Sinovita: ce este inflamația membranei sinoviale și cum afectează articulațiile

Sinovita este inflamația membranei sinoviale, țesutul subțire care căptușește interiorul articulațiilor și produce lichid sinovial pentru lubrifiere. Această afecțiune apare adesea la copii, în special sub forma sinovitei tranzitorii, care afectează adesea șoldul. Potrivit Societății Americane de Ortopedie Pediatrică, frecvența la copii este de aproximativ 3%, în rândul celor cu vârsta între 3 și 10 ani, afecțiunea apărând mai ales după o infecție virală ușoară.

Scurt dicționar de termeni utili în sinovită

Atunci când primești un diagnostic precum sinovita, este firesc să apară întrebări legate de termeni medicali mai puțin cunoscuți. Ce este, de fapt, membrana sinovială? Ce rol are lichidul din articulații? Ce înseamnă artrocenteza sau sinovectomia?

Pentru a-ți fi mai ușor să înțelegi ce se întâmplă în corpul tău și ce presupun anumite investigații sau tratamente, am pregătit un scurt dicționar cu explicații clare.

Ce este membrana sinovială?

Membrana sinovială este un strat subțire de țesut care căptușește interiorul articulațiilor mobile, cum ar fi cele ale genunchilor, coatelor, umerilor sau șoldurilor. Rolul principal al acestei membrane este să producă lichidul sinovial.
O membrană sinovială sănătoasă contribuie la funcționarea normală a articulațiilor și la prevenirea uzurii. Atunci când se inflamează, cum se întâmplă în sinovită, aceasta poate produce lichid în exces, ceea ce duce la umflături, durere și dificultăți de mișcare.

Ce este lichidul sinovial?

Lichidul sinovial este o substanță limpede, vâscoasă, produsă de membrana sinovială, ce are rolul de a lubrifia și proteja articulațiile. Se găsește în cavitatea articulară, între capetele oaselor, și acționează ca un „ulei biologic”, reducând frecarea în timpul mișcării și absorbind șocurile.

Pe lângă lubrifiere, lichidul sinovial furnizează nutrienți esențiali pentru cartilajul articular, care nu are vase de sânge proprii. În condiții normale, cantitatea și consistența lichidului sunt bine echilibrate. 

În cazul inflamațiilor, cum este sinovita, acesta poate deveni mai abundent, mai turbid (opac) și poate conține celule inflamatorii sau bacterii, dacă este vorba de o infecție. Analiza lichidului sinovial oferă informații valoroase pentru diagnostic.

Ce este artrocenteza?

Artrocenteza este o procedură medicală prin care se extrage lichid dintr-o articulație cu ajutorul unui ac subțire, introdus steril. Este folosită atât în scop diagnostic, cât și terapeutic.

În contextul sinovitei, artrocenteza permite medicului să analizeze lichidul sinovial pentru a identifica o posibilă infecție (artrită septică), prezența cristalelor (în cazul gutei) sau semne de inflamație. Procedura ajută, de asemenea, la reducerea presiunii și a durerii din articulație, mai ales când există acumulare excesivă de lichid.

Artrocenteza este, în general, rapidă, sigură și minim invazivă, fiind efectuată frecvent la nivelul genunchiului, cotului sau gleznei.

Ce este sinovectomia?

Sinovectomia este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parțial membrana sinovială inflamată dintr-o articulație. Aceasta este indicată în cazurile în care procesul inflamator cronic al membranei nu răspunde la tratamentele conservatoare, cum se întâmplă, de exemplu, în unele forme de artrită reumatoidă sau sinovite recurente.

Scopul sinovectomiei este de a reduce durerea, umflătura și deteriorarea articulației, prevenind progresia bolii. Procedura poate fi realizată artroscopic (minim invaziv, cu cameră video și instrumente fine) sau clasic, printr-o intervenție deschisă, în funcție de severitatea și localizarea inflamației.

Ce este artrita septică?

Artrita septică este o formă gravă de sinovită, în care inflamația membranei sinoviale este cauzată de o infecție bacteriană sau fungică. 
Practic, atunci când o infecție pătrunde într-o articulație, declanșează o reacție puternică la nivelul membranei sinoviale, care devine iritată, produce lichid în exces și se umflă rapid.

