1. Prima discutie
Primul pas in obtinerea unei sarcini prin FIV este discutia detaliata dintre medic si cuplu - consultul de infertilitate. Medicul va examina cu aceasta ocazie si documentele dumneavoastra medicale - analize, consulturi anterioare - deci va rugam sa aduceti toate aceste documente cu dumneavoastra. In urma acestei discutii, medicul stabileste daca mai sunt necesare sau nu alte investigatii. Dupa ce toate investigatiile solicitate de medic au fost efectuate si colectate in dosar, se stabileste daca este sau nu oportuna fertilizarea in vitro in cazul dumneavoastra.
2. Intocmirea dosarului FIV
Pentru intocmirea dosarului (fizic) FIV este necesara o intalnire si cu persoana desemnata in acest sens, ocazie cu care analizele vor fi din nou verificate, vi se vor explica din nou anumiti pasi care trebuie urmati pentru a asigura bunul mers al intregului proces.
3. Pregatirea pentru FIV
In primul rand este nevoie sa faceti o programare la o consultatie in timpul ciclului menstrual anterior tratamentului programat. Aceasta consultatie trebuie sa aiba loc nu mai tarziu de 14 zile de la debutul fluxului menstrual. In cadrul acestui ciclu menstrual protejati-va prin metode tip bariera (prezervativ, diafragma, capison etc.) pentru a nu ramane insarcinata.
4. Consultatia preliminara
In cadrul acestei consultatii se vor analiza din nou investigatiile adunate in dosarul dumneavoastra si eventual se vor completa investigatiile lipsa, iar medicul va va explica etapele procesului de FIV. Cu aceasta ocazie, se stabileste tipul de protocol de stimulare ovariana potrivit situatiei cuplului dumneavoastra si data inceperii efective a tratamentului. In urma discutiei cu medicul dumneavoastra, veti semna formularele de consimtamant informat si cel referitor la obligatiile financiare
5. Stimularea ovariana
La data stabilita de medic, veti incepe un tratament injectabil in una din urmatoarele variante, dupa cum va este recomandat (recomandarea se face de catre medic in functie de patologia ce sta la baza infertilitatii de cuplu).
Protocolul lung de stimulare ovariana:
- Doza unica, injectabila dintr-un preparat analog GnRH de obicei in ziua a 21-a a ciclului anterior procedurii FIV. Analize sanguine sau/si ecografia dupa 7-14 zile arata daca se poate trece la etapa 2.
- Administrarea zilnica, injectabil, a unui preparat de stimulare ovariana, circa 9-15 zile, in functie de raspunsul la tratament.
- Urmarirea ecografica a raspunsului la tratament in aceasta perioada: pot fi necesare 2-3 examinari ecografice, prima avand loc, de obicei, dupa 7-9 zile de tratament.
- Declansarea ovulatiei in ziua stabilita de medic, cu un preparat hCG, injectat cu 35-36 de ore inainte de punctia ovariana.
Protocolul scurt de stimulare ovariana:
- Administrarea zilnica, injectabil, a unui preparat analog GnRH, incepand cu prima sau a doua zi a menstruatiei de dupa consultatie. Poate fi necesara o ecografie initiala, la debutul ciclului.
- Adaugarea unui preparat de stimulare ovariana, administrat zilnic, injectabil, in functie de raspunsul la tratament.
- Urmarirea ecografica a raspunsului la tratament in aceasta perioada: pot fi necesare 2-3 examinari ecografice, prima avand loc, de obicei, dupa 7-9 zile de tratament.
- Declansarea ovulatiei in ziua stabilita de medic, cu un preparat hCG, injectat cu 35-36 de ore inainte de punctia ovariana.
Protocolul scurt cu antagonisti Gn RH
Stimularea ovariana incepe in primele zile ale menstrei, iar dupa 5-7 zile se adauga un preparat care inhiba ovulatia prematura.
Principala complicatie a stimularii ovariene este sindromul de hiperstimulare ovariana. Acesta reprezinta o reactie exagerata la administrarea de medicatie utilizata in doze corecte pentru inducerea ovulatiei sau stimularea ovariana. Principalele manifestari clinice ale acestui sindrom cuprind:
- Dureri abdominale
- Cresterea in volum a abdomenului
- Greturi, varsaturi
- Diaree
- Dificultate in respiratie
- Astenie, letargie
- Scaderea frecventei urinarilor
Daca prezentati oricare dintre aceste simptome in cursul unui proces de stimulare ovariana, va rugam contactati medicul curant sau Serviciul de Ambulanta. Precizati oricarui medic care se ocupa de cazul dumneavoastra tratamentul pe care il urmati.
