Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Durerea in gat

Toata lumea a experimentat o durere in gat. Este una dintre cele mai frecvente probleme de sanatate, pe care oamenii o experimenteaza in timpul sezonului rece, in mod special, fiind cel mai des asociata cu afectiuni de natura virala ce afecteaza tractul respirator superior.
Durerea in gat este un cumul de senzatii mai intense sau mai slabe, care se modifica pe parcursul evolutiei bolii. Cel mai des, durerea in gat este descrisa ca o senzatie de arsura in partea din spate a gatului (faringele posterior), combinata cu dificultati de inghitire. Uneori durerea in gat este suficient de puternica incat să determine refuzul de a manca.

durerea in gat printre cele mai comune afectiuni

 

Faringita (durerea in gat)

Este termenul generic folosit pentru durerile in gat, asociate cu o senzatie de disconfort, mai ales la inghitire, combinata, uneori, cu mancarime, usturime sau/si o senzatie neplacuta, iritativa, la nivelul faringelui - conduct musculos unde se intalnesc calea respiratorie cu cea digestiva, are forma de palnie si corespunde cavitatii bucale si laringelui. Durerea localizata la nivelul faringelui este foarte frecventa, in mod special la copii si se amelioreaza cu medicatie simptomatica, simpla, in cateva zile. Cu toate acestea, durerea in gat poate sa fie si un simptom al unor posibile afectiuni grave, care trebuie investigate de medic si tratate cu atentie.

Cauzele durerii in gat

Exista o multitudine de factori care pot genera o durere in gat.

  1. Principala cauza o reprezinta infectiile de natura virala. Fiind la intersectia cailor digestive cu cele respiratorii, zona este una expusa la infectii virale frecvente, mai ales in cazul copiilor care au un sistem imunitar in formare. Cert este ca virusurile sunt principala cauza care duce la infectii in gat si genereaza simptomele caracteristice acestei suferinte mai mult sau mai putin intense, in functie de virulenta si caracteristicile agentului patogen.
  2. Durerea este comuna in cazul racelilor si gripelor sezoniere, virusii specifici (inclusiv COVID 19) provocand infectarea mucoasei faringiene, ceea ce duce la disconfortul resimtit in gat si, uneori, pot aparea infectii ale cailor respiratorii superioare.
  3. Mononucleoza (virusul Epstein-Barr) este o infectie frecventa, cunoscuta sub numele de febra glandulara sau boala sarutului ori mono. Simptomele includ oboseala, dureri in gat, febra si ganglioni limfatici umflati.
  4. Oreionul, varicela si pojarul, toate boli virale, au printre manifestari durerile de gat, uneori chiar foarte intense, cauzate fie de inflamatia glandelor salivare (la oreion), fie de pustulele care se pot forma pe mucoasa faringiana, in bolile eruptive.
  5. Herpangina este o boala virala acuta, provocata de un virus din familia Enterovirus, virusul Coxsackie fiind cauza cea mai frecventa. Afectiunea se manifesta cu febra mare, dureri intense in gat si vezicule sau ulceratii in partea din spate a gatului si a valului palatin (cerul gurii).
  6. Crupul laringian (laringo-traheo-bronsita) este o infectie respiratorie, cauzata, cel mai des, de un virus, si foarte rar, de o bacterie.
  7. Bacteriile produc mai rar durere in gat, cele mai frecvente fiind infectia cu streptococ, tusea convulsiva si difteria (ambele fiind boli contagioase ale tractului respirator).
  8. Amigdalita, inflamatia amigdalelor, manifestata prin durere de gat, dificultate la inghitire si noduli limfatici durerosi la nivelul gatului.
  9. Unele boli cu transmitere sexuala, de exemplu, gonoreea si chlamydia, pot provoca dureri in gat.
  10. Toxinele si factorii iritanti sunt responsabili pentru senzatiile de iritare a gatului (fum de tigara, agenti poluatori din aer, substante chimice, alergii;
  11. Tusea iritativa din cauze pulmonare, boala de reflux gastroesofagian ori tumori la nivelul tesuturilor moi din zona pot provoca dureri de gat;
  12. Ingerarea accidentala a unor substante iritante (inalbitor, de exemplu), corpuri straine lipite de mucoasa, cum ar fi un os sau o bucata de mancare;
  13. Vorbitul excesiv, tipetele, pot irita laringele si zona faringiana, iar efectul este durerea iritativa in gat;
  14. Dincolo de toate afectiunile amintite deja, durerea in gat mai poate fi un simptom asociat pentru: bronsita, abcese dentare majore, boli ale glandelor salivare, Ebola, scarlatina, tetanos, poliomielita, fibroza chistica sau poate sa fie o manifestare pe fond nervos (furie).

Factori de risc

Se poate spune ca principalii factori de risc care duc la aparitia faringitei, indiferent de cauza acesteia, sunt varsta si expunerea la infectii respiratorii, la care se adauga un sistem imunitar slabit sau insuficient dezvoltat. In acest context, este explicabil de ce copiii, mai ales prescolarii, fac frecvent diferite tipuri de infectii virale, care se manifesta prin asa numitul „rosu in gat”, disconfort local si durere.

Perioada rece a anului favorizeaza transmiterea infectiilor virale, iar frecventa patologiei faringiene, cu sau fara afectarea sistemului respirator, creste.

Pe lista cu factori de risc se mai afla:

  • alergenii, praful, fumul de tigara (fumatul pasiv) si noxele, inclusiv parul de animale;
  • aerul uscat din interiorul cladirilor incalzite, mai ales in timpul sezonului rece, poate provoca dureri faringiene, in mod special dimineata;
  • obiceiul de a respira pe gura (cauzat de congestia nazala cronica - polipi nazali sau alte cauze care produc obstructie nazala);
  • alimente picante sau reci, alcoolul;
  • boala de reflux gastroesofagian poate produce o iritare a mucoaselor;
  • infectia cu HIV;
  • tumori de natura canceroasa ale gatului, limbii, faringelui sau laringelui.