Sinovita poate apărea din mai multe motive, iar identificarea cauzei este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit. Mai jos sunt principalele cauze ale sinovitei. 

Inflamatorii (autoimune)

• Artrită reumatoidă;
• Lupus eritematos sistemic;
• Spondilită anchilozantă;
• Artrită psoriazică.

Infecțioase

• Artrită septică (bacteriană);
• Infecții virale (ex. parvovirus B19);
• Infecții fungice sau tuberculoase (mai rar).

Traumatice

• Lovituri directe sau entorse;
• Suprasolicitarea articulației (sport sau muncă fizică intensă);
• Microtraumatisme repetate (ex. în activități sportive sau profesii solicitante).

Degenerative

• Artroză (osteoartrită) - inflamație secundară uzurii cartilajului.
• Cristaline (metabolice)
• Gută (cristale de acid uric);
• Pseudogută (cristale de pirofosfat de calciu).

Reacții post-infecțioase (reactive)

• Artrită reactivă după infecții digestive sau urinare;
• Sinovită tranzitorie (la copii, de obicei, după o viroză respiratorie).
• Tumorale sau proliferative (mai rar)
• Sinovită vilonodulară pigmentată;
• Tumori sinoviale benigne sau maligne.

Inflamația asociată sinovitei poate apărea în diferite contexte, având manifestări variate în funcție de cauză, localizare și durată. În cele ce urmează, vom analiza principalele tipuri de sinovită, grupate în funcție de cauză, zona afectată și durata evoluției.

Tipuri de sinovită în funcție de zona afectată

Sinovita reprezintă inflamația membranei sinoviale, un țesut subțire care căptușește articulațiile și produce lichidul sinovial necesar pentru lubrifiere și mobilitate. Această afecțiune poate apărea în orice articulație sinovială și este frecvent asociată cu durere, tumefiere și limitarea mișcărilor. În funcție de localizarea inflamației, sinovita poate fi clasificată în mai multe tipuri, fiecare cu particularitățile sale. Să vedem de câte tipuri este sinovita în funcție de zona afectată. 

Sinovita de șold 

Apare mai ales la copiii între 2 și 8 ani, cauzând durere și șchiopătare. Poate afecta un singur șold sau ambele și necesită îngrijire medicală rapidă, pentru a preveni problemele.

Sinovita de genunchi 

Este des întâlnită la adulți, mai ales la sportivi sau la persoane cu activități repetitive. Duce la umflarea articulației și limitează mișcările, afectând mobilitatea. Pentru a evalua și a trata leziunile din interiorul articulației genunchiului, se poate apela la artroscopia de genunchi.

Sinovita de gleznă 

Apare des după traumatisme sau suprasolicitare. Se manifestă prin umflarea zonei și durere la mers, influențând echilibrul și stabilitatea.

Sinovita de umăr

Poate apărea în boli reumatismale sau după leziuni. Reduce mobilitatea brațului, afectând activitățile obișnuite.

👉 Ai fost diagnosticat cu sinovită sau te confrunți des cu dureri și inflamații la nivelul genunchiului? Vezi cum se manifesta artroscopia de genunchi, când este indicată și ce beneficii poate aduce în cazul unor afecțiuni precum sinovita.

Tipuri de sinovită în funcție de cauză

În funcție de factorul declanșator, sinovita se clasifică în mai multe tipuri, precum infecțioasă, inflamatorie sau posttraumatică.

Sinovita infecțioasă

Produsă de bacterii sau virusuri care pătrund în articulație; apare brusc, cu durere intensă, inflamație și febră, necesitând tratament urgent cu antibiotice.

Sinovita inflamatorie

Apare în boli autoimune (de exemplu, artrita reumatoidă); se manifestă prin durere cronică, rigiditate și inflamație simetrică a articulațiilor.

Sinovita posttraumatică

Se dezvoltă după traumatisme sau suprasolicitare; determină durere, umflare și, uneori, acumulare de lichid în articulație.

Tipuri de sinovită în funcție de durată

Durata evoluției sinovitei este un criteriu important în clasificarea și gestionarea acestei afecțiuni. În funcție de cât timp persistă inflamația, sinovita poate fi acută sau cronică.

