Dictionar de analize

Alaninaminotransferaza (ALT/ TGP/GOT)

Ce este ALT (alaninaminotransferaza)?

Alaninaminotransferaza

Alaninaminotransferaza (ALT) este o enzima care se gaseste in principal in celulele hepatice si renale, desi poate fi identificata in cantitati reduse, de asemenea, in inima si muschi.

Testul ALT masoara concentratia de alaninaminotransferaza din sange si este foarte util in detectarea bolilor hepatice. Este cunoscut si sub numele de testarea transaminazei TGP (transaminaza glutampiruvica)

Alaninaminotransferaza (ALT) sau transaminaza glutampiruvica este o enzima intracelulara care are rolul de a transforma un aminoacid, numit alanina, in piruvat, un intermediar important in producerea de energie celulara.  

In conditii normale, concentratia de ALT in sange este redusa, dar atunci cand celulele hepatice sunt lezate, ALT este eliberata in fluxul sanguin, concentratia ei serica crescuta fiind printre primele semne care alerteaza in privinta unei afectiuni hepatice.

Testarea ALT este deosebit de utila si accesibila pentru depistarea unor suferinte hepatice diverse cum ar fi hepatita virala sau toxica, precum si a efectelor adverse ale unor medicamente asupra ficatului.

In mod normal, masurarea ALT se face impreuna cu cea a AST (aspartataminotransferaza), care este o alta enzima produsa de ficat. Ambele teste fac parte din profilul hepatic si concentratia lor creste in situatia existentei unor leziuni hepatice.  Totusi ALT este mai specifica ficatului si uneori este singura care creste.

Valorile absolute ale ALT nu se coreleaza direct cu severitatea lezarii ficatului si cu prognosticul si din aceasta cauza determinarile seriate sunt cele mai utile.

Un raport AST / ALT (numit raport De Ritis) poate fi, de asemenea, calculat, pentru a face distinctia intre diferitele cauze si severitatea leziunilor hepatice si pentru a diferentia intre leziunea hepatica si leziunea cardiaca sau musculara.

Indicatii

Medicul iti poate recomanda testarea ALT, impreuna cu AST, ca parte a unui profil hepatic necesar in cadrul unui examen medical periodic sau de rutina, la internarea in spital sau inaintea efectuarii unei interventii chirurgicale.

In scop diagnostic, testul este recomandat in special atunci cand exista indicii ale unei boli hepatice, sugerate de prezenta unor simptome tipice, cum ar fi:

  • icter (culoarea galbena a tegumentelor si sclerelor),
  • oboseala
  • pierderea poftei de mancare
  • dureri abdominale
  • greata, varsaturi
  • urina inchisa la culoare
  • scaune decolorate
  • mancarime
  • ascita
  • modificari psihice
  • un ficat marit de volum (hepatomegalie)

Si alte circumstante impun efectuarea testului ALT, cum ar fi: consumul excesiv de alcool, supradozaj cu acetaminofen, istoric familial de boli hepatice, expunere la virusuri hepatitice, persoane supraponderale sau diabetice.

De asemenea, testul ALT este utilizat pentru monitorizarea functiei hepatice in cursul afectiunilor hepatice, bolilor sistemice cu determinare hepatica (ex. Boala Wilson, hemocromatoza) sau medicatiei potential toxice hepatic.

De ce sa faci testul?

Scopul unui test de sange ALT este de a detecta leziunile celulelor hepatice, fiind un indicator al citolizei (distructiei) celulare. Medicul va putea astfel sa depisteze sau sa monitorizeze afectiunile hepatice de cauze diverse.

Screening

Screening inseamna verificarea eventualelor probleme de sanatate inainte de a prezenta simptome. Iti poti face testul daca ai anumiti factori de risc pentru boli hepatice, inclusiv:

  • Ai un istoric familial de boala hepatica
  • Ai diabet zaharat
  • Suferi de obezitate
  • Consumi aproape zilnic bauturi alcoolice
  • Ti-ai injectat droguri folosind ace comune
  • Ai anumite afectiuni metabolice sau genetice care pot duce la degradarea functiei hepatice( ex Boala Wilson, hemocromatoza)

Diagnosticare

Testul ALT iti poate fi util in detectarea unor afectiuni hepatice, in contextul in care manifesti anumite simptome sugestive de suferinta hepatica ( oboseala, balonari, dureri abdominale icter, greata, varsaturi, etc).

