Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Colposcopia

gineco

Colposcopia este o procedura endoscopica simpla de examinare a tractului genital inferior (col, vagin, vulva), precum si partea inferioara a uterului. Se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv special numit colposcop, ce permite obtinerea unei imagini stereoscopice marita de 6-40 ori, in functie de tipul aparatului. Examinarea permite medicului ginecolog sa vada mai clar tesuturile de pe colul uterin si peretii vaginali, depistand probleme care nu pot fi vazute cu ochiul liber.

In unele cazuri, medicul poate folosi si un videocolposcop, care ofera posibilitatea de a vedea direct pe ecran eventualele leziuni.

Este posibil ca in timpul examinarii, medicul ginecolog sa ia o mostra de tesut pentru a o examina in laborator. Aceasta se numeste biopsie cervicala.

La ce ajuta colposcopia

Colposcopia este folosita de medicul ginecolog pentru a descoperi celule canceroase sau celule anormale care pot deveni canceroase in colul uterin, vagin sau vulva. Aceste celule anormale sunt uneori numite si “tesut precanceros”.  De asemenea, examinarea ajuta si la identificarea verucilor genitale (negii) sau polipilor cervicali.

  • Colposcopia poate fi utilizata pentru a diagnostica:
  • Negii genital
  • Polipilor cervicali
  • Inflamatia colului uterin (cervicita)
  • Modificari precanceroase in tesutul colului uterin - diagnostic precoce in stadiul subclinic – atunci cand leziunile nu sunt vizibile cu ochiul liber
  • Modificari precanceroase in tesutul vaginului
  • Modificari precanceroase ale vulvei
  • Cancerul de col uterin in stadiu precoce, vindecabil atunci cand conduita este respectata

In plus, colposcopia poate fi o examinare utila in controlul si urmarirea post-terapeutica a interventiilor conservatoare ale colului uterin.

Cand este recomandata

Medicul ginecolog poate recomanda realizarea unei colposcopii daca rezultatele unui test Babes-Papanicolau sau ale unui examen pelvian prezinta anomalii. O colposcopie poate confirma daca celulele din colul uterin sunt anormale si poate determina daca este nevoie de tratament pentru a le elimina.

  • Colposcopia mai poate fi indicata si in urmatoarele situatii:
  • Cervicite si vaginite persistente sau recidivante
  • Implantarea unui sterilet
  • Sangerare la contact
  • Urmarirea cazurilor cu tratament conservator pentru leziuni cervicale (precanceroase, polipi, endometrioza, traumatisme, leziuni chimice)

O colposcopie poate fi recomandata si pentru a afla cauza unor probleme precum sangerari vaginale neobisnuite (de exemplu, sangerari dupa actul sexual).

Colposcopia este contraindicata in sarcina, din cauza riscului de a pierde sarcina.

Cum trebuie sa te pregatesti

Medicul ginecolog poate recomanda ca, timp de 24 pana la 48 de ore inainte de realizarea colposcopiei, sa nu se foloseasca tampoane, medicamente, creme, pulberi sau ovule vaginale. De asemenea, este indicat ca pacienta sa nu intretina relatii sexuale in noaptea dinaintea programarii.

De asemenea, se recomanda ca examinarea sa nu fie programata in timpul ciclului menstrual.

Ce se intampla in timpul unei colposcopii

O colposcopie se poate face in cabinetul medicului ginecolog si dureaza aproximativ 15 - 20 de minute. Dupa ce pacienta se asaza pe masa ginecologica, medicul introduce un instrument numit speculum in interiorul vaginului, pentru a-l deschide, astfel incat sa poata vedea cat mai clar colul uterin. Aplica apoi o solutie speciala pe colul uterin, vagin si vulva, solutie ce evidentiaza zonele anormale de pe colul uterin. Apoi, medicul priveste cu atentie colul uterin printr-un colposcop - un instrument care arata ca binoclu, pozitionat pe un suport cu lumina puternica, intre picioarele pacientei, cat mai aproape de corp, fara insa a atinge corpul.

