Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Predispozitia genetica in cancerul de san si cancerul ovarian

Toate femeile sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de san sau cancer ovarian de-a lungul vietii, insa, unele femei au un risc suplimentar, adesea din cauza factorilor genetici, pe care nu ii pot controla. Aproximativ 10% pana la 15% din cancerele de san si cancerele ovariene sunt ereditare, cauzate de mutatii genetice, transmise de la parinte la copil.

Cancerul de san este mai putin frecvent la femeile mai tinere, dar femeile tinere au mai multe sanse sa aiba cancer de san ereditar, cauzat de o anomalie genetica mostenita.

Ereditatea si mutatiile genetice

In mod normal, fiecare persoana are 2 copii ale fiecarei gene: 1 copie este mostenita de la mama si o copie este mostenita de la tata. Cancerele ereditare urmeaza un model de transmitere autozomal dominant. Acest lucru inseamna ca este suficient ca o mutatie sa apara intr-o singura copie a genei pentru ca persoana sa aiba un risc crescut de a avea boala respectiva. Concret, un parinte cu o mutatie genica poate transmite copilului o copie a genei normale sau o copie a unei gene mutante. Prin urmare, un copil care are un parinte cu o mutatie are o sansa de 50% de a mosteni acea mutatie. Un frate sau o sora a unei persoane care are o mutatie (mostenita de la parinti) are, de asemenea, o sansa de 50% de a mosteni aceeasi mutatie (de la parinti).

Genele cancerului de san: BRCA1 si BRCA2

Cea mai frecventa cauza a cancerului mamar ereditar este o mutatie mostenita in gena BRCA1 sau BRCA2. In celulele normale, aceste gene ajuta la formarea proteinelor care repara ADN-ul deteriorat. Versiunile modificate ale acestor gene pot duce la cresterea anormala a celulelor, ceea ce poate conduce la aparitia cancerului.

Persoanele care au mostenit de la un parinte o copie mutanta a oricarei gene au un risc mai mare de cancer la san. In medie, o femeie cu mutatie genica BRCA1 sau BRCA2 are un risc de 7 la 10 ori de a face cancer la san pana la varsta de 80 de ani, conform reprezentantilor Societatii Americane de Cancer. Acest risc este influentat si de numarul de membri din familie care au avut cancer de san - riscul creste daca mai multi membri ai familiei sunt afectati.

Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 cresc riscul de cancer de san si cancer ovarian

Majoritatea cazurilor mostenite de cancer de san si cancer ovarian sunt asociate cu mutatii in doua gene: BRCA1 (gena BReast CAncer) si BRCA2.

Toata lumea are genele BRCA1 si BRCA2 – una este mostenita de la mama ta si una de la tata. Functia genelor BRCA este de a repara leziunile celulare si de a mentine cresterea normala a celulelor mamare, ovariene si a altor celule. Atunci cand aceste gene contin mutatii care sunt transmise din generatie in generatie, genele nu mai functioneaza normal, fapt care creste riscul de cancer de san, cancer ovarian si de alte tipuri de cancer. Mutatiile in genele de mai sus pot reprezenta cauza a pana la 15% din toate cazurile de cancer mamar, ceea ce inseamna ca 1 din 10 cazuri de cancer de san este cauzat de aceste mutatii.

O persoana care are o mutatie intr-una dintre aceste gene nu va face neaparat cancer de san, insa ea are un risc mult mai mare de a dezvolta cancer mamar si ovarian pe parcursul vietii. De exemplu, riscul unei femei cu o anomalie a genelor BRCA1 si BRCA2 de a dezvolta cancer de san inainte de a implini varsta de 80 de ani este de 80%. Desi cancerul de san este mai frecvent la femei decat la barbati, gena mutanta poate fi mostenita fie de la mama, fie de la tata.  Riscul de a dezvolta cancer ovarian este mai mic si difera in functie de cele doua gene BRCA care sunt implicate.