6. Recoltarea ovocitelor si a spermei
Dupa aproximativ 35-36 de ore de la administrarea hCG se recolteaza ovocitele si sperma. Recoltarea ovocitelor se face prin punctie transvaginala ghidata ecografic, cu sau fara anestezie. Aceasta interventie necesita spitalizare de scurta durata si necesita programare prealabila. Recoltarea spermei se poate face in clinica (de preferat) sau la domiciliu, dupa o abstinenta de la contact sexual de 2-5 zile (nu mai mult, nu mai putin), in recipient special, in aceeasi zi cu recoltarea ovocitelor.
Modalitatea si locul de recoltare trebuie discutate inainte de aceasta zi cu medicul dumneavoastra. Este interzisa activitatea sexuala cu 3 zile inainte de punctia de aspirare de ovocite. Punctia de recoltare a ovocitelor se face sub control ecografic, in sala de punctie de langa laboratorul de fertilizare in vitro, cu anestezie generala sau analgezic, motiv pentru care pacienta nu trebuie sa manance cu 8 ore inainte de ora programata. Dupa punctia de aspiratie ovocitara, pacienta ramane in clinica sub observatie cateva ore in functie de evolutie. Dupa punctie poate aparea o senzatie de disconfort pelvin si uneori chiar mici sangerari vaginale. Daca apar alte manifestari pe care le considerati alarmante, contactati medicul dumneavoastra sau Serviciul de Ambulanta.
Dupa recoltarea ovocitelor si spermei - cum decurg lucrurile in laboratorul de embriologie:
- ZIUA 0 - ziua punctiei pentru recoltarea ovocitelor: in cadrul laboratorului de embriologie se produce fertilizarea fie prin tehnica FIV clasica, fie prin tehnica ICSI. In cazul procedurii FIV, ovocitele si spermatozoizii sunt pusi in contact intr-un mediu de cultura special. In cazul procedurii de ICSI se injecteaza in fiecare ovul cate un singur spermatozoid, cu ajutorul unui ac sub controlul unui microscop special.
- Ziua 1: Unele ovule se fertilizeaza, insa altele nu. Embriologul verifica evolutia acestora, iar dumneavoastra sunteti anuntati.
- Ziua 2: Ovulele fertilizate sunt deja divizate in 2-6 celule, iar in functie de numarul si aspectul acestora, se decide daca embrionii vor fi inserati in uter in ziua 3 sau se asteapta pana in ziua 5. Veti fi contactati telefonic si vi se va comunica momentul in care se va efectua aceasta manevra.
- Ziua 3: Ovulele fertilizate si care au evolutie buna pot fi deja divizate in 6-10 celule. In aceasta zi se poate efectua inserarea embrionilor in uter (transfer de embrioni), insa in unele cazuri se asteapta pana in ziua a 5-a.
- Ziua 4: Embrionul e in stadiul de morula.
- Ziua 5: In cazul in care nu s-a produs embriotransferul in ziua 3, astazi este momentul! Embrionii au ajuns deja in stadiul de blastocist.
7. Embriotransferul
Transferul embrionilor in uter este o procedura relativ simpla si nedureroasa ce are loc de obicei la aproximativ 72 sau 120 de ore de la momentul recoltarii ovocitelor in cazul obtinerii unor embrioni corespunzatori in urma procesului de fertilizare in laborator. Atunci cand este vorba de transferul unor embrioni congelati, momentul optim este stabilit impreuna cu medicul dumneavoastra. Tehnica consta in introducerea unui cateter fin ce contine embrionii si mediu de cultura prin colul uterin si evacuarea completa a continutului acestuia in uter. Decizia referitoare la numarul embrionilor transferati apartine cuplului. Un numar mare de embrioni creste sansa de implantare, dar si riscul unei sarcini multiple (gemeni, tripleti etc.). De obicei, se transfera 2 embrioni, iar surplusul, la cerere, poate fi crioconservat pentru mai multi ani. Un transfer ulterior de embrioni conservati nu mai necesita toate etapele anterioare, ci numai o pregatire simpla a uterului pentru implantare. Prezenta partenerului, desi recomandabila, nu este obligatorie la embriotransfer.
8. Urmarirea dupa embriotransfer
La 2 saptamani dupa embriotransfer, investigatiile de laborator pot confirma sau infirma reusita procedurii.
9. Monitorizarea sarcinii
Se va face de catre medicul dumneavoastra ginecolog la fel ca si in cazul unei sarcini obtinute normal.