Sinovita acută

Apare brusc, pe fondul unei infecții, traumatisme sau puseu inflamator; se manifestă prin durere intensă, edem și limitarea mișcării.

Sinovita cronică 

Persistă în timp, fiind adesea asociată cu bolile autoimune. Inflamația de durată poate duce la îngroșarea sinovialei și la deteriorarea progresivă a articulației.
Indiferent de tip sau localizare, sinovita are nevoie de diagnostic și tratament rapid, pentru a evita complicațiile și afectarea permanentă a articulației. Consultă un medic, dacă ai simptome persistente la nivelul articulațiilor. Odată ce înțelegem tipurile și zonele afectate, este vital să recunoaștem simptomele, pentru un diagnostic precoce.

Sinovita se manifestă prin semne și simptome locale, uneori, însoțite de manifestări generale, în funcție de cauză. Iată cele mai frecvente simptome ale sinovitei:

• Durere articulară - agravată de mișcare și presiune;
• Umflătura (tumefierea, mărirea de volum) articulației - din cauza acumulării de lichid sinovial;
• Roșeață și căldură locală - semne ale unui proces inflamator activ;
• Rigiditate articulară - mai accentuată dimineața sau după repaus;
• Limitarea mișcărilor - dificultate în mișcarea normală a articulației afectate;
• Sensibilitate la atingere - articulația este dureroasă la palpare;
• Senzație de tensiune sau presiune în interiorul articulației;
• Simptome generale (uneori) - febră, oboseală, stare de rău (mai ales, în sinovita infecțioasă sau autoimună).

Simptomele pot apărea brusc sau treptat și pot varia de la ușoare la severe, în funcție de cauza subiacentă și de articulația implicată.

Diagnosticul sinovitei implică o combinație între evaluarea clinică, investigațiile imagistice și testele de laborator, cu scopul de a identifica atât prezența inflamației, cât și cauza acesteia. Iată pașii esențiali în procesul de diagnosticare:

Consultația la medicul specialist (reumatolog sau ortoped)

• Anamneză detaliată (durata simptomelor, debut, context - traumă, infecție etc.);
• Examinare fizică: evaluarea durerii, a umflăturii, a temperaturii locale, a mobilității și a semnelor clinice de inflamație.

Investigații de laborator (analize de sânge)

• VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) și CRP (proteina C reactivă) - markeri de inflamație;
• Hemoleucogramă - poate indica infecție sau boală autoimună;
• Factor reumatoid, anti-CCP, ANA - utile în suspiciunea de boli reumatologice;
• Uricemie - pentru diagnosticul gutei.

Analiza lichidului sinovial (artrocenteză)

Este un element fundamental în diagnosticul diferențial al sinovitei. Prin extragerea lichidului articular, se pot evalua:

• Aspectul și culoarea (clar, tulbure, purulent etc.);
• Numărul de celule - crește în procesul inflamator sau în infecție;
• Prezența cristalelor - pentru diagnosticul gutei sau al pseudogutei;
• Culturi bacteriene și teste microbiologice - pentru identificarea artritei septice - această analiză ajută la diferențierea între cauze infecțioase, inflamatorii, metabolice sau traumatice.

Investigații imagistice

Ecografia articulară

• Este o metodă rapidă, neiradiantă și foarte sensibilă în detectarea sinovitei, chiar și în formele incipiente;
• Permite vizualizarea îngroșării membranei sinoviale, a efuziunii (lichidului) și, uneori, a vascularizației sinoviale (cu Doppler);
• Poate fi folosită și pentru ghidarea artrocentezei.

Radiografia

• Utilă pentru a exclude alte afecțiuni (fracturi, artroză avansată), dar nu evidențiază direct sinovita.

RMN (rezonanță magnetică nucleară)

• Foarte utilă în cazuri complexe sau cronice - oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, cartilajului, membranei sinoviale și lichidului articular;
• Poate identifica și modificările precoce în bolile reumatice.

Teste suplimentare (la nevoie)

• Teste pentru infecții virale sau bacteriene;
• Biopsia sinovială (rar, în cazuri complexe sau când se suspectează o boală rară).

