Enterocolita la copii: Cauze, simptome, diagnostic, tratament și prevenție – Ghid complet pentru părinți

Enterocolita este o afecțiune digestivă frecventă, caracterizată prin inflamarea simultană a mucoasei intestinului subțire (enterită) și a intestinului gros (colită). Aceasta duce la apariția unui set de simptome neplăcute, precum diaree, vărsături, dureri abdominale și, uneori, febră.

Este des întâlnită la copii, în special la cei mici, din două motive principale:

• Sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare, ceea ce îi face mai vulnerabili în fața agenților patogeni (virusuri, bacterii, paraziți).
• Obiceiurile de igienă nu sunt complet formate. Copiii mici explorează lumea ducând frecvent mâinile și obiectele la gură, crescând astfel riscul de a ingera microbi.

Înțelegerea acestor vulnerabilități este primul pas, dar când apar simptomele, opinia unui specialist este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament rapid. Găsește cea mai apropiată policlinică Regina Maria și oferă-i copilului tău îngrijirea medicală de care are nevoie.

Cauzele enterocolitei sunt variate, însă cel mai adesea afecțiunea este de natură infecțioasă. Agenții patogeni ajung în sistemul digestiv al copilului, de regulă, prin consumul de apă sau alimente contaminate ori prin contactul direct cu o persoană bolnavă (transmitere fecal-orală).

Principalele categorii de cauze infecțioase sunt:

• Virale: Reprezintă cea mai frecventă cauză a enterocolitei la copii.
• Bacteriene: Apar adesea în urma consumului de alimente contaminate.
• Parazitare: Mai puțin comune, dar pot cauza episoade persistente.

Ce bacterii provoacă enterocolita la copii?

Enterocolita bacteriană este cauzată de bacterii care pătrund în organism prin alimente sau apă contaminate. Acestea pot produce toxine care irită mucoasa intestinală.

Cele mai comune bacterii implicate sunt:

• Salmonella: Se găsește frecvent în ouă crude sau insuficient preparate termic, carne de pasăre și produse lactate nepasteurizate.
• Campylobacter: Des întâlnită în carnea de pui crudă sau gătită necorespunzător.
• E. coli (Escherichia coli): Anumite tulpini, precum E. coli enterohemoragic, pot provoca forme severe de enterocolită. Se transmite prin carne de vită tocată, insuficient gătită, sau lapte nepasteurizat.
• Shigella: Provoacă shigeloza (dizenteria bacteriană) și se transmite foarte ușor de la o persoană la alta.
• Yersinia enterocolitica: Poate fi luată din carnea de porc insuficient preparată termic.

Ce virusuri cauzează enterocolita virală la copii?

Enterocolita virală, cunoscută și ca „răceală la stomac” sau gastroenterită virală, este extrem de contagioasă și reprezintă principala cauză a afecțiunii la copii.
Virusurile cel mai des responsabile sunt:

• Rotavirus: Era cea mai frecventă cauză de diaree severă la sugari și copii mici, înainte de introducerea vaccinării. Este încă o cauză importantă la copiii nevaccinați.
• Norovirus: Este extrem de contagios și poate provoca epidemii în colectivități (creșe, grădinițe, școli). Se transmite foarte ușor prin contact direct sau prin suprafețe contaminate.
• Adenovirus: Poate provoca, pe lângă simptome respiratorii, și simptome digestive.
• Astrovirus: Asemănător cu Norovirusul, afectează în special copiii mici.

Ce paraziți declanșează enterocolita parazitară la copii?

Acest tip de enterocolită apare în urma infestării cu paraziți intestinali, de obicei prin ingerarea chisturilor din apă sau alimente contaminate.
Cei mai cunoscuți paraziți sunt:

• Giardia lamblia: Provoacă giardioza, o afecțiune caracterizată prin diaree apoasă, crampe și balonare. Se transmite frecvent prin apa contaminată.
• Cryptosporidium: Cauzează criptosporidioza, o boală diareică ce poate fi severă la persoanele cu imunitate scăzută.
• Entamoeba histolytica: Provoacă amoebiaza, o formă de enterocolită care poate duce la complicații grave dacă nu este tratată.

