Boala Menière: cauze, triada simptomatică și managementul crizelor acute

Ce trebuie să știi acum despre boala Menière:

• Ce este: O afecțiune cronică a urechii interne cauzată de acumularea excesivă de lichid (hidrops endolimfatic).
• Triada simptomatică: Se manifestă prin crize de vertij (amețeală severă), tinitus (țiuit) și hipoacuzie fluctuantă (scăderea auzului).
• Semn distinctiv: Senzația de „ureche înfundată” sau presiune aurală care apare chiar înainte de un atac de vertij.
• Diagnosticul: Se bazează pe audiogramă (pentru testarea auzului) și videonistagmografie (VNG) pentru evaluarea echilibrului.

Descoperă mai multe despre boala Menière și află cum poți gestiona crizele și ce soluții moderne de tratament oferă echipa de specialiști de la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale.

• Ce este boala Menière?
• Ce cauzează boala Menière? Ipoteza hidropsului endolimfatic
• Triada simptomatică: vertij, tinitus și hipoacuzie fluctuantă
• Diagnosticul bolii Menière: audiograma și videonistagmografia (VNG)
• Managementul crizei acute: medicația de urgență
• Opțiuni terapeutice pe termen lung
• Ce să faci după ce citeşti acest articol
• Întrebări frecvente despre boala Menière

Ce este boala Menière?

Boala Menière este o afecțiune cronică a urechii interne care afectează atât echilibrul, cât și auzul. Aceasta apare cel mai frecvent la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, însă poate debuta la orice vârstă. Deși este o boală progresivă, care afectează de obicei o singură ureche, managementul medical modern permite controlul simptomelor și menținerea unei bune calități a vieții.

Ce cauzează boala Menière? Ipoteza hidropsului endolimfatic

Deși cauza exactă a bolii rămâne un subiect de cercetare, cea mai acceptată explicație medicală este hidropsul endolimfatic. Urechea internă conține un lichid numit endolimfă, care ajută la transmiterea semnalelor de echilibru și sunet către creier. Boala Menière apare atunci când volumul sau presiunea acestui lichid crește anormal. Această acumulare de lichid (hidrops) poate fi cauzată de:

• Drenaj inadecvat: O anomalie anatomică sau un blocaj care împiedică eliminarea surplusului de lichid.
• Răspunsuri imunitare: Reacții alergice sau boli autoimune.
• Factori genetici: O predispoziție moștenită către această afecțiune.
• Infecții virale: Anumite virusuri care pot afecta structura urechii interne.

Atunci când presiunea endolimfei crește prea mult, membranele urechii interne se pot rupe temporar, amestecând lichidele urechii interne (endolimfa si perilimfa) și provocând crizele violente de vertij.

Triada simptomatică: vertij, tinitus și hipoacuzie fluctuantă

Boala Menière este unică prin modul în care simptomele sale apar împreună, formând o „triadă” clasică ce definește diagnosticul clinic:

1. Vertijul sever: Crize de amețeală rotatorie care apar brusc și durează de la 20 de minute până la câteva ore. Acestea sunt adesea însoțite de greață și vărsături.

👉 Descoperă ce medic trebuie să consulți atunci când ai vertij și ce rol are neurologul în diagnosticarea vertijului. 

2. Tinitusul: Un zgomot parazit în ureche, descris adesea ca un vâjâit jos, un muget sau un sunet ca de scoică, care se intensifică de obicei înainte sau în timpul unei crize.
3. Hipoacuzia fluctuantă: Pierderea auzului, în special pe frecvențele joase. În primele stadii ale bolii, auzul revine la normal după criză, însă, pe termen lung, hipoacuzia poate deveni permanentă și progresivă.

Pe lângă aceste trei simptome, mulți pacienți descriu și o senzație de plenitudine aurală — o presiune sau o senzație de „ureche înfundată” care precedă instalarea vertijului.

Evoluția bolii Menière: de la primele semne la faza cronică

Recunoașterea stadiului în care se află afecțiunea este esențială pentru stabilirea așteptărilor corecte privind tratamentul. Boala evoluează adesea de la crize imprevizibile la o stare de instabilitate constantă.

👉 Boala Menière poate fi imprevizibilă, dar nu trebuie să o gestionezi singur. Un diagnostic precoce permite instituirea unui regim alimentar și a unui tratament medicamentos care reduc semnificativ frecvența crizelor. Programează un consult ORL la REGINA MARIA pentru o evaluare vestibulară completă.