Diagnosticul sinovitei nu se bazează pe un singur test, ci pe corelarea mai multor informații clinice și paraclinice. Dintre toate metodele, analiza lichidului sinovial și ecografia articulară joacă un rol central în stabilirea diagnosticului și în excluderea unor cauze grave, precum infecțiile.

Tratamentul sinovitei depinde de cauza subiacentă, de severitatea simptomelor și de articulația afectată. Scopul principal constă în reducerea inflamației, calmarea durerii și prevenirea complicațiilor. Iată principalele opțiuni de tratament pentru sinovită. 

Tratament medicamentos

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - ibuprofen, diclofenac, naproxen - reduc durerea și inflamația;

Corticosteroizi

• Administrare sistemică (orală sau injectabilă) - în formele severe sau autoimune;
• Injectare intraarticulară - pentru reducerea rapidă a inflamației locale.

Antibiotice - doar în cazul artritei septice sau al unei infecții bacteriene confirmate;

Medicamente de fond (DMARDs) - în bolile autoimune (ex. metotrexat în artrita reumatoidă);

Colchicină sau medicamente uricozurice - în gută sau pseudogută.

Tratament fizic și recuperator

• Repaus articular temporar - în faza acută;
• Fizioterapie și exerciții personalizate - după calmarea inflamației, pentru menținerea mobilității și prevenirea rigidității;
• Kinetoterapie - adaptată cauzei și vârstei pacientului;
• Terapie fizică adjuvantă - crioterapie, ultrasunete, laser terapeutic.

Tratament intervențional

• Artrocenteză - extragerea lichidului sinovial pentru a reduce presiunea și durerea;
• Injectare intraarticulară cu acid hialuronic - în anumite cazuri de sinovită posttraumatică sau degenerativă;
• Sinovectomie - îndepărtarea chirurgicală a membranei sinoviale în cazuri cronice sau severe, refractare la tratament conservator.

👉 Ai dureri persistente din cauza sinovitei și cauți o soluție eficientă, care să nu te țină pe loc? La Centrul de Excelenta in Ortopedie ai acces la soluții moderne, minim invazive. Recuperarea este rapidă, durerile postoperatorii sunt minime, iar în multe cazuri, poți merge acasă în aceeași zi. 

Tratament etiologic (tratarea cauzei)

• Controlul bolii reumatice de bază;
• Tratarea infecțiilor asociate (urinară, digestivă, respiratorie), în cazul artritelor reactive;
• Corectarea dezechilibrelor metabolice (ex. hiperuricemie).

Măsuri generale și de suport

• Aplicarea de gheață locală, în episoadele acute;
• Ridicarea membrului afectat, pentru a reduce edemul;
• Folosirea temporară a ortezelor sau a mijloacelor de sprijin (baston, cârjă), pentru descărcarea articulației.

Deși nu toate formele de sinovită pot fi prevenite (în special cele cauzate de boli autoimune sau infecții imprevizibile), există o serie de măsuri care pot reduce riscul apariției sau al recidivei inflamației articulare:

Menținerea sănătății articulațiilor

• Evitarea suprasolicitării sau a traumatismelor repetate asupra articulațiilor;
• Practicarea regulată a exercițiilor fizice adaptate (înot, mers, yoga), pentru întărirea mușchilor care susțin articulațiile;
• Adoptarea unei posturi corecte la muncă, în timpul mersului sau în activitățile sportive.

Gestionarea corectă a bolilor cronice

• Controlul eficient al bolilor reumatice și metabolice (artrită reumatoidă, gută, diabet), prin tratament și monitorizare regulată;
• Respectarea tratamentului prescris și a controalelor periodice.

Prevenirea infecțiilor articulare

• Igienă riguroasă în cazul oricărei plăgi deschise din apropierea unei articulații;
• Evitarea procedurilor intraarticulare (injecții, artrocenteză) în condiții de risc infecțios;
• Tratarea promptă a infecțiilor sistemice (respiratorii, urinare, digestive) care pot declanșa artrite reactive.

Reducerea factorilor de risc metabolici

• Alimentație echilibrată, săracă în purine (pentru prevenirea gutei);
• Hidratare suficientă și menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• Evitarea consumului excesiv de alcool.

