EDU.REGINAMARIA.RO

Constipatia-simptome, cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Constipatia-simptome, cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Constipatia cronica inseamna tranzit intestinal lipsit de frecventa sau dificil, care persista cateva saptamani sau mai mult. In general, constipatia este descrisa drept situatia eliminarii continutului intestinal cu o frecventa mai mica de 3 scaune pe saptamana. Desi constipatia ocazionala este foarte frecventa, unele persoane experimenteaza constipatia cronica care interfereaza cu capacitatea de a-si desfasura activitatile cotidiene. Constipatia cronica poate de asemenea sa provoace incordare excesiva pentru eliminarea scaunului. Tratamentul pentru constipatia cronica depinde in parte de cauza preexistenta. Totusi, in unele cazuri, cauza ramane nedescoperita.

Simptome

Semnele si simptomele constipatiei cronice includ:

  • Sub 3 scaune pe saptamana
  • Scaune tari
  • Incordare pentru a realiza defecatia
  • Senzatia de blocaj la nivelul rectului care impiedica tranzitul intestinal
  • Senzatia de evacuare incompleta de la nivelul rectului
  • Nevoia de a ajuta la golirea rectului, cum ar fi folosirea mainilor pentru a apasa pe abdomen sau folosirea degetului pentru a indeparta fecalele din rect.

Constipatia poate fi considerata cronica daca ai experimentat una sau mai multe dintre aceste simptome in ultimele trei luni.

Cand sa mergi la medic

Fa-ti o programare la medicul gastroenterolog daca experimentezi modificari inexplicabile si persistente ale tranzitului intestinal.

Cauze

Constipatia se produce cel mai frecvent cand deseurile sau fecalele trec cu greu prin tractul digestiv sau nu pot fi eliminate eficient din rect, ceea ce face ca scaunul sa devina tare si uscat. Constipatia cronica are numeroase posibile cauze.

Blocaje la nivelul colonului sau rectului

Blocajele la nivelul colonului sau rectului pot sa incetineasca sau sa opreasca miscarea fecalelor. Cauzele pot fi:

  • Mici traumatisme ale pielii din jurul anusului (fisura anala)
  • Un blocaj la nivelul intestinelor (obstructie intestinala)
  • Cancer de colon
  • Ingustarea colonului (strictura intestinala)
  • Alte tipuri de cancer abdominal care apasa pe colon
  • Cancer rectal
  • Rectul care apasa in spatele peretelui vaginului (rectocel)

Probleme ale nervilor de la nivelul colonului si rectului

Problemele neurologice care afecteaza nervii care determina muschii colonului si rectului sa se contracte si sa miste fecalele in intestin. Cauzele pot fi:

  • Deteriorarea nervilor care controleaza functiile corpului (neuropatie autonoma)
  • Scleroza multipla
  • Boala Parkinson
  • Traumatism al coloanei vertebrale
  • Accident vascular cerebral

Dificultate la nivelul muschilor implicati in eliminarea materiilor fecale

Problemele cu muschii pelvini implicati in tranzitul intestinal pot determina constipatia cronica. Aceste probleme pot fi:

  • Incapacitatea de a relaxa muschii pelvini pentru a permite tranzitul intestinal (anismus)
  • Muschii pelvini care nu coordoneaza corect relaxarea si contractiile (disinergie)
  • Slabirea muschilor planseului pelvin

Afectiuni care influenteaza hormonii din organism

Hormonii contribuie la echilibrarea fluidelor din corp. Bolile si afectiunile care perturba echilibrul hormonal pot determina constipatia. Acestea pot fi:

  • Diabetul
  • Glanda paratiroida hiperactiva (hiperparatiroidism)
  • Sarcina
  • Tiroida hipoactiva (hipotiroidism)

Factori de risc

Factorii care pot creste riscul de constipatie cronica sunt:

  • Varsta
  • Genul feminin
  • Deshidratarea
  • Alimentatie scazuta in fibre
  • Lipsa miscarii sau sedentarismul
  • Anumite medicamente, precum sedativele, medicamentele opioide pentru durere, unele antidepresive sau antihipertensive
  • O afectiune mentala precum depresia sau o tulburare alimentara

Complicatii

Complicatiile constipatiei cronice pot fi:

  • Inflamarea venelor de la nivelul anusului (hemoroizi). Incordarea pentru a obtine tranzitul intestinal poate determina inflamarea venelor din jurul anusului.
  • Traumatism la nivelul pielii anusului (fisura anala). Fecalele tari si de mari dimensiuni pot determina mici traumatisme la nivelul anusului.
  • Fecale care nu pot fi eliminate (impactare fecala). Constipatia cronica poate determina acumularea de fecale intarite care raman prinse la nivelul intestinelor.
  • Intestin care iese din anus (prolaps rectal). Incordarea pentru a obtine defecatia poate face ca o mica parte din rect sa se intinda si sa iasa din anus.

Preventie

Urmatoarele te pot ajuta sa eviti dezvoltarea constipatiei cronice.

  • Include in alimentatie multe alimente bogate in fibre, precum leguminoase, legume, fructe, cereale integrale.
  • Consuma in cantitati reduse alimente cu continut redus de fibre, precum cele procesate, lactate si carne.
  • Bea multe lichide.
  • Mentine-te cat poti de activ si incearca sa faci exercitii regulat.
  • Incearca sa gestionezi stresul
  • Nu ignora nevoia de a merge la toaleta.
  • Incearca sa creezi un program regulat pentru mers la baie, in special dupa o masa.
  • Asigura-te ca la trecerea copilului catre alimentatia solida, acesta obtine suficiente fibre din alimentatie.

