10 mituri demontate despre cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat in randul femeilor din intreaga lume, apare in mucoasa colului uterin, dar se poate raspandi si in alte parti ale corpului daca nu este tratat. Iar pentru a fi tratat eficient, cancerul de col uterin trebuie descoperit in stadii incipiente, ideal chiar înainte ca boala sa inceapa sa se dezvolte – adica inainte ca celulele precanceroase sa evolueze in cancer. Celulele anormale, precanceroase, pot fi depistate printr-un simplu test Babes-Papanicolau, care dureaza 15 minute si care ne poate salva viata, pentru ca celulele precanceroase, odata depistate, se pot elimina, prin tratament, inainte de a se transforma in cancer.

Principala cauza a cancerului de col uterin este infectia cu virusul papiloma uman (HPV). Este important sa precizam ca o persoana cu o infectie cu HPV nu va dezvolta neaparat cancer de col uterin sau orice alta forma de cancer, intrucat in majoritatea cazurilor sistemul imunitar este capabil si reuseste sa elimine infectia din organism. O infectie cu HPV persistenta, insa, va conduce de cele mai multe ori la un cancer de col uterin. De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, boala are nevoie de 15-20 de ani pentru a  se dezvolta. Aceasta perioada se reduce la doar 5-10 ani in cazul femeilor cu un sistem imunitar slabit. Iata de ce testele de screening sunt atat de importante. Testul Babes-Papanicolau se recomanda periodic dupa inceperea vietii sexuale si ajuta la identificarea celulelor precanceroase de la nivelul colului uterin, - acele modificari celulare care, netratate, ar putea evolua in cancer de col uterin. Testul HPV se recomanda impreuna cu testul Babes Papanicolau dupa implinirea varstei de 30 de ani si ajuta la depistarea prezentei virusului HPV care poate provoca aceste modificari celulare.

O componenta importanta in reducerea riscului de aparitie a cancerului de col uterin o reprezinta informarea corecta si din surse oficiale cu privire la preventia si importanta screening-ului. Din pacate, inca exista numeroase mituri si prejudecati cu privire la cancerul de col uterin si importanța testelor de screening care pot intarzia depistarea precoce a acestei boli necrutatoare ce anual ucide peste 300.000 de femei din intreaga lume. Va prezentam mai jos 10 astfel de mituri demontate si va sfatuim sa discutati intotdeauna cu medicul ginecolog despre orice nelamurire pe care o aveti cu privire la preventia si screening-ul cancerului de col uterin.

MIT 1: Cancerul de col uterin afecteaza numai femeile in varsta

GRESIT. Cancerul de col uterin poate afecta femeile de orice varsta. Statisticile arata ca varsta medie de stabilire a diagnosticului pentru modificarile precanceroase de la nivelul colului uterin este de 29 de ani, iar pentru carcinomul invaziv este de 47 de ani. Desi rareori boala este depistata in jurul varstei de 20 de ani, acest lucru se poate intampla. De aceea, se recomanda realizarea periodica a testului Babes-Papanicolau incepand cu varsta de 21 de ani. 

MIT 2: Testul Babes-Papanicolau este dureros

GRESIT. Testul Babes-Papanicolau nu doare. Cel mult, realizarea procedurii poate crea un oarecare disconfort. Fiecare femeie trebuie sa constientizeze faptul ca orice senzatie neplacuta este nesemnificativa in comparatie cu beneficiile realizarii acestui test care iti poate salva viata. Stim ca este dificil sa te relaxezi inaintea procedurii, in special daca este prima oara sau daca esti ingrijorata de rezultate. Insa, acest lucru este foarte important si permite medicului ginecolog sa realizeze mai usor si mai repede examinarea -  muschii vaginali se contracta atunci cand iti este teama sau esti anxioasa. 

MIT 3: Nu am nevoie de screening pentru ca nu am niciun simptom 

GRESIT: Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai vreun simptom. De fapt, majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu au simptome. In plus, un test de screening, cum este testul Papanicolau, este menit sa depisteze modificarile celulelor cervicale cauzate de HPV la persoanele sanatoase, care nu prezinta simptome. Medicii sustin ca femeile nu trebuie sa astepte pana cand observa semnele sau simptomele specific, pentru a se testa. Screningul permite identificarea si tratarea celulele atipice cu mult inainte ca orice simptom sa apara.

Atunci cand se manifesta, simptomele cancerului de col uterin sunt confuze. Semnele de avertizare, cum ar fi sangerarile sau scurgerile vaginale anormale sunt vagi si de altfel, multe femei confunda aceste manifestari cu alte conditii medicale comune. 

MIT 4: Nu mai poti ramane insarcinata dupa tratamentul cancerului de col uterin

PARTIAL CORECT. In mod obisnuit, femeilor diagnosticate cu neoplasm (cancer) de col uterin li se recomanda ca metoda de tratament realizarea unei histerectomii (operatia clasica de extirpare a uterului – organul intern al femeii in care se dezvolta sarcina) si / sau chimioterapie si radioterapie. Exista, insa, si o alternativa la tratamentul clasic, care permite pastrarea functiei de reproducere, astfel incat femeia diagnosticata cu cancer de col uterin sa poata sa devina mama. Este vorba despre tratamentul conservator al cancerului de col uterin, recomandat pentru cazurile de cancer de col uterin incipient, in care celulele canceroase nu au invadat ganglionii limfatici. 