Simptomele enterocolitei pot varia ca intensitate, dar tabloul clinic general include manifestări digestive clare. Acestea pot fi ușor diferite în funcție de vârsta copilului, în special la sugari, care nu pot verbaliza ce simt.

Deși multe cazuri de enterocolită se pot gestiona acasă, anumite simptome indică o formă severă a bolii sau apariția complicațiilor, cea mai frecventă fiind deshidratarea. Mergi de urgență la medic sau sună la 112 dacă observi unul dintre următoarele semne:

Semne de deshidratare severă:

• Lipsa urinării pentru mai mult de 6-8 ore;
• Gură uscată, lipicioasă;
• Plâns fără lacrimi;
• Letargie, somnolență extremă, copilul este greu de trezit;
• Ochi „înfundați” în orbite;
• Tegumente uscate, pliu cutanat persistent.

Simptome alarmante:

• Febră foarte mare (peste 39°C) care nu scade la antitermice;
• Vărsături persistente (copilul nu poate reține niciun lichid);
• Prezența sângelui sau a mucusului în scaun;
• Durere abdominală intensă și continuă;
• Refuzul total al lichidelor;
• La sugari, fontanela deprimată (adâncită).

Diagnosticul este stabilit de medicul pediatru sau de medicul de boli infecțioase și se bazează pe o combinație de evaluare clinică și analize de laborator.
Procesul de diagnosticare include de obicei următorii pași:

1. Anamneza: Medicul îți va adresa întrebări detaliate despre debutul și tipul simptomelor, frecvența scaunelor și a vărsăturilor, ce a mâncat și a băut copilul recent, dacă a intrat în contact cu alte persoane bolnave sau dacă a călătorit.
2. Examenul clinic: Medicul va evalua starea generală a copilului, gradul de hidratare (elasticitatea pielii, aspectul mucoaselor), va palpa abdomenul pentru a identifica zone dureroase și va măsura temperatura.
3. Analize de laborator: Pentru a identifica agentul patogen specific și a exclude alte afecțiuni, medicul poate recomanda analize de sânge și de scaun.

Ce analize de scaun se fac pentru enterocolită la copii?

Analizele de scaun (examenul coproparazitologic) sunt esențiale pentru a determina cauza exactă a infecției, ceea ce ghidează tratamentul corect (de exemplu, dacă sunt necesare antibiotice).

Principalele analize de scaun recomandate sunt:

• Examen coproparazitologic: Identifică prezența paraziților intestinali (precum Giardia) sau a chisturilor acestora.
• Coprocultura: Este folosită pentru a identifica bacteriile patogene (Salmonella, Shigella, Campylobacter, E. coli etc.) din proba de scaun. Include și o antibiogramă, care arată la ce antibiotice este sensibilă bacteria respectivă.
• Detectarea antigenului viral: Teste rapide care pot identifica prezența Rotavirusului, Adenovirusului sau Norovirusului în scaun.
• Detectarea toxinei Clostridium difficile: Se recomandă în special dacă enterocolita apare după un tratament cu antibiotice.

Durata enterocolitei depinde de cauza acesteia și de starea generală de sănătate a copilului. În general, o enterocolită virală necomplicată durează între 5 și 7 zile, deși unele simptome, precum scaunele moi, pot persista până la 10-14 zile. Enterocolitele bacteriene sau parazitare pot dura mai mult dacă nu sunt tratate corespunzător.

