Inteligența socială și importanța ei la birou

Psihologii definesc inteligența drept capacitatea umană de a se adapta la împrejurimi, însă cei mai mulți dintre oamenii obișnuiți asociază inteligența performanțelor academice. Realitatea este că există mai multe tipuri de inteligență, iar unul dintre aceste tipuri este inteligența socială. Dacă inteligența emoțională este acea abilitate care permite individului de a recunoaște și exprima emoții, inteligența socială presupune adaptarea și utilizarea acestora pentru a se potrivi contextelor sociale și interacțiunilor interpersonale. 

Un proces de îmbunătățire continuu

Un studiu apărut în International Journal for Science and Advance Research In Technology spune despre inteligența socială că este influențată de numeroși factori, printre care și încrederea în sine a individului, dar și deschiderea acestuia de a întâlni persoane noi. Specialiștii mai spun că această abilitate diferă clar de inteligența academică (sau ceea ce obișnuiesc oamenii să considere inteligent), iar anumite persoane cu o inteligență academică mare pot ajunge să aibă probleme de relaționare cu ceilalți, deci un grad mic de inteligență socială. 

În mediul profesional, inteligența socială este din ce în ce mai căutată și considerată de bază pentru că îmbunătățește lucrul colaborativ (angajații relaționează mai bine între ei). Managerii și liderii cu un grad mare de inteligență socială reușesc să-i înțeleagă mai bine pe ceilalți, ceea ce înseamnă că își tratează angajații mai bine, iar asta duce la performanțe organizaționale mai ridicate. De asemenea, inteligența socială poate ajuta angajații să evite o potențială concediere sau chiar să obțină o mărire de salariu, pentru că vor știi exact cum să se adapteze acelor situații, ceea ce, pe termen lung, îi va ajuta să se dezvolte profesional mai eficient. 

Un studiu apărut în jurnalul Springer Nature a analizat importanța inteligenței sociale, mai ales pe o piață a muncii din ce în ce mai competitivă. Datele cercetătorilor arată, deloc surprinzător, că persoanele care au avut niveluri mari de abilități sociale au avut și o inteligență socială mai mare, iar asta le-a crescut și implicarea în muncă. Inteligența socială este cea care i-a ajutat pe angajați să se simtă mai impliniți cu ceea ce fac, să rămână plini de energie și să aibă încredere în forțele proprii, iar coeziunea echipelor a crescut. Specialiștii spun că inteligența socială este un proces continuu de creștere personală pentru fiecare angajat și că poate duce la îmbunătățirea capacităților de inovare, productivitate mai bună și relații profesionale mai solide, iar companiile ar trebui să se concentreze pe crearea de politici dedicate care să dezvolte inteligența socială a angajaților. 

Un alt studiu, publicat de Global Journal of Management and Business Research, a arătat managerii și liderii cu un grad mare de inteligență socială au reușit să gestioneze mai bine contextele în care au existat diferențe generaționale între angajați, pentru că au știut cum să se adapteze fiecărui grup și să le ofere motivația necesară în funcție de nevoi. Cu alte cuvinte, managerii inteligenți social sunt mai capabili să intuiască și să înțeleagă diferențele dintre grupurile sau generațiile de angajați și sunt mai flexibili în a se adapta acestora pentru a menține performanța.

Neurobiologia inteligenței sociale

Harvard Business Review vine cu o perspectivă neurobiologică a inteligenței sociale. Cercetătorii italieni au descoperit accidental o clasă nouă de neuroni numiți neuroni-oglindă. Acești neuroni imită, practic, la nivel celular, ce face o altă persoană și funcționează ca o rețea Wi-Fi care permite oamenilor să ne descurce în situațiile sociale. Pe scurt, atunci când detectăm (conștient sau subconștient) o emoție a unei alte persoane, proprii noștri neuroni-oglindă o reproduc, ceea ce duce la o „contagiune” emoțională și o experiență în comun. În mediul organizațional, liderii sau managerii sunt cei care pot „da tonul” în organizație, pentru că emoțiile lor sunt reproduse și de ceilalți, așa că modul în care se prezintă și tratează fiecare zi de lucru este esențial – atunci când oamenii lucrează în medii pozitive, vor performa mai bine, iar atmosfera va fi mai plăcută.

