Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)

Articol de Asist.univ. Dr. Cristina Goanta Medic specialist Orl (otorinolaringologie)

Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB) este o afectiune ce determina vertij, ameteala si alte simptome. Oamenii descriu vertijul ca o senzatie in care simt ca ei se invart sau ca mediul inconjurator se invarte in jurul lor.

Simptomele VPPB sunt aproape intotdeauna precipitate de o schimbare a pozitiei capului. Ridicarea din pat sau intoarcerea de pe o parte pe alta sunt miscari problematice. Unii oameni se simt ametiti si nesiguri cand isi ridica capul sa priveasca in sus. O aparitie intermitenta a acestor simptome este frecventa.

Care sunt cauzele vertijului?

Exista trei mari categorii de vertij:

  • Vertijul periferic – produs de tulburari la nivelul sistemului nervos periferic (parte a sistemului nervos in afara creierului si a maduvei spinarii)
  • Vertijul central - produs de tulburari la nivelul sistemului nervos central (parte a sistemului nervos ce include creierul si maduva spinarii)
  • Vertijul de alte cauze - produs de tulburari ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psiholgice, etc.

Circa 20% din toate cazurile de ameteala se datoreaza VPPB. Aproximativ jumatate din toate cazurile sunt idiopatice, adica nu au o cauza identificata. VPPB este, de asemenea, asociat cu migrena.        

Afectiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij. Cele mai frecvente tipuri de vertij sunt:

  • vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)
  • nevrita acuta vestibulara (NAV)
  • boala Meniere

Cum este diagnosticata cauza vertijul?

Determinarea cauzei vertijului poate fi foarte dificila. Nu numai ca sunt cauze multiple de vertij, dar simptomele ametelii in sine pot fi greu de descris. De asemena, anumite forme de ameteala se pot suprapune sau coexista. Cauzele multiple de vertij sunt comune, in special la pacientii varstnici. Unele teste diagnostice pot sa nu fie utile la pacientii varstnici, la care ameteala si vertijul sunt comune. 

In stabilirea cauzei vertijului, medicul specialist ORL va tine cont de urmatorii factori:

Istoricul bolii 

Aspecte importante de mentionat sunt:

  • Calitatea simptomelor (o descriere a vertijului in sine)
  • Aparitia si durata vertijului
  • Severitatea vertijului in timp
  • Ce amelioreaza sau agraveaza vertijul (stimulii)
  • Simptomele asociate
  • Alte afectiuni medicale cronice sau probleme psihologice
  • Daca exista factori de risc pentru boli vasculare
  • Medicatia folosita

Aparitia si durata simptomelor

In general, cu cat simptomele dureaza mai mult, cu atat mai probabil vertijul este de cauza centrala. Vertijul periferic are in general un debut mai brusc decat cel de cauza centrala.

Stimulii care determina vertijul

Stiind ce determina vertijul poate fi util in aflarea cauzei:

  • Schimbarile de pozitie ce produc vertij cum ar fi intorsul in pat, aplecarea din mijloc sau aplecarea capului spre spate sugereaza VPPB.
  • Stresul sau alti stimuli pot produce migrena si astfel declansa vertijul indus de migrena.
  • Stresul, atacurile anxioase sau de panica pot produce hiperventilatie, ce pot provoca vertij.
  • Vertijul asociat cu schimbarile de presiune in urechi, traumatisme craniene, efort excesiv si/sau zgomote puternice poate fi produs de o fistula perilimfatica.

Simptomele asociate 

Cele mai utile simptome in determinarea cauzei unui vertij sunt greata si varsaturile, hipoacuzia, tinitusul si alte simptome neurologice.

Cum este diagnosticat vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)?

Testele de diagnostic al VPPB includ teste ce exploreaza nistagmusul caracteristic (miscari sacadate ale globilor oculari), cum ar fi testul Dix-Hallpike si electronistagmografia (ENG).   

Cum se trateaza vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)? 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Miscarile de repozitionare, incluzand manevra Epley si manevra de eliberare Semont sunt foarte eficiente in tratamentul VPPB si pot fi efectuate in cabinetul unui specialist in aproximativ 15 minute. Scopul acestor manevre este de scoate otoconiile - reziduurile de la nivelul urechii interne - detasate dintr-unul din canalele semicirculare.

Tratamentul poate consta si in exercitii personalizate de terapie fizica vestibulara menite sa “reantreneze creierul”.

TextAsist Univ. Dr. Cristina-Maria Goanta, Medic specialist ORL, Doctor in Stiinte Medicale