Cea mai frecventă și serioasă complicație a enterocolitei este deshidratarea. Aceasta apare atunci când copilul pierde mai multe lichide și electroliți (prin vărsături și diaree) decât poate asimila. Alte complicații, mai rare, pot include:

• Dezechilibre electrolitice
• Sindromul hemolitic-uremic (o complicație rară, dar gravă, a infecțiilor cu E. coli)
• Convulsii febrile
• Intoleranță secundară la lactoză (temporară)

Tratamentul enterocolitei la copii se concentrează pe trei piloni principali: rehidratarea, regimul alimentar și, doar la nevoie, medicația specifică. Antibioticele se administrează doar în cazul enterocolitelor bacteriene confirmate prin coprocultură, la recomandarea medicului, deoarece folosirea lor inutilă (în cazuri virale) poate agrava situația.

1. Rehidratarea orală: Este cel mai important pas. Folosește săruri de rehidratare orală (SRO) de la farmacie, care conțin un amestec echilibrat de apă, săruri și glucoză. Se administrează cu lingurița sau cu seringa, în cantități mici și dese (5-10 ml la fiecare 5-10 minute), mai ales după fiecare episod de vărsătură sau scaun diareic.
2. Regimul alimentar: Odată ce vărsăturile se opresc, poți reintroduce treptat alimentele.
3. Medicația simptomatică: antitermice pentru febră și disconfort; probiotice: ajută la refacerea florei intestinale; antivomitive și antidiareice: se administrează doar la recomandarea expresă a medicului, deoarece pot avea efecte adverse sau pot masca o problemă mai gravă.

După perioada de rehidratare orală exclusivă (câteva ore), poți începe reintroducerea treptată a alimentelor. Nu forța copilul să mănânce dacă nu îi este foame, dar încurajează-l să consume mese mici și frecvente.

Alimente recomandate (dieta BRAT și derivate):

• Banane coapte;
• Rice - orez fiert (simplu, sub formă de pilaf dietetic sau supă de orez);
• Apă (măr copt sau piure de mere neîndulcit);
• Toast (pâine prăjită);
• Supă de morcovi (simplă, pasată);
• Cartofi fierți sau copți (fără coajă);
• Carne slabă fiartă sau la grătar (pui, curcan, vită);
• Iaurt simplu, natural, cu culturi vii (probiotic);
• Covrigi simpli, biscuiți digestivi.

Alimente și băuturi de evitat:

• Lactate grase: Lapte integral, brânzeturi fermentate, smântână.
• Alimente bogate în grăsimi: Prăjeli, fast-food, mezeluri, unt, margarină.
• Alimente bogate în zahăr: Dulciuri, prăjituri, sucuri carbogazoase, ceaiuri îndulcite (pot agrava diareea).
• Fructe și legume crude (cu excepția bananei și a mărului copt), deoarece sunt bogate în fibre și pot irita intestinul.
• Băuturi carbogazoase sau sucuri de fructe din comerț.

📄 Descarcă gratuit ghidul pentru alimentația copilului cu enterocolită! L-am creat pentru a-ți fi mai ușor să alegi alimentele potrivite care calmează simptomele și susțin vindecarea. Gestionează corect dieta celui mic și ajută-l să se simtă mai bine, mai repede!

Prevenția este cheia pentru a reduce frecvența episoadelor de enterocolită. Măsurile de igienă corectă sunt esențiale.

1. Spălarea frecventă pe mâini: Învață copilul să se spele corect pe mâini cu apă și săpun, în special după folosirea toaletei, înainte de masă și după ce se joacă afară.
2. Igienizarea jucăriilor și suprafețelor: Curăță și dezinfectează regulat jucăriile, clanțele și alte suprafețe atinse frecvent.
3. Siguranța alimentară: gătește carnea (în special cea de pui și porc) la o temperatură corespunzătoare. Spală bine fructele și legumele înainte de consum.
4. Evită ouăle crude sau insuficient preparate termic. Nu folosi același tocător pentru carne crudă și legume.
5. Evitarea contactului cu persoanele bolnave: Pe cât posibil, limitează contactul copilului cu alte persoane care prezintă simptome de enterocolită.
6. Vaccinarea: Discută cu medicul pediatru despre vaccinarea împotriva Rotavirusului, care poate preveni formele severe de boală.