În plus, specialiștii mai spun că un alt element esențial la nivel neurobiologic pentru inteligența socială sunt celulele-axiale. Aceste celule sunt de patru ori mai mari decât alte celule cerebrale, au terminații lungi și, atașate altor celule, permit transmiterea mai rapidă de emoții și gânduri, ca un „sistem cerebral GPS” social. Celulele axiale sunt cele care activează rețelele neurale cu rol în alegerea celui mai bun răspuns pe care să-l dăm într-un anume context și sunt cele care ne ajută să stabilim dacă o altă persoană este sau nu de încredere sau potrivită într-un anumit scenariu (ex: un angajat este pregătit sau nu pentru o anume sarcină).

Cum să-ți îmbunătățești inteligența socială

Deși suntem des învățați că inteligența este ceva cu care ne naștem, specialiștii spun că o putem privi ca pe un mușchi care, odată antrenat, va deveni mai eficient, dar care are nevoie și de întreținere constantă ca să se mențină la același nivel. Este și cazul inteligenței sociale, așa că iată câteva lucruri pe care le poți face ca să o dezvolți:

• Ascute-ți simțurile. Încearcă să-ți dezvolți simțurile sau să fii mai conștient de mediul încojurător și ce se întâmplă la birou. Fii atent la interacțiunile dintre colegi, la sunete, la senzații sau ce simți când se întâmplă anumite lucruri. Toate acestea te vor ajuta să fii mai prezent și mai atent la ce se întâmplă în jur;
• Analizează-te. Analizează cum interacționezi cu ceilalți, cum vorbești, cum gesticulezi, ce gândești și cum exprimi acele gânduri. Fii atent ce situații te pun în dificultate și cum le gestionezi sau ce elemente sunt mai predispuse să te facă să reacționezi într-un anumit fel. Următorul pas este să vezi cum gestionezi acele reacții și dacă ele produc efecte negative altor angajați și cum poți remedia asta, mai ales dacă ești în ipostaza unui manager sau a unui lider. De exemplu, dacă o situație te frustrează nu înseamnă că trebuie să transferi acea frustrare și angajaților tăi;
• Acceptă și alte perspective. Încearcă să înțelegi experiența și perspectiva celorlalți și să îți dai seama de diferențele fiecăruia. Gândește-te cum reacționează de obicei în anumite situații și încearcă să înțelegi de ce fac asta, dar și care sunt efectele. Te va ajuta să-ți dezvolți empatia, iar pe termen lung îți va fi ma ușor să intuiești care vor fi reacțiile și efectele deciziilor tale asupra angajaților;
• Ascultă activ. Fii atent la ce gândesc angajații tăi și oferă-le soluții când e nevoie, dar adaptează-te și la nevoile punctuale pe care le au. De exemplu, dacă un angajat găsește în feedback constant o unealtă utilă, atunci încearcă să introduci feedbackul în fluxul de lucru. De asemenea, poți să organizezi întâlniri regulate cu echipele în care să discutați în grup anumite probleme și să vezi cum reacționează la ele sau la anumite soluții. Pe termen lung, asta va îmbunătăți nu doar inteligența socială, ci va crea și un climat de transparență și încredere;
• Exersează. Chiar dacă la început poate părea copleșitor să fii atent la ce se întâmplă în birou în timp ce îți faci și treaba, cheia stă în exercițiu. Poți începe cu intervale de cinci minute în care să-ți notezi într-un carnețel tot ce vezi și ce remarci despre ceilalți. La început va fi dificil, mai ales dacă schimbările nu sunt notabile, dar cu timpul vei deprinde abilitatea de a fi atent la micile detalii, iar asta te va ajuta să fii mai inteligent social (ex: vei observa mai repede că unui coleg îi plac anumite tipuri de cămăși sau un anume mod de lucru);
• Oferă apreciere. Dacă echipa sau angajatul tău a terminat un proiect foarte dificil sau muncesc din greu și e o perioadă încărcată, nu uita să-ți arăți și aprecierea, chiar dacă toți aveți multe de făcut. Gândește-te cum te simți tu și cum se simt ei și încearcă să-ți adaptezi reacția și aprecierea la atmosfera generală - asta va arăta că ești un lider atent și va fi o încurajare pentru munca depusă.

Surse de informații:

• https://www.researchgate.net/ 
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
• https://ijsart.com/
• https://hbr.org/ 
• https://www.indeed.com/ 
• https://www.tsw.co.uk/