Echipamente de protecție și ergonomie

• Folosirea ortezelor, a genunchierelor sau a încălțămintei adecvate, în activități cu risc (sporturi de contact, muncă fizică solicitantă);
• Adaptarea mediului de lucru, pentru reducerea stresului mecanic asupra articulațiilor.

👉 Te confrunți cu simptome articulare sau vrei să previi sinovita? Consultul medical regulat este esențial pentru a detecta din timp inflamațiile și a interveni eficient. Cu abonamentul Comfort Premium de la Regina Maria beneficiezi de consulturi nelimitate, analize anuale gratuite și acces complet la toate specialitățile medicale - exact ce ai nevoie pentru o monitorizare atentă și o prevenție reală.

Sinovita la copii este una dintre cele mai întâlnite cauze de șchiopătat sau durere la nivelul șoldului, în copilărie. Deși poate speria părinții, prin debutul brusc și refuzul copilului de a merge, în cele mai multe cazuri, sinovita este o afecțiune tranzitorie și ușoară, care trece de la sine, cu tratament simplu și odihnă. 

Totuși, pentru a evita complicațiile sau a exclude cauze mai grave, este esențial un consult medical. Medicul va diferenția între o sinovită benignă și alte afecțiuni serioase, cum ar fi artrita septică, o urgență care necesită intervenție imediată. Află mai multe despre particularitățile sinovitei la copii. 

Ce este și la ce vârstă apare frecvent? 

Sinovita la copii, cunoscută și sub denumirea de sinovită tranzitorie, este o inflamație temporară a membranei sinoviale, stratul care căptușește interiorul articulației și produce lichid sinovial. Cel mai adesea, afectează șoldul și determină durere, șchiopătat sau refuzul de a merge.

Se manifestă cel mai frecvent la copiii cu vârste între 3 și 8-10 ani, în special la băieți. Deși cauza exactă nu este întotdeauna cunoscută, sinovita tranzitorie este considerată o afecțiune benignă și autolimitantă, care se rezolvă, de obicei, în decurs de una-două săptămâni, cu tratament simptomatic și repaus.

Cauze posibile ale sinovitei la copii

În cele mai multe situații, cauza exactă a sinovitei la copii rămâne necunoscută, însă există câțiva factori implicați:

• Infecții virale recente - sinovita survine adesea după o viroză respiratorie, cum ar fi o răceală, o faringită sau o infecție de tip gripal. Se crede că este o reacție inflamatorie tranzitorie a organismului;
• Reacție postinfecțioasă - uneori, debutează la 1-3 săptămâni după o infecție gastrointestinală sau urinară;
• Microtraumatisme sau suprasolicitare articulară - alergatul intens, căzăturile sau jocurile fizice mai solicitante pot contribui, deși nu sunt cauze directe;
• Reacții inflamatorii nespecifice - ca răspuns imun tranzitoriu la un factor declanșator neidentificat.

Simptomele sinovitei la copii

Sinovita la copii se manifestă printr-un debut brusc și poate fi alarmantă pentru părinți, mai ales când copilul refuză să meargă, fără o cauză aparentă. Simptomele includ:

• Șchiopătat sau refuzul de a merge - apare brusc, fără traumatism evident;
• Durere la nivelul șoldului - copilul poate arăta spre șold, dar, uneori, durerea este resimțită în coapsă sau genunchi, din cauza iradierii nervoase;
• Limitarea mișcărilor șoldului - copilul evită să miște piciorul sau îl ține într-o poziție neobișnuită;
• Stare generală bună - copilul, în ciuda durerii, este, în general, activ și nu pare bolnav;
• Febră absentă sau ușoară - de regulă, sub 38°C;

Aceste semne ajută la diferențierea sinovitei tranzitorii de alte afecțiuni mai grave, dar un consult medical este obligatoriu, pentru a exclude urgențele, cum ar fi artrita septică.

Diagnosticarea sinovitei la copii

Stabilirea diagnosticului de sinovită tranzitorie la copii necesită o evaluare atentă, pentru a exclude alte afecțiuni articulare mai grave. Deși sinovita este, de regulă, benignă și autolimitantă, diagnosticul diferențial este esențial.

