Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Dopamina: hormonul fericirii

Dopamina este o substanta chimica si se gaseste in mod natural in corpul uman. La nivel cerebral, este produsa de un grup de celule nervoase din centrul creierului unde actioneaza ca un neurotransmitator, ceea ce inseamna ca transmite semnale intre celule nervoase. In functie de zona din creier unde actioneaza, dopamina are roluri importante si diverse, de la controlul miscarii, pana la raspunsul emotional.

Functiile vitale cerebrale cum ar fi memoria, invatarea, concentrarea si starea de dispozitie sunt influentate de concentratia de dopamina din creierul unei persoane. Cand simti placere este pentru ca exista o crestere a secretiei de dopamina in creier. Neurotransmitatorul este eliberat in cantitate mare si atunci cand persoana anticipeaza ca ceva placut urmeaza sa se intample, avand un rol esential in sistemul de recompensare si motivatie. Dopamina indeplineste aceste functii importante, in ciuda faptului ca reprezinta doar un procent mic - sub 1% - din neuronii creierului. Echilibrul adecvat al dopaminei este vital pentru starea de bine atat fizica, cat si mintala. Un deficit de dopamina poate determina anumite afectiuni medicale, cum ar fi depresia si boala Parkinson.

Ce rol are dopamina

La nivelul creierului, dopamina este un neurotrasmitator - o substanta chimica eliberata de neuroni care transmite semnale catre alte celule nervoase. Exista mai multe cai dopaminergice implicate in:

  • Comportamente care au la baza recompensa
  • Controlul activitatii motorii a sistemului nervos
  • Controlul eliberarii unor hormoni (inhiba prolactina)
  • Realizarea unor functii cognitive importante: atentie, invatare, memoria de scurta durata
  • Reglarea starii de dispozitie
  • Procesarea durerii
  • Somn si visare

In afara sistemului nervos, dopamina functioneaza ca hormon: este sintetizata la nivel local si actioneaza in proximitatea celulelor unde este eliberata. Efectele periferice ale dopaminei sunt:

  • Vase de sange - vasodilatator
  • Rinichi - moduleaza excretia de sodiu si creste volumul de urina eliminat
  • Tub digestiv - reduce motilitatea intestinala si protejeaza mucoasa
  • Pancreas - inhiba secretia de insulina
  • Sistem imunitar - reduce activitatea limfocitelor

Dopamina - „hormonul fericirii”

Dopamina este cunoscuta ca facand parte din grupul „hormonilor fericirii”. Cand te simti bine pentru ca ai realizat ceva, este pentru ca exista o crestere a secretiei de dopamina in creier. Dopamina este responsabila pentru a simti placere, satisfactie si motivatie. De exemplu, cand manci inghetata preferata, dopamina este eliberata in cantitati mari si experimentezi o stare de placere sau de satisfactie, ceea ce te motiveaza sa repeti acel comportament. Chiar anticiparea recompensei poate creste activitatea dopaminei la nivel cerebral. Creierul nostru inregistreaza toate tipurile de placere la fel, indiferent daca provin de la o recompensa financiara, dupa un act sexual, o masa gustoasa sau de la consumul de droguri. 

In plus, dopamina are rolul de a cimenta un comportament care a fost asociat in trecut cu o traire pozitiva. Astfel, dopamina nu doar contribuie la experienta placerii, cat si la procesul de invatare si memorie – doua elemente cheie in tranzitia de la a-ti placea ceva la a deveni dependent. Dopamina intervine in sistemul de invatare bazat pe recompense. Sistemul de recompense din creier include parti implicate in memorie si motivare, precum si in senzatia de placere. De-a lungul evolutiei, acest sistem a avut un rol crucial in supravietuire, deoarece leaga activitatile precum hranirea si sexul de placere si recompensa. 

Dopamina influenteaza major comportamentul care contribuie la dependenta: pentru a obtine un nivel din ce in ce mai ridicat de dopamina, vom repeta un obicei sau o activitate care determina o stare psihica pozitiva, chiar daca acestea pot avea consecinte neplacute fizice sau psiho-emotionale. 
 
Pe de alta parte, un nivel scazut de dopamina este corelat cu o motivatie si un entuziasm scazut pentru acele lucruri care sunt considerate placute sau stimulante pentru majoritatea oamenilor.

Ce efecte produce dopamina

O cantitate adecvata de dopamina se asociaza frecvent cu o stare de dispozitie buna. Este esentiala pentru invatare, planificare si productivitate. Dopamina contribuie la:

  • Vigilenta
  • Concentrare
  • Motivatie
  • Fericire

Ce se intampla cand exista o cantitate prea mare de dopamina?

Un nivel crescut de dopamina in creier poate fi debilitant, insa unele simptome pot fi privite ca un beneficiu, mai ales atunci cand sunt legate de invatare. O activitate crescuta de dopamina determina:

  • Anxietate
  • Energie exagerata sau manie
  • Abilitate imbunatatita de concentrare si invatare
  • Libidou crescut
  • Insomnie
  • Agresivitate
  • Halucinatii

Cum iti dai seama ca ai un deficit de dopamina?

