EDU.REGINAMARIA.RO

Să muncești fără să te spetești și, totuși, să ai rezultate? Da, se poate!

Articol de Andreea Bădoiu Editor
Stresați de sarcinile de la birou și presați de manageri să dăm tot ce e mai bun, mulți dintre noi ajungem să cedăm așteptărilor și să lucrăm în exces. Pe termen lung, un regim de muncă intens, în care efortul excesiv și oboseala acumulată ne epuizează, ne poate dăuna grav prin apariția stării de burnout. De aceea, este foarte important să rezistăm ideii, dar mai ales practicii de a munci excesiv și să învățăm să ne stabilim limite sănătoase, pentru a ne proteja.

Munca în exces nu înnobilează, ci îmbolnăvește

Cel puțin o dată pe parcursul carierei, toți angajații se lovesc de contexte în care muncesc în exces, iar orele petrecute la birou peste program înseamnă adesea renunțare la somn, la evenimente în familie sau la alte lucruri importante pentru angajați și pentru echilibrul lor psihoemoțional. Un studiu Inc and Go citat de Toolbox arată că 95% din angajați au experimentat cel puțin o dată pe parcursul carierei presiuni externe pentru a munci peste program, iar cel mai comun motiv pentru care au prestat muncă în exces a fost reprezentat de așteptările pe care le aveau superiorii ierarhici. Pe locul doi se află imposibilitatea de a îndeplini sarcinile la timp fără muncă în plus, iar pe locul trei, menținerea volumului de muncă la zi.

De asemenea, există o discrepanță între bărbați și femei în ceea ce privește munca peste program, a constatat recent Small Business Prices, site care compară salariile, folosind date ale Biroului Național de Statistică din Marea Britanie (Office of National Statistics – ONS). Femeile britanice ajung să lucreze peste 4 ore în plus în fiecare săptămână comparativ cu aproape 3 ore lucrate în plus de bărbați. O posibilă explicație a acestei diferență ar fi că există așteptarea ca femeile să muncească de două ori mai mult decât bărbații, fără ca acest efort să le fie reunoscut. Potrivit aceleiași analize, angajații britanici lucrează peste program echivalentul a 22 de zile suplimentare pe an, angajații din agricultură fiind cei mai afectați de acest fenomen.

Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare ADP au efectuat, și ei, un studiu pe piața britanică, iar rezultatele sunt relevante pentru fenomen. Unul din zece angajați a declarat că prestează cel puțin 20 de ore pe săptămână în plus față de programul obișnuit. De asemenea, un angajat lucrează, în medie, 9 ore în plus pe săptămână fără să fie remunerat. 

Pe termen scurt, efectele muncii în exces asupra sănătății nu se văd. Însă, pe termen lung, cei care obișnuiesc să muncească peste program și ajung să lucreze peste 55 de ore pe săptămână constant prezintă un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. De altfel, specialiștii spun că, la nivel global, unul din zece adulți muncește până la epuizare, iar acest lucru favorizează anual aproximativ 750.000 de decese. 

De altfel, munca în exces nici nu este productivă. Institutul American al Stresului estimează că 42% din angajații care lucrează în exces pierd între 15 și 30 de minute de productivitate pe zi din cauza stresului, iar 54% din aceștia ajung să lipsească între una și două zile pe an de la birou din cauza efectelor pe care stresul le are asupra lor. 

O parte din explicația muncii în exces sau peste program, tendință care în perioada pandemiei a atins cote-record la nivel global, este că munca suplimentară înseamnă, uneori, salarii mai mari. Totuși, un ritm de lucru excesiv de intens nu poate fi susținut decât pentru perioade relativ scurte de timp. De altfel, stresul la care au fost supuși angajații în timpul pandemiei reprezintă una dintre sursele a ceea ce specialiștii numesc The Great Resignation, adică un val de demisii la nivel global, care continuă și astăzi, potrivit publicației „Washington Post”. Sătui de muncă în exces, de orele lungi petrecute în fața laptopului și de presiunea constantă, angajații demisionează în căutarea unui echilibru mai bun între viața personală și job. 
 

Cum putem să ne protejăm de munca în exces

Problema muncii în exces este foarte serioasă, pentru că obiceiul de a lucra peste program nu ne afectează doar capacitatea de a fi productivi și creativi, ci poate genera și afecțiuni grave care pot duce chiar la deces. Ca să ne putem proteja de munca în exces, este necesară o schimbare de setare mentală, astfel încât să stabilim limite sănătoase între serviciu și viața personală. Din fericire, există câteva lucruri pe care le putem face pentru a privi lucrurile dintr-o perspectivă nouă și pentru a ne feri de munca în exces.