Examenul clinic

Medicul evaluează mobilitatea șoldului, durerea la mișcare și prezența șchiopătatului sau a posturii anormale a membrului inferior.

Ecografia de șold

Este investigația de primă intenție, esențială pentru a vizualiza prezența lichidului în articulație. Confirmă diagnosticul de sinovită și poate evidenția dacă acumularea de lichid este semnificativă.

Analize de sânge

• Hemoleucogramă, VSH, CRP (proteina C reactivă) - pentru a exclude o infecție bacteriană activă, cum ar fi artrita septică;
• În sinovita tranzitorie, markerii inflamatori sunt, de obicei, normali sau doar ușor crescuți.

Important! Artrita septică de șold este o urgență medicală ce poate mima sinovita tranzitorie, dar care evoluează rapid cu durere intensă, febră înaltă și stare generală proastă. Alte cauze grave care trebuie excluse includ: osteomielita, tumorile osoase, boala Perthes sau traumatismele.

Tratamentul și evoluția sinovitei la copii

Sinovita tranzitorie a șoldului este o afecțiune care, în cele mai multe cazuri, se vindecă de la sine, fără a lăsa urmări. Tratamentul este simptomatic și vizează reducerea durerii și a inflamației, alături de odihnă.

Repaus articular

Copilul trebuie să evite mersul sau efortul fizic, până când durerea dispare complet. În unele cazuri, poate fi necesar ca cel mic să stea la pat câteva zile.

Medicamente antiinflamatoare

Ibuprofenul este adesea recomandat pentru efectul antiinflamator și analgezic. Poate fi administrat timp de câteva zile, conform indicațiilor medicului.

Monitorizare medicală

Este important ca evoluția copilului să fie urmărită. Dacă simptomele nu se ameliorează în 7-10 zile sau se agravează (febră, durere intensă, refuz complet de a mișca piciorul), trebuie reevaluat, pentru a exclude alte diagnostice.

În sinovita de șold, dacă sunt excluse aceste patologii, evoluția este favorabilă, iar boala se rezolvă spontan în decurs de 7-14 zile, cu repaus și tratament antiinflamator. Totuși, monitorizarea medicală rămâne obligatorie.

Sinovita este o afecțiune ce ridică adesea întrebări și îngrijorări, mai ales în cazul copiilor care brusc încep să șchiopăteze sau refuză să meargă. Deși în majoritatea cazurilor este o inflamație temporară și benignă, este important să înțelegem ce presupune, cum se manifestă și când trebuie să ne îngrijorăm.

Mai jos, răspundem celor mai frecvente întrebări legate de sinovită, pentru a te ajuta să iei decizii informate și să știi la ce să fii atent în cazul în care copilul tău sau un adult din familie prezintă simptome sugestive.

Sinovita este o boală în sine sau un simptom? 

Sinovita nu este o boală în sine, ci o afecțiune inflamatorie sau o manifestare a unei afecțiuni patologice locale sau sistemice. Ea reprezintă inflamația membranei sinoviale care căptușește interiorul articulațiilor și produce lichidul sinovial. Această inflamație poate fi declanșată de mai multe probleme, de la traumatisme și infecții, până la boli reumatice sau reacții postvirale.

Toate articulațiile pot fi afectate de sinovită? 

În teorie, orice articulație sinovială din corp poate fi afectată de sinovită, deoarece toate aceste articulații sunt căptușite de membrana sinovială. Totuși, în practică, unele articulații sunt mai des implicate decât altele.

Cele mai afectate articulații sunt:

• Șoldurile - mai ales la copii (sinovita tranzitorie de șold);
• Genunchii - adesea în traumatisme sau boli reumatice;
• Umărul, cotul, glezna și articulațiile mâinii - mai rar, dar pot fi implicate în afecțiuni autoimune (ex. artrită reumatoidă).

Sinovita de șold la copilul meu se poate complica? 

În majoritatea cazurilor, sinovita de șold la copii este o afecțiune benignă și tranzitorie, care se rezolvă complet în 1-2 săptămâni, fără urmări. Cu toate acestea, este esențial ca diagnosticul să fie corect pus și copilul să fie monitorizat, pentru a exclude complicații sau alte afecțiuni mai grave.

