Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Dar organismul nu împarte grăsimile în două tabere atât de simple.
Avem nevoie de Omega-3, dar și de Omega-6. Din ambele familii fac parte acizi grași esențiali, de care corpul are nevoie, dar pe care nu îi poate produce singur.
Răspunsul nu e alb sau negru. Întrebarea e mai degrabă cum le așezăm în viața noastră: de cât avem nevoie, de unde le luăm și ce înseamnă asta pentru sănătatea noastră, în timp.
Omega-6, personajul negativ care poate n-a citit scenariul
Există un motiv pentru care Omega-6 și-a câștigat reputația. Unul dintre acizii grași din această familie, acidul arahidonic, este una dintre materiile prime pe care corpul le folosește atunci când pornește un răspuns inflamator. De aici până la „Omega-6 provoacă inflamație" n-a mai fost decât un pas.
Inflamația nu este în sine ceva rău. Dacă te tai, te lovești sau corpul luptă cu o infecție, ai nevoie ca ea să pornească. Dar e la fel de important să se și oprească, la timp.
Iar aici povestea Omega-6 devine mai nuanțată. Acidul arahidonic participă la ambele momente: din el, corpul poate produce atât substanțe care susțin răspunsul inflamator, cât și substanțe care ajută la reglarea și încheierea lui.
Concret, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Dacă Omega-6 ar fi pur și simplu „grăsimea inflamatoare", ne-am aștepta ca datele să arate destul de clar efectele ei negative.
Numai că, pentru acidul linoleic, forma de Omega-6 pe care o consumăm cel mai des, cercetările recente spun o poveste mai nuanțată. În mai multe studii mari, persoanele cu niveluri mai mari de acid linoleic în sânge au avut un risc mai mic de boală coronariană, AVC și diabet de tip 2.
Omega-6 se găsește și în nuci, semințe sau uleiuri vegetale, și în multe produse ultraprocesate. Dar asta nu le face echivalente. Contează alimentul din care vine și ce înlocuiește în farfurie: când nucile, semințele sau uleiurile vegetale iau locul unor grăsimi saturate, efectul asupra inimii poate fi unul favorabil.
Așa că poate Omega-6 nu trebuie scos din farfurie. Doar înțeles puțin mai bine.
Și dacă inflamația nu se mai oprește?
În primul episod Ascultă-ți corpul, Dr. Roxana Voica, medic primar în boli infecțioase și specialist gastroenterolog, urmărește exact momentul în care un mecanism bun de apărare începe să lucreze împotriva noastră, iar inflamația nu mai e un răspuns de scurtă durată, ci devine fundal. Ce o ține aprinsă, cum e influențată de stilul de viață și ce putem schimba înainte ca organismul să rămână prea mult timp în stare de alertă?
Vezi episodul: "Inflamația în corp, o alarmă tăcută" aici.
La rândul său, Dr. Mircea Munteanu, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și medic specialist hematologie în Centrul de Longevitate Băneasa, ne propune o metaforă simplă pentru inflamația tăcută: o broască pusă în apă rece, cu focul dat încet, atât de încet încât nu simte pericolul până nu e prea târziu.
Vezi video: "Inflamația care îmbătrânește în tăcere" aici.
Aceeași logică, spune el, se aplică și la nivelul celulelor. Iar asta are legătură directă cu cât de repede îmbătrânim.
Poate că întrebarea nu este „cum scap de Omega-6?"
Ani întregi ni s-a spus că important este raportul dintre Omega-6 și Omega-3 și că ar exista o proporție „ideală" între ele. Dacă începi să cauți, găsești imediat cifre și formule diferite.
Cele două tipuri de grăsimi se influențează reciproc, dar încă nu avem un raport universal care să fie „ideal" pentru toată lumea. Poate că întrebarea mai utilă devine: cum știm că avem suficient Omega-3?
Cu alte cuvinte, în loc să ne concentrăm numai pe ce trebuie să tăiem, merită să ne uităm și la ce lipsește.
Și aici apare următoarea nuanță.
Spui Omega-3. Dar despre care dintre ele vorbești?
Omega-3 nu este un singur lucru.
Există trei forme despre care vorbim cel mai des: ALA, EPA și DHA. ALA vine mai ales din surse vegetale, cum sunt semințele de in, chia, nucile sau anumite uleiuri. EPA și DHA se găsesc în principal în pește și fructe de mare.
Corpul poate transforma ALA în EPA și DHA, dar procesul trece prin mai multe etape și nu este foarte eficient: doar o parte din ALA ajunge EPA și o parte și mai mică DHA. De aceea, nucile, semințele de in sau chia rămân surse valoroase de Omega-3, dar nu înlocuiesc complet sursele directe de EPA și DHA, precum somonul, sardinele, macroul sau heringul.
Iar dacă alegi un supliment, apare un detaliu ușor de ratat. Scrie „1000 mg" pe cutie. Dar 1000 mg din ce?
„Omega-3 nu se ia după ureche. Se ia după studii", spune Dr. Mircea Munteanu, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și medic specialist hematologie în Centrul de Longevitate Băneasa.
„1000 mg ulei de pește" nu înseamnă automat 1000 mg de EPA și DHA. Contează cât EPA și DHA conține, de fapt, produsul, și dacă formula are sens pentru ce urmărești.
Dar cum știi dacă aportul tău de Omega-3 este suficient? Dr. Munteanu explică la ce să te uiți dincolo de cifra de pe etichetă și vorbește despre Omega-3 Index, o analiză de sânge care măsoară nivelul de EPA și DHA din membranele globulelor roșii și oferă o imagine asupra aportului din ultimele luni.
Vezi video: "Cum alegi un supliment cu omega-3" aici.
Omega-3 apare des pe listele de suplimente pentru longevitate. Nu înseamnă că există o listă universală de bifat. În medicina longevității, suplimentele au sens în context: ce mănânci, ce arată analizele, istoricul tău, ce are nevoie corpul tău.
Nu iei ceva doar pentru că îl ia toată lumea, ci dacă are sens pentru tine. La fel și cu doza: mai mult nu înseamnă automat mai bine.
Înainte de capsule, uită-te în farfurie
Somon, sardine, macrou, hering. Nuci, semințe de in sau chia. De câte ori ai mâncat pește săptămâna aceasta? Uneori, răspunsul spune mai multe despre aportul tău de Omega-3 decât flaconul din dulap.
În medicina longevității, suplimentele nu vin să repare o alimentație dezechilibrată, lipsa mișcării sau nopțile prea scurte.
„Corpul tău este o entitate unică. Dincolo de toate informațiile de pe internet, de guru, de pastile magice și suplimente, sunt nevoile tale", spune Dr. Munteanu.
Poate că aici se termină și lupta dintre Omega-3 și Omega-6. Nu cu un câștigător. Ci cu un corp pe care începem să-l înțelegem mai bine: ce primește, ce îi lipsește și ce îi face, cu adevărat, bine.
Corpul în care vei trăi peste 10, 20 sau 30 de ani este corpul de care ai grijă astăzi. Nu trebuie să schimbi totul și nici să urmezi fiecare regulă de longevitate despre care ai auzit. Trebuie să afli ce contează pentru tine și să începi de acolo. În Centrele de Longevitate REGINA MARIA din Policlinicile Băneasa, Floreasca, Cluj și Iași, specialiștii te ajută să-ți înțelegi mai bine corpul, să construiești un plan personalizat și să-l ajustezi pe parcurs. Ca să adaugi nu doar ani vieții, ci cât mai multă viață anilor. Începe de unde ești acum.