Munca peste program nu înseamnă performanță profesională. Este o capcană să ne gândim că atunci când muncim peste program suntem mai productivi, pentru că studiile arată exact contrariul. Presiunea de a ne îndeplini sarcinile de serviciu ne afectează performanța, iar atunci când cedăm presiunii sociale care spune că ar trebui să petrecem mai mult timp la birou ajungem să întărim, în mintea noastră, ideea că pentru a avea rezultate bune, trebuie să muncim excesiv. O soluție pentru a ne feri de acest stereotip este raționalizarea – să ne întrebăm dacă faptul că stăm peste program constant ne ajută real să avem o evoluție profesională mai bună.

Stabilirea clară a valorilor după care ne ghidăm. E important să stabilim care sunt valorile după care ne ghidăm profesional, pentru că ele ne vor ajuta să vedem cum se pot transpune în munca noastră de zi cu zi. Fiecare angajat are propriile priorități și moduri în care oferă sens muncii pe care o prestează. Așadar, o autoanaliză ne va ajuta să identificăm ce contează cu adevărat pentru noi și cum putem prioritiza acele lucruri în propria carieră.

Concentrarea pe obiective pe termen lung. Evoluția profesională este un maraton, nu un sprint, așa că este important să ne concentrăm pe obiective pe termen lung și pe acele sarcini de birou care ne ajută să le îndeplinim. Odată ce începem să gândim fiecare etapă profesională ca o parte din drumul nostru către obiectivul setat, vom ști să prioritizăm mai eficient sarcinile de la birou și locurile de muncă pe care ni le alegem.

Alegerea modelelor profesionale potrivite. Cu toții avem profesioniști pe care îi admirăm în domeniul de activitate în care lucrăm. Însă cel mai sănătos ar fi să ne alegem mentori care nu glorifică munca în exces și statul peste program, ci echilibrul psihoemoțional și faptul că poți să faci performanță fără să transformi munca în acea activitate pe care o prestezi 24 de ore pe zi.

Lucrul mai inteligent, nu peste măsură. Atunci când trecem printr-o perioadă aglomerată la birou, este util să folosim creativitatea pentru a găsi modalități noi și mai eficiente prin care să rezolvăm sarcinile.Cu cât găsim mai multe alternative de a rezolva mai ușor ce avem de făcut, cu atât ne optimizăm munca și cu atât scurtăm timpul dedicat serviciului.

Ignorarea presiunii de a munci peste program. Deși este dificil uneori să rezistăm tentației sau presiunii de a răspunde la e-mailuri sau de a efectua alte sarcini în afara orelor de birou, pe termen lung efortul de a ignora aceste lucruri va da roade. Odată stabilit precedentul că răspundem la mesajele primite după program sau rezolvăm anumite sarcini chiar și după terminarea zilei de muncă, aceasta poate deveni rapid noua normă. Atunci când șefii, colegii sau clienții ne presează să muncim peste program, ce ajută este să explicăm tuturor că ne-am setat o serie de limite pentru a păstra un echilibru între job și viața personală și că îi rugăm să-și regleze așteptările în acord cu aceste limite.

Normalizarea unui stil de lucru sănătos. O cultură organizațională sănătoasă ajută la menținerea unui climat de muncă echlibrat. Atunci când compania pentru care lucrăm are în minte în primul rând bunăstarea angajaților, pauzele de relaxare de peste zi nu mai sunt percepute ca „leneveală”, ci sunt văzute ca un factor care ajută la menținerea echilibrului psihoemoțional. Dacă nu există presiune, angajații se vor simți mai confortabil să ia pauze atunci când au nevoie sau să-și organizeze munca în așa fel încât să nu ajungă la epuizare.

Stabilirea unor limite și beneficii clare. Dacă există situații în care chiar nu avem de ales și trebuie să lucrăm peste program în anumite perioade sau zile, este extrem de important să stabilim de la început, împreună cu managerul, ce presupune activitatea, care sunt limitele și care sunt beneficiile care ni se vor acordă pentru munca în plus. Odată puse la punct aceste detalii și odată setate așteptările corecte, toate părțile implicate vor ști exact la ce să se aștepte.

Munca în exces și epuizarea la birou reprezintă una dintre cele mai dificile provocări pe care angajații care vor să aibă o relație sănătoasă cu munca o au de soluționat. Obișnuiți adesea să asociem orele lungi la birou cu performanța, mulți dintre noi uităm că munca până la epuizare este inamicul unei evoluțiii profesionale sănătoase, nu catalizatorul care ne va permite să avansăm în carieră. Chiar dacă tiparele mentale care favorizează burnout-ul sunt greu de depășit, este esențial să facem efortul de a ne reseta modul de a gândi, pentru că miza e uriașă: păstrarea sănătății noastre mentale și fizice. 
 

Surse de informație:

  • https://hbr.org/ 
  • https://www.toolbox.com/  
  • https://www.forbes.com/ 
  • https://www.stress.org/ 
  • https://www.wsj.com/ 
  • https://www.hrmagazine.co.uk/