Complicațiile sunt rare, dar pot surveni dacă:

• Diagnosticul inițial a fost incorect și, de fapt, copilul are artrită septică, o infecție articulară care necesită tratament urgent;
• Nu se respectă repausul recomandat, iar inflamația se agravează;
• Persistă durerea sau șchiopătatul mai mult de 2 săptămâni, caz în care este necesară o nouă evaluare medicală.

Ce diferențiază sinovita tranzitorie de șold de artrita septică la copil? 

Deși ambele afecțiuni pot debuta cu durere de șold și șchiopătat la copil, diferențele dintre sinovita tranzitorie și artrita septică sunt esențiale, mai ales pentru că artrita septică este o urgență medicală ce necesită tratament imediat.

Iată principalele elemente care le diferențiază:

Starea generală

• În sinovita tranzitorie, copilul are, de regulă, o stare generală bună;
• În artrita septică, copilul este adesea letargic, iritabil, pare foarte bolnav.

Febra

• Sinovita tranzitorie se poate manifesta cu febră ușoară sau deloc;
• Artrita septică este însoțită, de obicei, de febră mare (>38,5°C).

Debutul și severitatea simptomelor

• Sinovita debutează mai ales după o infecție virală și durerea este moderată;
• Artrita septică are un debut brusc și durerea este severă, copilul refuză să miște piciorul.

Analizele de sânge

• În sinovită, valorile inflamatorii (CRP, VSH, leucocite) sunt normale sau ușor crescute;
• În artrita septică, aceste valori sunt semnificativ crescute.

Ecografia de șold

Ambele pot arăta lichid în articulație;
însă, în artrita septică, este vorba de o cantitate mai mare, care poate fi însoțită de semne sugestive de infecție.

Repausul este suficient pentru a trata sinovita?

În multe cazuri, da, repausul este esențial și suficient, mai ales atunci când sinovita are o cauză benignă, cum este sinovita tranzitorie de șold la copii sau o inflamație ușoară posttraumatică. Prin limitarea mișcărilor articulației afectate, inflamația membranei sinoviale are timp să se reducă, iar durerea scade treptat.

Totuși, repausul nu este întotdeauna suficient, mai ales dacă:

• Sinovita este asociată cu o boală reumatică sau autoimună (ex. artrită reumatoidă);
• Este cauzată de o infecție (ex. artrita septică, care necesită tratament antibiotic și posibil drenaj);
• Simptomele persistă sau se agravează, în ciuda repausului.

Sinovita este un semnal important că o articulație suferă, fie din cauze ușoare și tranzitorii, fie ca parte a unor afecțiuni mai grave. Deși adesea trece cu repaus și tratament simplu, uneori, poate ascunde probleme care necesită intervenție rapidă. Recunoașterea simptomelor și evaluarea medicală corectă sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a proteja sănătatea articulațiilor pe termen lung.
Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medic specialist din cadrul Regina Maria, pentru un tratament adaptat simptomelor și nevoilor tale.

Bibliografie

• Whitelaw CC, Varacallo MA. Transient Synovitis. [Updated 2024 Mar 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459181/
• Toxic synovitis, https://medlineplus.gov/ency/article/000981.htm
• Takundwa, P., Chen, L., & Malik, R. N. (2021). Evaluation of Hip Pain and Management of Toxic Synovitis in the Ultrasound Era. Pediatric emergency care, 37(1), 34–38. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33394943/
• Lipshaw, M. J., & Walsh, P. S. (2022). Transient synovitis of the hip: Current practice and risk of misdiagnosis. The American journal of emergency medicine, 61, 1–6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35994972/
• Asche, S. S., van Rijn, R. M., Bessems, J. H., Krul, M., & Bierma-Zeinstra, S. M. (2013). What is the clinical course of transient synovitis in children: a systematic review of the literature. Chiropractic & manual therapies, 21(1), 39. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3831260/
• Mathiessen, A., & Conaghan, P. G. (2017). Synovitis in osteoarthritis: current understanding with therapeutic implications. Arthritis research & therapy, 19(1), 18. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28148295/