In situatia in care, pe langa histerectomie este nevoie de anexectomie (indepartarea chirurgicala a ovarelor), trebuie cunoscut ca exista si in aceasta situate o serie de metode menite sa conserve fertilitatea, pe care medicii le recomanda femeilor inainte de a incepe tratamentul pentru cancerul de col uterin. De exemplu, se pot utiliza tehnologii de reproducere asistata pentru a ingheta ovulele si / sau embrioni, iar radioterapia poate fi oferita astfel incat ovarele sa nu fie afectate de campul de radiatii, pentru situatia cand este necesara radioterapia. 

MIT 5: Un rezultat anormal al testului Papanicolau inseamna ca am cancer de col uterin

GRESIT. Testul Papanicolau se efectueaza pentru a evidentia precoce prezenta modificarilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infectia persistenta cu HPV. Testul PAP in mediu lichid imbunatateste considerabil identificarea leziunilor celulare.

Foarte rar, insa, un test anormal inseamna ca ai cancer cervical. Frecvent, semnificatia anomaliilor celulare identificate este aceea ca celule recoltate de la nivelul colului uterin arata diferit de celulele normale, atunci cand sunt examinate la microscop. Daca nu sunt tratate, aceste leziuni pot progresa in ani de zile spre cancer. Toate femeile cu un test anormal trebuie sa fie supravegheate cu atentie de medicul ginecolog, care le va explica in detaliu ce masuri sunt necesare pentru a preveni cancerul de col uterin. 

MIT 6. HPV nu este o infectie frecventa. Afecteaza numai persoanele cu mai multi parteneri 

GRESIT. Infectia cu HPV este foarte frecventa. Statisticile arata ca 8 din 10 persoane vor fi infectate la un moment dat pe parcursul vietii lor. 

HPV genital este transmis cu usurinta prin contact intim la nivelul pielii din zona genitala, inclusiv atingere, sex oral sau sexul cu un partener de acelasi sex. Prin urmare, cu cat o persoana este mai activa sexual si are mai multi parteneri, cu atat sansele de a fii infectata cu HPV sunt mai mari. Din pacate, folosirea prezervativului nu ofera protectie 100%.

Este important de retinut ca a fi infectat cu HPV nu inseamna automat ca partenerul actual a fost infidel. Virusul poate ramane nedetectat multi ani, de aceea este dificil sa cunoastem cu exactitate momentul infectarii. 

7. Testul Papanicolau nu mai trebuie facut la menopauza

GRESIT. Conform ghidurilor international, testul Papanicolau este recomandat tuturor femeilor cu varste cuprinse intre 21 si 65 de ani, inclusive femeilor care sunt la menopauza. Femeile cu varste peste 65 ani ar trebui sa discute cu medicul ginecolog despre nevoia de a continua testarea, mai ales daca au cel putin 3 teste negative si nu au avut rezultate anormale in ultimii 10 ani.

8. Poti face testul Papanicolau si in perioada menstruatiei

GRESIT. Nu este recomandat sa-ti faci testul Papanicolau cand esti la menstruatie. Pentru un rezultat cat mai precis, nu este bine sa-ti faci testul PAP cand esti la menstruatie, cea mai indicata fiind perioada de mijloc a ciclului menstrual. De asemenea, se recomanda evitarea contactului sexual cu 48 de ore inainte realizarii testului, dusurile intravaginale sau utilizarea oricaror medicamente vaginale timp de doua zile inainte de testare, deoarece toate aceste activitati pot duce la pierderea sau deteriorarea celulelor de la nivelul colului uterin.

9. Daca m-am vaccinat impotriva HPV, nu mai trebuie sa fac si testul Papanicolau

GRESIT. Testul PAP este important si dupa vaccinarea impotriva HPV. Vaccinul impotriva HPV previne infectarea cu anumite tulpini de virus, cunoscandu-se ca 80% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infectia persistenta cu aceste tipuri de virus. Prin urmare, vaccinarea impotriva HPV nu inseamna ca nu mai trebuie sa-ti faci regulat testul PAP.

10. Nu am nevoie de screening, deoarece nu exista cazuri de cancer de col uterin in familie

GRESIT: Majoritatea tipurilor de cancer de col uterin sunt cauzate de anumite tulpini ale virusului papiloma uman. HPV se raspandeste prin contactul cu pielea in timpul actului sexual vaginal, oral sau anal cu o persoana care are virusul. Infectia cu HPV este atat de frecventa incat aproape fiecare persoana activa sexual va fi infectata la un moment dat in viata, daca nu s-a vaccinat impotriva HPV. Cu toate acestea, putini barbati si femei infectati cu HPV vor dezvolta cancer. Lipsa unui istoric familial de cancer de col uterin nu este neaparat un predictor al cancerului de col uterin si nu este un motiv pentru care femeile sa evite realizarea testelor de screening recomandate.

Surse:
www.who.int
www.medicine.yale.edu
www.blogs.cdc.gov
www.womenscare.com
www.regencyhealthcare.in

Text: Mirabela Viasu, Medical Content Writer