Monitorizarea

Daca ai o afectiune hepatica cronica este important sa faci un test ALT, adesea ca parte a unui panel, pentru a-ti monitoriza starea si evolutia bolii.

De asemenea, multe tratamente pentru afectiuni extrahepatice pot induce un potential efect toxic asupra celulei hepatice (de ex. contraceptive, barbiturice, antibiotice, antiinflamatorii, antifungice, antiepileptice, antihipertensive, etc) de aceea, medicul iti va indica testarea ALT pentru a monitoriza reactiile adverse ale unor terapii si a ajusta adecvat dozele.

Valori normale ALT:

 Adulti:  F <35 U/L   M: <50 U/L

Interpretare

Valori crescute ale ALT se intalnesc in:

  • Leziuni hepatice induse de alcool
  • Boala hepatica grasa sau steatoza hepatica (prea multa grasime in ficat)
  • Hepatita (inflamatie hepatica) acuta sau cronica
  • Ciroza (scleroza a ficatului)
  • Medicamente toxice pentru ficat
  • Tumora hepatica sau cancer hepatic
  • Ischemie hepatica (flux de sange insuficient catre ficat, ceea ce duce la moartea tesutului hepatic)
  • Hemocromatoza (prea mult fier in organism).
  • Mononucleoza
  • Anumite afectiuni genetice va pot afecta ficatul (ex Boala Wilson)

Nivelurile foarte ridicate de ALT (de peste 10-20 de ori limita superioara a intervalului de referinta) apar de obicei in hepatita acuta de cauza virala. Concentratia serica crescuta a ALT poate persista chiar si 1-2 luni.

Nivelurile de ALT pot fi, de asemenea, crescute semnificativ (de pana la 100 de ori) in situatia administrarii unor medicamente hepatotoxice (ex. acetaminofen) sau ca urmare ingestiei unor substante toxice (tetraclorura de carbon), precum si consecutiv scaderii fluxului sanguin in ficat care determina ischemia tesuturilor hepatice.

In hepatita cronica valorile ALT sunt moderat crescute (<4 ori limita superioara a intervalului de referinta), similar cu steatoza hepatica (de 2-3 ori normalul).

Cresteri modeste ale nivelului de ALT sunt detectate si in alte afectiuni, inclusiv blocari ale cailor biliare care produc stagnarea bilei (colestaza), in ciroza (de 1-5 ori normalul), hepatite alcoolice (<150 U/l), abuz de alcool si tumori la nivelul ficatului.

Valori mediu crescute se observa si in starea de soc, arsuri severe, mononucleoza infectioasa, leucemie limfoblastica acuta (copii), infarct miocardic, insuficienta cardiaca, eclampsie, pancreatita acuta.

In majoritatea bolilor hepatice, concentratia de ALT este mai mare decat cea de AST, astfel incat raportul AST/ALT va fi subunitar (<1). Cu toate acestea, exista unele exceptii, cum ar fi hepatita alcoolica, ciroza si leziunile musculare sau cardiace; in aceste cazuri, raportul AST/ALT poate fi mai mare de 1, AST fiind mult mai ridicata decat ALT. ALT este adesea solicitata impreuna cu AST sau ca parte a unui profil hepatic .

Scaderea ALT in ser

  • Atat AST cat si ALT sunt dependente de vitamina B6. In timp ce nivelurile adecvate de vitamina B6 garanteaza masurarea cu exactitate a concentratiilor de AST si ALT, epuizarea vitaminei B6 (malnutritie, alcoolism) poate duce la valori fals scazute de AST si ALT.

Mod de recoltare

Pentru testul ALT este necesara prelevarea unei probe de sange. De obicei recoltarea se face dimineata, a jeun (pe nemancate). 

Unde se recolteaza

In toate punctele de recoltare ale retelei

Eliberarea rezultatelor

Rezultatele se elibereaza in 1-2 zile lucratoare.