrise de medic se numara:

Inhibitori de acetilcolinesteraza: au drept actiune creşterea cantitatii de acetilcolina (substanta implicata in transmiterea mesajelor). Pot aduce imbunatatiri pentru simptomele neuropsihiatrice precum agitatia sau depresie.

Clorhidrat de memantine actioneaza pozitiv asupra problemelor cognitive si functionale.

Surse de informatie:
www.alz.org
www.mayoclinic.org