Diagnosticul bolii Menière: audiograma și videonistagmografia (VNG)

Deoarece simptomele pot mima alte patologii vestibulare, medicii specialiști de la REGINA MARIA utilizează un protocol complex de testare pentru a confirma boala Menière:

• Audiograma tonală: Este esențială pentru a documenta pierderea auzului pe frecvențele joase, caracteristică acestei afecțiuni. Testul se repetă adesea pentru a observa natura fluctuantă a auzului.
• Videonistagmografia (VNG): Această investigație evaluează funcția echilibrului prin măsurarea mișcărilor involuntare ale ochilor (nistagmus). Ajută la determinarea urechii afectate și la excluderea unor probleme neurologice centrale.
• Electrocohleografia (ECoG): Un test specializat care poate măsura presiunea fluidului din urechea internă, oferind indicii directe despre prezența hidropsului endolimfatic.
• RMN de protocol vestibular: Efectuat pentru a exclude alte cauze, cum ar fi tumorile de nerv auditiv sau scleroza multiplă.

👉 Programează din timp un examen de audiometrie la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, și redescoperă siguranța fiecărei mișcări.

Managementul crizei acute: medicația de urgență

O criză de Menière poate fi invalidantă, provocând un vertij atât de sever încât pacientul nu se poate menține în poziție verticală. Obiectivul principal în faza acută este controlul amețelii și al vărsăturilor.

Tratamentul de urgență include de obicei supresoare vestibulare și antiemetice, medicamente care calmează sistemul de echilibru și opresc senzația de greață. În timpul unei crize, se recomandă repausul la pat pe o suprafață stabilă, într-o cameră întunecată și liniștită, evitând orice mișcare bruscă a capului sau expunerea la lumini puternice (ecrane, soare). Aceste măsuri ajută creierul să gestioneze semnalele haotice care vin dinspre urechea internă până când atacul trece, de obicei în câteva ore.

👉 Boala Menière necesită o monitorizare constantă pentru a ajusta tratamentul în funcție de evoluția auzului. Echipa REGINA MARIA îți oferă suportul necesar, de la scheme nutriționale la proceduri terapeutice moderne. Descoperă lista de probe vestibulare recomandate și cum se desfășoară acestea.

Opțiuni terapeutice pe termen lung

Odată ce criza a fost controlată, obiectivul devine reducerea presiunii lichidului din urechea internă pentru a rări frecvența atacurilor și a proteja auzul.

Dieta hiposodată: fundamentul tratamentului

Cea mai importantă intervenție non-medicamentoasă este reducerea consumului de sare (sodiu). Deoarece sarea favorizează retenția de lichide în corp, o dietă bogată în sodiu poate crește presiunea endolimfatică, declanșând crizele.

Medicii recomandă limitarea aportului la aproximativ 1500-2000 mg de sodiu pe zi, distribuit egal între mese. De asemenea, este esențială evitarea cofeinei și a alcoolului, care pot agrava tinitusul și vertijul.

Tratamentul medicamentos de întreținere

Pentru a menține presiunea stabilă în urechea internă, se utilizează adesea:

• Diureticele: Ajută corpul să elimine excesul de lichide, reducând astfel volumul de endolimfă.
• Betahistina: Un medicament care îmbunătățește microcirculația la nivelul urechii interne și este utilizat pe scară largă pentru a reduce intensitatea și frecvența episoadelor de vertij.

Intervenții locale și proceduri minim invazive

Pentru pacienții care nu răspund la dietă și medicație orală, există opțiuni mai avansate efectuate în cabinetele ORL:

• Injecții intratimpanice cu corticosteroizi: Medicamentul este injectat direct prin timpan în urechea medie, de unde ajunge la urechea internă pentru a reduce inflamația și hidropsul.
• Injecții cu gentamicină: O opțiune pentru cazurile severe, unde antibioticul este folosit pentru a reduce funcția vestibulară a urechii bolnave, astfel încât creierul să se bazeze doar pe urechea sănătoasă pentru echilibru.

Tratamentul chirurgical în boala Ménière este rezervat cazurilor severe, refractare la tratamentul medicamentos și la măsurile conservatoare. Scopul intervențiilor este ameliorarea  vertijului. Printre opțiunile utilizate se numără decompresia sacului endolimfatic, secționarea nervului vestibular (păstrează auzul) și labirintectomia (chimică sau chirurgicală- duce la surditate totală). Aceste proceduri pot ameliora semnificativ simptomele, însă nu vindecă boala în sine.

Ce să faci după ce citeşti acest articol

Dacă te-ai regăsit în descrierea simptomelor sau dacă ai fost deja diagnosticat cu boala Menière, gestionarea corectă a afecțiunii începe cu acțiuni zilnice și monitorizare medicală:

• Ține un jurnal al crizelor: Notează durata episoadelor de vertij, intensitatea țiuitului și ce ai mâncat înainte de apariția simptomelor. Acest lucru ajută medicul să identifice factorii tăi declanșatori.
• Redu imediat aportul de sare: Începe prin a elimina solnița de pe masă și evită alimentele procesate (mezeluri, conserve, snacksuri), care sunt surse ascunse de sodiu.
• Hidratează-te constant: Consumul regulat de apă ajută la menținerea unui nivel stabil al lichidelor în organism, prevenind fluctuațiile bruște în urechea internă.
• Pregătește un „kit de urgență”: Discută cu medicul tău de la REGINA MARIA despre medicația pe care o poți lua imediat ce simți presiune în ureche, pentru a scurta durata sau intensitatea crizei.