Mutatiile BRCA si cancerul de san si ovarian:

  • Femeile cu una dintre aceste mutatii sunt mai susceptibile sa fie diagnosticate cu cancer la san la o varsta mai mica, precum si sa aiba cancer la ambii sani
  • Femeile cu una dintre aceste modificari ale genelor au un risc mai mare de a dezvolta cancer ovarian si alte tipuri de cancer
  • Barbatii care mostenesc una dintre aceste mutatii au un risc mai mare de cancer de san, cancer de prostata si alte tipuri de cancer

Alte gene implicate in aparitia cancerului de san

Genele BRCA nu sunt singurele gene mutatii ale genelor pot duce, de asemenea, la cancerul de san mostenit. Aceste gene sunt cele mai frecvent intalnite in cazurile de cancer de san sau ovar, insa studiile recente au descoperit si alte gene implicate in aceasta patologie cum ar fi genele supresoare tumorale: ATM, CDH1, CHEK2, NF1, PALB2, PTEN, STK11, TP53.  Aceste mutatii sunt, insa, mult mai putin frecvente decat cele produse in genele BRCA si cele mai multe dintre ele nu cresc riscul de cancer la san la fel de mult ca mutatiile in genele BRCA:

  • Gena ATM - ajuta, in mod normal, la repararea ADN-ului deteriorat (sau ajuta la uciderea celulei daca deteriorarea nu poate fi remediata). Mostenirea unei copii anormale a acestei gene a fost legata de o rata mare de cancer de san in unele familii. Mostenirea a 2 copii anormale ale acestei gene provoaca boala ataxie-telangiectazie (sindromul Louis-Bar)
  • Gena TP53 - ajuta la oprirea cresterii celulelor cu ADN deteriorat. Mutatiile mostenite ale acestei gene provoaca sindromul Li-Fraumeni. Persoanele cu acest sindrom au un risc crescut de cancer de san, leucemie, tumori cerebrale si sarcoame (cancere ale oaselor sau tesutului conjunctiv). Aceasta mutatie conduce rar la aparitia cancerului de san
  • Gena CHEK2 este o alta gena care in mod normal ajuta la repararea ADN-ului. O mutatie CHEK2 creste riscul de cancer mamar.
  • Gena PTEN ajuta in mod normal la reglarea cresterii celulare. Mutatiile mostenite in aceasta gena pot provoca sindromul Cowden, o afectiune rara care pune persoanele la risc mai mare atat pentru cancer, tumori benigne (non-canceroase) ale sanilor, cat si pentru tumori la nivelul tractului digestiv, tiroida, uter si ovare.
  • Gena CDH1 - mutatiile mostenite in aceasta gena conduc la aparitia cancerului gastric difuz ereditar, un sindrom in care oamenii dezvolta un tip rar de cancer de stomac. Femeile cu mutatii in aceasta gena au, de asemenea, un risc crescut de cancer de san lobular invaziv.
  • Gena STK11 - defectele acestei gene pot duce la sindromul Peutz-Jeghers. Persoanele afectate de aceasta tulburare au pete pigmentate pe buze si in gura, polipi (cresteri anormale) in tractul urinar si digestiv si un risc mai mare de multe tipuri de cancer, inclusiv cancer de san.
  • Gena PALB2 produce o proteina care interactioneaza cu proteina produsa de gena BRCA2. Mutatiile acestei gene pot duce la un risc mai mare de cancer de san.

Femeile care sunt diagnosticate cu cancer de san si au o mutatie in aceste gene au adesea antecedente familiale de cancer la san, cancer ovarian si alte tipuri de cancer. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care dezvolta cancer de san nu au mostenit o mutatie genetica legata de cancerul de san si nu au antecedente familiale ale bolii.

Istoricul familial de cancer de san

Este important de retinut ca majoritatea femeilor care sufera de cancer mamar nu au antecedente familiale ale bolii. Cu toate acestea, femeile care au rude apropiate de sange cu cancer de san au un risc mai mare:

  • A avea o ruda de gradul I (mama, sora sau fiica) cu cancer de san dubleaza aproape riscul unei femei de a face boala
  • A avea 2 rude de gradul I cu cancer de san creste riscul de aproximativ 3 ori
  • Femeile cu un tata sau un frate care au suferit cancer de san au un risc mai mare de cancer la san
  • In general, aproximativ 15% dintre femeile cu cancer de san au un membru al familiei cu aceasta boala

Ai risc crescut de cancer de san sau cancer ovarian daca:

  • Ai o gena modificata a cancerului de san
  • Ai un parinte, un frate, o sora sau un copil care a fost diagnosticat cu cancer de san si/sau cancer ovarian, mai ales daca au fost diagnosticati la o varsta mai mica de 45 de ani
  • Cel putin doua dintre celelalte rude apropiate (bunici, matusi, veri) au avut cancer de san inainte de a implini 50 de ani sau cancer ovarian la orice varsta
  • Orice membru al familiei a avut cancer de san sau cancer ovarian inainte de instalarea menopauzei
  • Ai efectuat o biopsie mamara care a depistat o afectiune precanceroasa, cum ar fi hiperplazia ductala sau lobulara atipica sau carcinomul lobular in situ.
  • Ai facut un test genetic care a depistat ca ai o mutatie in  oricare dintre aceste gene
  • A existat cineva in familie cu un sindrom de cancer ereditar, cum ar fi sindromul Cowden sau Li-Fraumeni. Ambele sindroame sunt asociate cu aparitia cancerului de san la femeile tinere, dar si cu alte tipuri rare de cancer.