Deoarece Rotavirusul este una dintre cele mai frecvente cauze ale enterocolitei severe la copii, informarea corectă despre acest virus te ajută să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea celui mic. Află tot ce trebuie să știi despre infecția cu Rotavirus, de la simptome la metode de prevenție, din ghidul nostru medical detaliat.

1. Enterocolita la copii este contagioasă? 

Da, majoritatea formelor de enterocolită (virale și bacteriene) sunt foarte contagioase. Se transmit prin contact direct cu persoana bolnavă sau prin atingerea unor suprafețe contaminate. Copilul bolnav nu trebuie să meargă în colectivitate (creșă, grădiniță) până la dispariția completă a simptomelor și cu avizul medicului.

2. Pot să-i dau copilului lapte dacă are enterocolită? 

În faza acută, este recomandat să eviți laptele și produsele lactate, deoarece poate apărea o intoleranță temporară la lactoză. După ameliorarea simptomelor, poți reintroduce treptat iaurtul natural (care este mai ușor de digerat) și apoi laptele, în cantități mici. Pentru sugarii alăptați, alăptarea trebuie continuată, deoarece laptele matern conține anticorpi și este ușor de digerat.

3. Ceaiul de mentă este bun pentru enterocolită? 

Ceaiul de mentă, neîndulcit, poate ajuta la calmarea crampelor abdominale și a senzației de greață. Asigură-te că nu este fierbinte. Totuși, baza hidratării trebuie să rămână apa și sărurile de rehidratare orală.

4. Când poate reveni copilul în colectivitate după enterocolită? 

Copilul poate reveni la grădiniță sau la școală doar după ce nu a mai avut niciun episod de vărsătură sau diaree timp de cel puțin 48 de ore și se simte bine. Medicul de familie sau pediatrul va elibera un aviz epidemiologic în acest sens.

5. Este normal ca scaunul copilului să fie modificat și după o săptămână? 

Da, este posibil. Chiar și după ce simptomele acute dispar, mucoasa intestinală are nevoie de timp pentru a se reface complet. Scaunele pot rămâne mai moi sau cu o frecvență ușor crescută timp de 1-2 săptămâni. Atâta timp cât copilul are o stare generală bună, mănâncă și se hidratează corespunzător, aceasta nu este o problemă.

Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

Mayo Clinic - Viral gastroenteritis (stomach flu), aprilie 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/viral-gastroenteritis/symptoms-causes/syc-20378847
Cleveland Clinic - Enterocolitis: Symptoms, Causes & Treatment, iunie 2025. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24633-enterocolitis 
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) - Managing Acute Gastroenteritis Among Children: Oral Rehydration, Maintenance, and Nutritional Therapy, 2003. https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/rr5216a1.htm 
American Academy of Family Physicians (AAFP) - Management of Acute Gastroenteritis in Children, decembrie 1999. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/1999/1201/p2555.html 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Diagnosis, management, and prevention of rotavirus gastroenteritis in children, 2018. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5776699/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Paediatrics: how to manage viral gastroenteritis, 2021. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8007205/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Acute gastroenteritis in children, ianuarie 2007. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1764079/ 
Infectious Diseases Society of America (IDSA) - Clinical Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Infectious Diarrhea, 2017. https://www.idsociety.org/practice-guideline/infectious-diarrhea/ 
Medscape - Pediatric Gastroenteritis Treatment & Management, 2024. https://emedicine.medscape.com/article/964131-treatment
Pediatric Pandemic Network - Clinical Guidelines for Management of Pediatric Acute Gastroenteritis (AGE), 2024. https://pedspandemicnetwork.org/our-work/clinical-guidelines-for-management-of-pediatric-acute-gastroenteritis-age/