Daca medicul observa ceva care nu pare normal, va face o biopsie. Aceast lucru inseamna ca va preleva o proba de tesut, pe care o va trimite la laborator.

In timpul unei colposcopii se pot face urmatoarele teste:

  • Biopsie cervicala - se poate preleva tesut din interiorul sau din afara colului uterin
  • Biopsie conica (conizatie), care poate fi de mai multe feluri: conizatie cu ansa diatermica (ERAD sau LEEP sau LLETZ), conizatie cu laser sau conizatie cu bisturiu rece

Colposcopia este o procedura simpla si aproape nedureroasa. Pacienta poate simtiti presiune atunci cand medicul introduce speculumul in vagin si poate simti o usoara senzatie de arsura atunci cand se aplica solutia speciala pe col, vagin si vulva.

Timpii examenului colposcopic:

  • Inspectia colului
  • Badijonarea cu solutie acid acetic 3-5%
  • Badijonarea cu solutie Lugol 1%
  • Testul cu albastru de toluidina

Interpretarea rezultatelor

De obicei, medicul ginecolog poate spune pacientei imediat dupa procedura ceea ce a observant. In cazul in care se efectueaza si o biopsie, rezultatele anatomo-patologice dureaza aproximativ  2 saptamani.

Rezultat normal

Aproximativ 4 din 10 persoane care fac o colposcopie au un rezultat normal. Acest lucru inseamna ca nu s-au gasit celule anormale in colul uterin in timpul colposcopiei si / sau biopsiei. Pacienta va fi rugata sa continue sa realizeze regulat testele de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, in cazul in care celulele anormale se vor dezvolta mai tarziu.

Rezultat anormal

Aproximativ 6 din 10 persoane au celule anormale in colul uterin - cunoscute sub numele de neoplazie cervicala intraepiteliala (CIN) sau neoplazie intraepiteliala cervicala glandulara (CGIN). Acest lucru nu inseamna cancer, insa exista riscul ca aceste celule anormale sa se transforme in cancer daca nu sunt tratate.

Posibile riscuri asociate colposcopiei

Nu exista efecte secundare directe asociate colposcopiei. In cazul in care in timpul procedurii se face si o biopsie, este posibil sa apara urmatoarele complicatii: infectie si sangerare abundenta.

De obicei, dupa o colposcopie cu biopsie, pacientele au timp de cateva zile o scurgere vaginala inchisa la culoare. Aceasta provine din solutia pe care o folosesc medicii pentru a reduce sangerarile care se pot intampla cu o biopsie. De asemenea, pot aparea crampe sau dureri usoare, care ar trebui sa dispara in cateva zile.

In cazul in care crampele, durerile sau sangerarile nu dispar si se agraveaza, deci apar sangerari masive, dureri severe la nivelul abdomenului inferior sau pelvisului, trebuie contact de urgenta medicul.

Recomandari dupa colposcopie

In cazul in care in timpul colposcopie a fost realizata si o biopsie, medicul poate interzice realizarea de dusuri vaginale, folosirea tampoanelor si activitatea sexuala timp de cel putin o saptamana dupa procedura. De asemenea, este posibil sa se recomande evitarea activitatilor fizice intense sau ridicarea de greutati.

Colposcopia este o componenta importanta a diagnosticului leziunilor precanceroase ale colului uterin, secventele succedandu-se astfel: test Babes-Papanicolau – colposcopie – genotipare virala – markeri tumorali – examen histopatologic (biopsie, excizie, conizatie). Este un examen obligatoriu la efectuarea biopsiei, conizatiei sau orice alt gest terapeutic la nivelul colului uterin si tractului genital inferior.

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/colposcopy/
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colposcopy/about/pac-20385036
https://www.acog.org/en/Womens%20Health/FAQs/Colposcopy
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/colposcopy
https://www.cancer.net/blog/2019-06/colposcopy-how-prepare-and-what-know
https://www.plannedparenthood.org/learn/cancer/cervical-cancer/what-colposcopy