Inevitabil, stresul face parte din viata noastra. Desi nu poate fi eliminat complet, stresul poate fi controlat si gestionat astfel incat sa ne ajute sa ne imbunatatim sanatatea mentala si fizica. Un prim pas in acest proces este sa intelegem exact modul in care organismul nostru reactioneaza la stres.
In astfel de situatii, raspunsul sistemului nervos este “lupta sau fugi” – fight-or flight response - si poate fi salvator in cazul unei amenintari fizice imediate sau periculos, atunci cand avem de-a face cu stresul cronic.
Indiferent cum se manifesta, stresul ne afecteaza pe toti. Stresul poate aparea cand stam in trafic sau cand drumul spre mare se blocheaza si suntem nevoiti sa mergem bara la bara, cand avem de indeplinit un termen limita si timpul devine insuficient, cand suntem ingrijorati din cauza unei boli sau cand ne certam cu partenerul de viata. Si lista poate continua.
Stresul poate fi bun
Raspunsul organismului la stres poate fi extrem de util in momentele in care te afli in fata unui pericol fizic. Nivelul crescut de adrenalina iti permite in acele situatii sa duci la bun sfarsit actiuni pe care nu iti imaginai ca le poti face.
Manifestat pe termen scurt, stresul te ajuta sa faci fata mai bine provocarilor, chiar si situatilor extreme, cum sunt dezastrele naturale (cutremure, incendii) sau amenintarile de sanatate interne (semnele transmise de organism cand sistemul circulator se afla in colaps).
De-a lungul anilor, stresul a reprezentat obiectul de studiu al multor oameni de stiinta. Medicul Hans Selye, a carui lucrare a ajutat la conturarea teoriei moderne a stresului, a avansat ideea ca factorii psiho-sociali care declanseaza stresul, cum ar fi un termen limita sau o cearta in familie, determina acelasi raspuns al organismului ca cel declansat de o amenintare fizica. Selye a analizat legatura dintre stresul pe termen scurt care stimuleaza oamenii sa depaseascau obstacolele si stresul cronic, care “sugruma” capacitatea organismului de a se adapta si de a face fata situatiilor. De asemenea, doi cercetatori de la Harvard, Robert M. Yerkes si John D. Dodson, au demonstrat ca “putin” stres nu este neaparat rau. Potrivit acestora, performanta si eficienta cresc odata cu nivelurile de stres si anxietate. Insa, pana la un anumit punct. Recomandarea lor este sa nu depasim acest nivel optim de stres, care ne ajuta doar pe perioade scurte de timp.
4 moduri in care stresul pe termen scurt te ajuta:
1. Stimuleaza capacitatea intelectuala
Un nivel scazut de stres stimuleaza producerea substantelor chimice din creier numite neurotrofine si intareste conexiunile dintre neuroni. De fapt, acest lucru poate fi mecanismul primar prin care miscarea (un factor de stres fizic) ajuta la cresterea productivitatii si a capacitatii de concentrare, sustine dr. Richard Shelton de la Departamentul de Psihiatrie al Universitatii Alabama din Birmingham, Statele Unite ale Americii. In plus, factorii de stres psihologic pe termen scurt pot avea un efect similar.
2. Creste imunitatea - pe termen scurt
"Atunci cand organismul raspunde la stres, se pregateste pentru o posibila infectie sau un alt tip de atac. Astfel, produce o cantitate suplimentara de interleukine - substante chimice cu rol in reglarea sistemului imunitar", explica dr Richard Shelton. Si studiile pe animale sustin aceasta idee. Un studiu realizat in 2012 la Stanford a constatat o mobilizare masiva de mai multe tipuri de celule ale sistemului imunitar in sangele soarecilor de laborator, dupa ce i-au suspus pe acestia unui nivel moderat de stres.
3. Te face mai puternic
Invatand sa faci fata unor situatii stresante, oragnismul va gestiona mult mai usor viitoarele situatii asemanatoare. Aceasta idee sta inclusiv la baza antrenamentelor soldatilor americani SEAL. “Expunerea repetata la evenimente stresante ajuta organismul sa dezvolte un mecanism de control atat fizic, cat si psihologic”, sustine dr. Shelton.
4. Te motiveaza sa reusesti in ce-ti propui
Stresul pozitiv, cunoscut in comunitatea stiintifica sub numele de eustres, poate fi exact ceea ce-ti lipseste pentru a indeplini o sarcina importanta. "Gandeste-te la un termen limita. Iti apare constant in minte si te va stimula astfel incat sa gestionezi situatia, mai eficient, mai rapid si mai productiv", considera dr. Shelton. Cheia este sa vezi situatiile stresante ca provocari carora le poti afce fata si nu ca fiind coplesitoare, de nedepasit.
Recunoaste tipul de stres din viata ta!
Este important sa faci diferenta intre cele 3 tipuri de stres!
Stresul pozitiv
Este vorba despre stresul moderat si de scurta durata, care duce la cresterea tensiunii arteriale si la modificari usoare in nivelul hormonilor de stres. Sursele de stres pozitiv pot include provocarea de a intalni oameni noi, situatii frustrante sau perioadele in care te vaccinezi. Conform expertilor de la Harvard Medical School, stresul pozitiv este considerat un aspect important si necesar al procesului sanatos de dezvoltare, in contextul unor relatii stabile.
Stresul tolerabil
Este acea tensiune neuropsihica, suficient de severa sa perturbe structura creierului daca nu este tinuta sub control, dar care este atenuata de partener sau prieteni, prin faptul ca te ajuta sa faci fata situatei si sa atenuezi astfel efectele daunatoare. De obicei, stresul tolerabil apare intr-o perioada limitata de timp, care da creierului posibilitatea de a se recupera dupa producerea efectelor daunatoare. Sursele de stres tolerabil pot include decesul unei persoane dragi sau aflarea ca o ruda sufera de o boala grava, o lovitura infricosatoare, divortul parintilor sau un dezastru natural.
Stresul toxic
Este acea stare cronica, severa si prelungita de tensiune scapata de sub control, neatenuata de sprijinul familiei si prietenilor. Stresul toxic afecteaza structura creierului si duce la probleme serioase in procesul de invatare, comportament si sanatatea fizica si mentala. Sursele pot include diferite situatii traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau emotional, neglijare cronica, depresia materna severa, dependenta parentala sau violenta in familie.
Nu uita ca stresul poate fi pozitiv, mentinandu-ne in alerta, motivati si pregatiti pentru a evita un pericol iminent. Devine negativ atunci cand ne confruntam neincetat cu fel de fel de provocari, fara sa avem momente de relaxare intre factorii de stres. Prin urmare, devinim suprasolicitati si agitati.
Text: Mirabela Viasu, Medical Editor
Surse:
“Stress Management. Approaches for preventing and reducing stress”, a Harvard Medical School Special Health Report
www.clevelandclinic.org
www.wsj.com
www.health.com
www.apa.org
www.albertafamilywellness.org