Evaluarea auzului: Dacă simți că urechea rămâne „înfundată” și după trecerea vertijului, este critic să efectuezi o audiogramă la REGINA MARIA pentru a vedea dacă există o pierdere de auz permanentă.

Întrebări frecvente despre boala Menière

Din ce cauză se deplasează otoliții?

Principalele cauze ale deplasării otoliților sunt: traumatismele craniene, procesul natural de îmbătrânire, poziția prelungită pe spate, afecțiuni ale urechii interne și deficiența de vitamina D. Otoliții sunt mici cristale de carbonat de calciu din urechea internă. Ei ajută creierul să perceapă gravitația și mișcările liniare. Când se desprind din locul lor normal și ajung în canalele semicirculare, unde se afla endolimfa, pot declanșa vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), diferit de boala Meniere.

Ce este sindromul vertiginos și cum se diferențiază de sindromul Menière?

În timp ce sindromul vertiginos este doar o manifestare clinică, sindromul Menière este o boală specifică a urechii interne, definită prin triada vertij-tinitus-hipoacuzie și cauzată de presiunea lichidului endolimfatic.

De ce simt presiune în urechi și amețeală?

Această combinație de simptome sugerează adesea probleme la urechea internă. Senzația de plenitudine aurală (presiune) apare atunci când lichidul din labirintul urechii exercită forță asupra membranelor sensibile. Această presiune precedă frecvent criza de vertij din urechea internă, fiind un semnal de alarmă că echilibrul fluidelor este perturbat, așa cum se întâmplă în cazul hidropsului.

Pot fi de vină otoliții din ureche pentru simptomele mele?

Dacă vertijul este scurt (secunde) și declanșat doar de mișcarea capului, cauza poate fi deplasarea otoliților (mici cristale de calciu). Acestea sunt cauze de deplasare a otoliților diferite de boala Menière: cristalele ajung în canalele semicirculare unde nu ar trebui să fie. Deși ambele sunt afecțiuni vestibulare, diagnosticul corect este esențial pentru a alege protocolul de tratament pentru urechea internă potrivit.

Există exerciții pentru urechea internă care pot ajuta?

Da, acestea fac parte din reabilitarea vestibulară. Exercițiile pentru urechea internă sunt concepute pentru a antrena creierul să compenseze semnalele greșite primite de la sistemul vestibular afectat. În cazul Menière, aceste exerciții se fac de obicei între crize, pentru a îmbunătăți stabilitatea vizuală și echilibrul static în viața de zi cu zi.

Există tratament pentru urechea internă afectată de boala Menière?

Da, există un tratament pentru urechea internă care vizează controlul presiunii fluidelor și reducerea simptomelor, însă acesta nu „vindecă” boala în sensul dispariției ei definitive, ci o menține în remisie. Strategiile moderne de tratament includ management medicamentos, terapii intratimpanice, proceduri distructive şi reabilitare vestibulară.

Boala Menière este curabilă?

În prezent, Boala Menière este considerată o afecțiune cronică pentru care nu există o vindecare definitivă, însă este o boală perfect gestionabilă.

Ce rol are dieta cu sare redusă în Menière?

Dieta hiposodată are un rol critic deoarece sodiul favorizează retenția de lichide în tot corpul, inclusiv în urechea internă. Prin reducerea aportului de sare, se previne acumularea excesivă de endolimfă (hidrops), menținând o presiune constantă și scăzută în labirintul urechii.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Infrastructura de diagnostic REGINA MARIA se bazează pe o rețea națională de laboratoare, ale cărei standarde de excelență sunt confirmate de cea mai prestigioasă acreditare internațională, JCI (Joint Commission International). Ducând mai departe angajamentul pentru siguranța pacientului, Laboratorul Central a devenit primul și singurul din țară care a integrat inteligența artificială în validarea analizelor. Această tehnologie inovatoare, avizată de specialiști și aliniată standardelor internaționale CLSI, verifică automat peste 50% din parametrii de laborator. Astfel, este redusă la minimum eroarea umană, garantând acuratețea și scurtând timpul de eliberare a rezultatelor.

Bibliografie:

• Mayo Clinic, Meniere's disease - Symptoms and causes, 2024, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menieres-disease/symptoms-causes/syc-20374910
• Mayo Clinic, Meniere's disease - Diagnosis and treatment, 2024, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menieres-disease/diagnosis-treatment/drc-20374916
• Johns Hopkins Medicine, Meniere Disease, 2024, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/menieres-disease