Diagnostic

Pe langa examenul clinic si examenul rectal digital, medicul poate recomanda urmatoarele analize si investigatii pentru a diagnostic constipatia cronica si a stabili cauza acesteia:

  • Analize de sange. Medicul va cauta semnele unei afectiuni sistemice precum hipotiroidismul sau niveluri ridicate ale calciului.
  • Radiografie. O radiografie va ajuta medicul sa stabileasca daca intestinele sunt blocate si daca exista fecale prezente de-a lungul colonului.
  • Examinarea rectului, a colonului sigmoid sau a colonului inferior. In cadrul acestei proceduri, medicul va introduce in anus un tub flexibil prevazut cu un capat luminos pentru a examina rectul si ultima portiune a colonului.
  • Examinarea rectului si a intregului colon (colonoscopie) Aceasta procedura de diagnostic permite medicului sa vizualizeze intregul colon cu ajutorul colonoscopului – un tub flexibil prevazut in capat cu o mini-camera video.
  • Evaluarea muschiului sfincterului anal (manometrie anorectala). In cadrul acestei proceduri, medicul introduce in anus un tub ingust si flexibil, pe urma umfla un mic balon situat la capatul tubului. Instrumentul este ulterior scos prin muschiul sfincterului. Procedura permite medicului sa masoare coordonarea muschilor pe care ii folosesti pentru miscarile peristaltice intestinale.
  • Evaluarea vitezei sfincterului anal (testul de expulzie a balonului). Este uneori folosita impreuna cu manometria anorectala; procedura masoara durata in care expulzezi balonul umplut cu apa si plasat in rect.
  • Evaluarea modului in care bolul alimentar trece prin colon (studiul de tranzit colonic). In cadrul acestei proceduri, vei inghiti o capsula care contine fie un marker radiopac fie un dispozitiv de inregistrare fara fir. Trecerea capsulei prin colon va fi inregistrata pe o perioada de 24-48 de ore si va fi vizibila la radiografie. In unele cazuri, poti inghiti un aliment activat cu radiocarbon, iar o camera special ava inregistra trecerea acestuia (scintigrafie). Medicul va observa semnele disfunctiei muschilor intestinali si modul in care bolul alimentar traverseaza colonul.
  • Radiografie a rectului in timpul defecatiei (defecografie). In cadrul acestei proceduri, medicul va introduce in rect o pasta moale din bariu. Pe urma, o vei elimina in timpul defecatiei. Bariumul apare pe radiografie si poate scoate in evidenta un prolapse sau probleme ale functiei musculare si ale coordonarii musculare.
  • Defecografie RMN. In cadrul acestei proceduri, la fel ca in defecografia cu bariu, medicul va introduce in rect un gel de contrast. Aparatul RMN poate vizualiza si evalua functia muschilor implicati in defecatie. Aceasta investigatie mai poate diagnostic problemele care determina constipatia, precum rectocelul sau prolapsul rectal.

Tratament

Tratamentul pentru constipatia cronica incepe de obicei prin intermediul alimentatiei si prin schimbarile din stilul de viata menita sa creasca viteza cu care bolul alimentar trece prin intestine. In cazul in care aceste modificari nu ajuta, medicul poate recomanda medicamente sau interventie chirurgicala.

Modificari in alimentatie si in stilul de viata

Medicul iti poate recomanda urmatoarele schimbari pentru a ameliora constipatia:

  • Cresterea aportului de fibre. Adaugarea de fibre in alimentatie creste greutatea scaunului si grabeste trecerea acestuia prin intestine. Incepe treptat sa consumi mai multe fructe proaspete si legume in fiecare zi. Alege cerealele integrale.

Medicul poate recomanda un gramaj specific de fibre pe care sa le consumi zilnic. In general, incearca sa obtii 14 grame de fibre la fiecare 1000 de calorii. O crestere brusca a cantitatii de fibre iti poate produce balonare si gaze, asa ca incepe incet si adauga progresiv timp de cateva saptamani.

  • Fa miscare in majoritatea zilelor saptamanii. Activitatea fizica creste activitatea musculara de la nivelul intestinelor. Incearca sa incluzi exercitiul fizic in majoritatea zilelor saptamanii. Daca nu le faci deja, cere sfatul medicului daca esti suficient de sanatos pentru a incepe un program de exercitii.
  • Nu ignora nevoia de a merge la baie. Nu te grabi, ia-ti suficient de timp in baie pentru a rezolva problema.

Laxative. Exista anumite tipuri de laxative. Fiecare dintre ele actioneaza in mod diferit.

Alte medicamente. Daca OTC-urile nu te ajuta in constipatia cronica, medicul poate recomanda medicamente pe reteta, in special daca ai sindrom de intestin iritabil.

Antrenamentul muschilor pelvini. Relaxarea muschilor planseului pelvin usureaza tranzitul intestinal.

Interventia chirurgicala

Operatia poate fi o optiune daca ai incercat alte tratamente si constipatia cronica este determinata de un blocaj, rectocel sau strictura.

In cazul persoanelor care au incercat alte tratamente fara succes si care au tranzit intestinal anormal de incet, indepartarea pe cale chirurgicala a unei portiuni de colon se poate dovedi o optiune. Interventia chirurgicala pentru indepartarea intregului colon este rareori necesara.

Consultant: Dr. Weis Mihaela, medic specialist Medicina Interna si Gastroenterologie

Surse de informatie:

www.mayoclinic.org