Femeile cu o mutatie in genele BRCA1 sau BRCA2 au, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta cancer de colon, cancer pancreatic si melanom.

Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 la barbati

Si barbatii care au o mutatie in gena BRCA2 au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san de-a lungul vietii - aproximativ 6 cazuri din 100 de barbati care au mutatie. Mutatiile in gena BRCA1 pot provoca, de asemenea, cancer de san la barbati, dar riscul este mai mic, aproximativ 1 din 100. Desi mutatiile din aceste gene se gasesc cel mai adesea la membrii familiilor cu multe cazuri de cancer de san si / sau ovarian, au fost identificate si la barbatii cu cancer de san care nu au avut un istoric familial  de cancer de san.

Barbatii cu o mutatie in gena BRCA1 au un risc usor mai mare de cancer de prostata, in timp ce barbatii cu o mutatie in gena BRCA2 prezinta un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta cancer de prostata decat barbatii fara aceasta mutatie.

Testarea genetica ajuta la stabilirea riscului de cancer de san si cancer ovarian

Pe baza analizei istoricului familial, medicul ginecolog/genetician poate recomanda realizarea unor teste genetice pentru depistarea eventualelor mutatii in genele cauzatoare de cancere de san si ovar In prezent, se estimeaza ca mai putin de 1% din populatia generala are o mutatie in genele BRCA1 sau BRCA2, iar pana la 10% dintre femei si 20% dintre barbatii diagnosticati cu cancer de san au mutatie intr-una din aceste gene.

Testele de screening – recomandate tuturor femeilor, incepand cu 40-50 de ani

Screeningul pentru cancerul de san.

In mod normal, femeile care au cazuri de cancer de san in familie ar trebui sa inceapa testele de screening pentru cancerul de san mai devreme de varsta de 40-50 de ani, recomandata de ghidurile internationale. Mamografia de screening este recomandata anual, incepand cu varsta de 30 de ani tuturor femeilor care au cazuri de cancer de san in familie. De asemenea, potrivit ghidurilor internationale, persoanele cu risc crescut de cancer de san ar trebui sa faca un examen RMN de san in fiecare an, incepand cu varsta de 30 de ani.

De asemenea, examenul clinic al sanilor efectuat de medicul ginecolog ar trebui realizat anual, in timpul controlul medical anual. Acest test de screening al cancerului de san se recomanda tuturor femeilor incepand cu varsta de 40-50 de ani.

Ecografia mamara este un alt instrument puternic care poate ajuta la detectarea cancerului de san la femeile cu o mutatie genetica. Acest test nu inlocuieste mamografia sau RMN-ul de san.

Teste pentru depistarea cancerului ovarian.

Persoanele cu un risc crescut de a dezvolta cancer ovarian pot fi indrumate catre o serie de investigatii menite sa descopere boala precoce. Printre acestea amintim ecografia transvaginala si realizarea unui test de sange pentru depistarea antigenului 125 (CA 125), care depisteaza diferite schimbari produse la nivelul ovarelor.

Screeningul pentru depistarea cancerului ovarian se recomanda tuturor femeilor incepand cu varsta de 35 de ani, inclusiv femeilor care au o mutatie genetica asociata acestui tip de cancer.

In cadrul laboratoarelor Genetic Center, parte a Retelei de Sanatate REGINA MARIA, se pot efectua testari pentru predispozitia de a avea un cancer ereditar. Exista doua paneluri:

  • Panel compus din 23 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru
  • Panel compus din 32 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru, colon, ficat, rinichi, pancreas.

Testul cel mai potrivit se alege in urma unei discutii cu medicul genetician despre istoricul personal si familial.

Consultant: Dr. Irina Iordanescu, medic specialist Genetica Medicala

Surse:
www.cdc.gov
www.cancer.net
www.ouh.nhs.uk
www.breastcancer.org
www.ghr.nlm.nih.gov
www.cancer.org