Simptome asociate durerii in gat

Afectiunea are o simptomatologie specifica ce poate varia, in functie de cauza si de natura infectiei. Cu toate acestea, simptomul comun este senzatia de durere, mai ales la inghitire, si de disconfort, care de multe ori se agraveaza. Unii oameni se pot plange de o senzatie de uscaciune, comparabila cu o zgarietura dureroasa.

Simptomele frecvente care se asociaza durerii in gat includ:

  • febra si/sau frisoane;
  • greata si/sau varsaturi;
  • dureri de cap, stare generala alterata;
  • tuse (care poate sa fie iritanta, uscata sau cu secretii);
  • curgerea nasului sau congestia nazala;
  • dificultati de respiratie;
  • durere de ureche si pocnituri ale urechii;
  • stranut;
  • lipsa poftei de mancare;
  • roseata la nivelul amigdalelor si/sau umflarea acestora;
  • zone albe pe amigdale (puncte de puroi);
  • marirea de volum a ganglionilor limfatici de la nivelul gatului si durerea la acest nivel;
  • o voce infundata si/sau ragusita.

Diferentierea unei infectii virale de una provocata de streptococ nu este usoara, la o simpla identificare a simptomelor, dar exista o serie de particularitati care confirma varianta infectiei bacteriene. Prezenta pustulelor de puroi sau a unor amigdale albicioase sunt indicatori ai unei posibile infectii cu streptococ. Umflarea ganglionilor limfatici si absenta simptomelor tipice pentru raceala (tuse, nas curgator, stranut) completeaza aceasta varianta. Confirmarea se face numai in baza analizelor de laborator, dupa prelevarea unui exudat faringian.

durerea in gat semn afectiune contagioasa

Boala contagioasa

O durere in gat poate fi un simptom pentru o afectiune posibil contagioasa. Majoritatea durerilor de gat sunt cauzate de infectii virale sau bacteriene, iar acestea sunt contagioase. Pentru a preveni raspandirea infectiilor contagioase, care provoaca dureri in gat, sunt necesare masurile clasice: izolare la domiciliu, limitarea accesului in comunitate, mai ales a copiilor. Cele mai multe tipuri de infectii respiratorii se transmit de la persoana la persoana, prin particule fine de saliva si secretii nazale raspandite in aer sau prin contact direct cu obiectele si suprafetele infectate.

Diagnostic - cand sa mergi la medic

Infectiile virale simple trec in cateva zile. In cazul in care, dupa 3-5 zile, simptomele nu dispar, iar starea generala ramane una alterata, cu febra, este nevoie de sfatul medicului, mai ales in cazul copiilor, pentru ca poate fi vorba despre o infectie bacteriana ce necesita tratament adecvat si care nu se vindeca de la sine.

Pentru a diagnostica in mod corect, medicul va analiza istoricul bolii si va efectua un examen fizic. Investigatiile de laborator urmaresc sa stabileasca natura infectiei: bacteriana sau virala. Daca exista suspiciunea de streptococ, se face un test al exudatului faringian, care confirma sau infirma prezenta bacteriilor.

De obicei, nu sunt necesare alte teste, dar, in functie de simptome, pot fi facute teste de sange, investigatii radiologice, daca se suspecteaza o cauza de alta natura decat o infectie, pentru a identifica posibile abcese, traume, leziuni, tumori etc. Toate acestea pot fi completate cu o serie de investigatii din sfera ORL.

Medicul va face diferentierea dintre faringoamigdalita simpla care, desi este neplacuta, nu este periculoasa pentru caile respiratorii si epiglotita. Epiglotita poate sa apara la copiii care nu sunt vaccinati impotriva Haemophilus influenzae (bacterie responsabila de infectiile cailor respiratorii - otite, epiglotite, pneumonii, dar si de alte infectii grave, cum este meningita), acesta fiind unul dintre principalii factori declansatori.

Este importanta vizita la medic in toate situatiile in care temperatura este mare si nu scade, daca durerea in gat este asociata cu tuse, in cazul senzatiilor dureroase intense sau daca apar dificultati majore la inghitire, respiratie sau daca saliva prezinta urme de sange. O atentie speciala trebuie sa primeasca persoanele care sufera de alte afectiuni grave (astm, tumori maligne, HIV SIDA etc.).

Tratamentul durerilor in gat

Dat fiind faptul ca faringita are drept cauza, in cele mai multe situatii, o infectie virala, antibioticele nu sunt eficiente si nu sunt recomandate.

Tratamentul pentru infectiile virale este simptomatic (analgezice, antitermice, antiinflamatoare locale), la care se adauga lichide multe si odihna. De cele mai multe ori, suferinta trece in cateva zile, fara alte complicatii si fara sechele. Sunt utile tratamentul local (gargara cu apa sarata), consumul de lichide calde cu miere si supa, calmand durerea si sustinand vindecarea. Poate fi recomandata si utilizarea unui umidificator sau a inhalatiilor de abur, care pot ameliora simptomele neplacute si grabi vindecarea.

Antibioticele se pot administra numai cu sfatul medicului, in cazul infectiilor bacteriene, dupa un program si intr-un interval de timp care sa sustina vindecarea, prevenind complicatiile si dezvoltarea rezistentei la antibiotice a agentului patogen.

Durerea in gat este o suferinta comuna, de cele mai multe ori banala, care se poate vindeca repede si care nu lasa urmari. Totusi, daca simptomele nu cedeaza in 3-5 zile, vizita la medic, pentru identificarea cauzelor, este obligatorie.