Dopamina in cantitate scazuta este unul dintre motivele pentru care este posibil sa nu ai cea mai buna dispozitie. Ai putea avea:

  • Vigilenta scazuta
  • Dificultate in concentrare
  • Mai putina motivatie si entuziasm
  • Lipsa de energie, astenie
  • Tulburari de somn
  • Tulburari de miscare: lentoarea miscarii, rigiditate musculara, tremor, afectarea abilitatilor motorii fine (ca de exemplu, scrisul), crampe musculare
  • Pierderea echilibrului si a coordonarii miscarilor
  • Mersul sovaitor
  • Constipatie, dificultate la inghitire, salivatie in exces
  • Voce stinsa, soptita
  • Depresie

 
Daca ai astfel de simptome, este posibil sa nu realizezi ca ar putea fi interconectate. Asigura-te ca discuti cu medicul tau despre toate aceste manifestari, astfel incat sa poti fi diagnosticat si tratat corespunzator.

Rolul dopaminei in afectiuni psihiatrice

Desi este dificil de identificat o singura cauza a majoritatii tulburarilor mintale, exista o legatura intre cantitatea de dopamina in diferite parti ale creierului si o serie de afectiuni psihiatrice:

Schizofrenia

In trecut, se credea ca simptomele schizofreniei s-ar datora  unui sistem dopaminergic hiperactiv. Acum se cunoaste ca anumite manifestari, cum ar fi halucinatiile si iluziile sunt cauzate de o cantitate prea mare de dopamina in anumite arii din creier, in timp ce altele, cum ar fi lipsa motivatiei si a dorintei se datoreaza absentei acestei substante in alte zone cerebrale. 

Depresia

Anhedonia (inabilitatea de a simti placere) este considerata o caracteristica esentiala a tulburarii depresive majore, iar sistemul dopaminergic joaca un rol esential. Depresia prin deficit de dopamina se manifesta prin reducerea interesului, motivatiei si lipsa placerii pentru activitati diverse.

ADHD

Nu se cunoaste cu exactitate cauza tulburarii hiperkinetice cu deficit de atentie (ADHD). Unele studii au aratat ca s-ar putea datora absentei de dopamina, influentata genetic. Medicamentul metilfenidat functioneaza prin stimularea secretiei dopaminei in anumite parti ale creierului care sunt mai putin active. Medicamentul poate ajuta la imbunatatirea atentiei (durata atentiei), concentrarii si la scaderea comportamentului impulsiv.

Dependenta de droguri

Consumul de droguri, ca de exemplu cocaina, determina o crestere rapida si importanta a secretiei de dopamina in creier. Acest lucru va satisface considerabil sistemul natural de recompensa. Insa consumul repetat de cocaina va determina cresterea pragului de dopamina pentru a obtine acelasi tip de placere. Aceasta situatie se numeste toleranta si inseamna ca persoana trebuie sa consume o cantitate mai mare de drog pentru a obtine acelasi nivel de placere. Dependenta inseamna continuarea consumului substantei in ciuda aparitiei unor probleme importante in legatura cu aceasta. Insa consumand droguri un timp indelungat, creierul va fi mai putin capabil sa produca dopamina in mod natural. Daca persoana opreste brusc consumul drogului la care a devenit dependenta, se instaleaza sevrajul - o serie de efecte fizice si psihice, de intensitate variata, unele dintre ele destul de severe, care pot pune in pericol starea de sanatate a acelei persoane. 

Rolul dopaminei in afectiuni fizice

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boala neurodegenerativa in care se produce distrugerea progresiva a neuronilor care produc dopamina. Deoarece dopamina are un rol important in realizarea miscarilor, apar o serie de manifestari neurologice: tremor, rigiditate, lentoarea miscarii, tulburari de mers si echilibru. Pentru controlul simptomelor, se recomanda medicamente care cresc nivelul dopaminei din creier. Boala a fost descrisa pentru prima data in anul 1817 de medicul englez James Parkinson. In anul 2000, farmacologul si cercetatorul in neurostiinte suedez Arvid Carlsson a castigat premiul Nobel pentru cercetarile sale privind dopamina, aratand importanta acesteia in functiile creierului si demonstrand ca neurotransmitatorul este puternic implicat in controlul sistemului motor.

Obezitate

De cele mai multe ori, daca consumam mai multe calorii decat ardem, ne vom ingrasa. Si totusi, de ce oamenii obezi pur si simplu nu pot manca mai putin si astfel sa slabeasca? Raspunsul nu este atat de simplu. Se pare ca unii pacienti obezi se confrunta cu obstacole pe care altii nu le au. Acestia ar putea avea probleme cu sistemul natural de recompensa. Acest lucru poate afecta cantitatea de alimente pe care aceste persoane o consuma inainte de a se simti satisfacuti. Studiile de imagistica sugereaza ca la aceste persoane cu obezitate, creierul nu elibereaza suficienta dopamina si un alt hormon al starii de bine, serotonina. 

Surse de informatie:
www.healthline.com
www.webmd.com 
www.psychologytoday.com

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer