Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Botulismul

Botulismul, desi este o boala rara, este extrem de grava, fiind provocata de toxina eliberata de o bacterie - neurotoxina bolutinica. Omul o poate contracta prin ingestia de alimente contaminate sau daca o rana deschisa ajunge in contact cu sporii bacteriei botulinice. In absenta unui tratament rapid instituit, infectia duce la eliberarea unei cantitati de toxine botulinice care provoaca paralizie, dificultati severe de respiratie si moarte.

Teste pentru identificarea botulismului

Ce este botulismul?

Este o intoxicatie, care apare ca urmare a unei toxine produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecventa mai mica, infectia poate fi produsa si de Clostridium baratii si butyricum. Aceste bacterii sunt anaerobe, gram pozitive si formeaza spori, prin care produc contaminarea. Caracteristica acestor bacterii este ca pot prolifera doar in medii in care nu exista oxigen, iar acest lucru face ca anumite surse de hrana, printre care cele conservate, sa le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsa de aceasta bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.

Cauze si factori de risc

Cele mai multe dintre cazurile de botulism apar la copiii cu varsta sub un an si sunt rezultatul expunerii acestora la sol contaminat sau prin consumul de alimente ce pot contine bacteria. Se stie ca mierea de albine si siropul de porumb sunt cele doua tipuri de alimente care pot fi contaminate cu spori de Clostridium (sporii sunt o forma prin care bacteriile rezista, luni de zile sau chiar ani, atunci cand ajung in medii neprielnice dezvoltarii). Copiii mai mari si adultii au mecanisme naturale de aparare, care impiedica dezvoltarea bacteriilor in intestin, inainte ca acestea sa elibereze neurotoxina intr-o cantitate suficienta pentru declansarea bolii.

Aproximativ 15% dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care contin toxina botulinica. Acestea pot fi conservate, preparate in casa sau industrial. Cel mai frecvent, toxina botulinica a fost gasita in conservele care au putin acid, cum ar fi cele de: sfecla, spanac, ciuperci si fasole verde, precum si in conservele de ton, dar si in pestele afumat si sarat, precum si in produsele din carne: semipreparate de tipul carnatilor si al suncii. Metoda de conservarea a unor alimente, prin adaugarea de ulei la suprafata acestora, creeaza conditii de anaerobioza, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina botulinica este distrusa prin fierbere timp de 10 minute.

Botulismul, ca urmare a contaminarii unei plagi, apare in circa 20% dintre toate cazurile de botulism si se datorează sporilor. Rata de aparitie pentru acest tip de botulism a crescut in ultimii ani, datorita consumului de droguri, deoarece sporii bacteriei se gasesc in pudra de heroina si cocaina. Botulismul nu se transmite de la persoana la persoana, dar este recomandata evitarea contactului cu fluidele si secretiile bolnavilor.

Tipuri de botulism

Bacteriile botulinice se gasesc in natura, in sol si sedimente fluviale sau marine. In sine, acestea nu sunt daunatoare, dar, daca au un mediu propice, lipsit de oxigen, prolifereaza si produc toxine foarte otravitoare. Sticlele inchise, conservele, solul batut, noroiul  sau, ocazional, corpul uman sunt medii propice pentru dezvoltarea acestor bacterii.

Există 3 tipuri principale de botulism:

  • botulismul alimentar - apare atunci cand sunt consumate alimente ce contin toxine, deoarece nu au fost conservate sau gatite corespunzator;
  • botulismul prin plaga - se produce atunci cand o rana este poarta de intrare pentru bacterii, inclusiv in cazul injectarii de droguri in muschi;
  • botulismul infantil - atunci cand un copil mai mic de un an primeste alimente contaminate cu o forma rezistenta (spori botulinici), cum ar fi mierea de albine.

Simptome

Semnele care anunta efectele toxinei botulinice sunt diferite, in functie de poarta de intrare. Simptomele botulismului pot aparea la cateva ore de la contaminare sau la zece zile dupa infectia initiala. Simptomele botulismului infantil si alimentar tind sa apara rapid, intre 12 si 36 de ore de la consumul de alimente contaminate.

Semnele timpurii ale botulismului infantil includ: constipatie, dificultati de hranire, salivare abundenta, pleoape cazute, hipotonie musculara, dificultati in sustinerea capului, letargie, reflexe pupilare slabe, dificultati respiratorii.

Simptomele care pot indica botulismul alimentar pot sa apara in cateva ore sau una-doua zile de la contaminare, iar in unele cazuri, chiar dupa mai multe zile. Acestea sunt: greata, voma, scaune diareice sau constipatie, dureri abdominale intense (doar in cazul botulismului alimentar), dificultati motorii, atonie, paralizie a membrelor, vedere incetosata, pleoape cazute, oboseala accentuata, incapacitatea controlului muschilor faciali, probleme respiratorii.

In cazul in care poarta de intrare este o plaga, simptomele pot sa apara la 8-10 zile de la infectie, iar manifestarile sunt similare cu cele neurologice din cazul botulismului alimentar, caracteristice fiind caderea pleoapelor, dificultatile de respiratie, incapacitatea de a controla musculatura fetei, dificultatile locomotorii, prin paralizia nervilor motori, dar lipseste simptomatologia de tip digestiv.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul botulismului infantil este confirmat dupa un test al materiilor fecale, iar daca este pozitiv, tratamentul cu antitoxina trebuie instituit imediat, fara a mai astepta confirmarea diagnosticului prin alte investigatii.

Semnele clinice pot indica botulism, desi unele dintre ele pot fi asemanatoare cu manifestarile altor afectiuni din sfera cerebrala. Simptome similare cu cele ale botulismului alimentar si prin plaga pot avea accidentele vasculare cerebrale, miastenia gravis si sindromul Guillain-Barre. Acesta din urma reprezinta o afectiune a nervilor periferici, care apare in urma unei infectii virale sau dupa un episod infectios gastro-intestinal si este, de cele mai multe ori, efectul secundar al raspunsului imunitar al organismului la o infectie virala de tipul celor cu HIV sau cu virusurile rujeolic, rubeolic, urlian etc.

Data fiind gravitatea bolii, suspiciunea de infectie cu toxina botulinica impune terapia cu antitoxina, chiar daca datele de laborator nu confirma, in prima faza, botulismul.

Testele pentru confirmarea diagnosticului pot include:

  • analize de sange;
  • examenul lichidului cefalorahidian si scanarea creierului, pentru identificarea unor leziuni cerebrale specifice;
  • identificarea toxinei in alimente, stomac, varsaturi, fecale sau continut intestinal.

Tratamentul se face doar in spital. Botulismul alimentar si al plagilor se trateaza cu antitoxina. La sugari, tratamentul se face cu imunoglobulina, ce blocheaza actiunile neurotoxinelor care circula in sange. Cazurile severe necesita suport respirator, iar recuperarea poate dura saptamani sau luni.

Botulismul alimentar se trateaza cu antitoxine si anticorpi, sustinand functiile vitale afectate. Tratamentul nu va vindeca paraliziile aparute, dar opreste agravarea acestora. Paraliziile se pot recupera in cea mai mare parte, la majoritatea pacientilor. 

Complicatii

Botulismul infantil, tratat corect, nu are complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, principala complicatie care poate sa apara, la toate tipurile de botulism, este insuficienta respiratorie severa, prin afectarea inervatiei musculaturii respiratorii, ceea ce poate duce, in unele situatii, la deces.
La pacientii cu simptome severe, recuperarea este de lunga durata, iar, uneori, oboseala si dificultatile de respiratie pot persista mai multi ani. Pacientii cu comorbiditati pot face forme grave ale bolii.

Paralizia faciala sau a membrelor se recupereaza treptat, dar o recuperare completa poate dura foarte mult timp si impune efort de reabilitate din partea pacientului si terapii adecvate.


Botulism

Preventie

Date fiind normele de igiena ale alimentelor si preparatelor conservate, riscul contaminarii cu sporii bacteriei botulinice a alimentelor este extrem de mic. Riscul este, insa, mult mai mare in cazul conservelor incorect sterilizate, facute in casa. In cazul conservelor preparate in casa se recomanda sterilizarea prin fierbere timp de, cel putin, 30 de minute.

Este important sa se excluda de la consum conservele bombate, cele care au un miros neplacut, alimentele depozitate la temperatura incorecta si cele al caror termen de valabilitate a expirat.

Multe cazuri de botulism infantil sunt, probabil, produse de prezenta sporilor in mediu, pe fondul sensibilitatii foarte mari a copiilor mai mici de un an, in fata acestei toxine, astfel ca nu este posibila realizarea unei preventi. Este insa necesar  ca unele alimente sa fie excluse complet din alimentatia copiilor, indiferent de tipul de preparat in care sunt combinate, iar acestea sunt: mierea de orice tip si siropul de porumb, precum si toate alimente conservate.

Dezinfectarea si tratarea corecta a leziunilor cutanate, dar si terapia pentru ranile infectate previn aparita botulismului.

Siguranta alimentelor

Este cea mai buna cale prin care se poate evita contaminarea alimentelor cu sporii bacteriei botulinice. Este important de stiut ca această bacterie prolifereaza in alimentele conservate necorespunzator.

Cateva reguli esentiale sunt:  

  • fierberea alimentelor de origine animala (inclusiv laptele de vaca);
  • nu se gusta conservele pentru a vedea daca sunt bune, in conditiile in care mirosul este neplacut sau ambalajele de metal, bombate;
  • excluderea unor alimente cu potential de risc din dieta copiilor mai mici de un an;
  • pastrarea in frigider a uleiurilor infuzate cu plante sau usturoi;
  • separarea alimentelor crude de cele gatite;
  • mentinerea alimentelor la temperaturi corecte;
  • folosirea de apa curata din surse verificate periodic;
  • fierberea corecta a conservelor preparate in casa;
  • pastrarea in conditii de igiena a carnurilor afumate, a pestelui crud;
  • manevrarea in conditii igienice a mierii de albine de catre producator.

Fierberea la 100 de grade Celsius, timp de zece minute, distruge neurotoxina si bacteria, dar forma vegetativa a acesteia, care se afla sub forma de spori, moare la peste 120 de grade Celsius si sub presiune. Sporii sunt extrem de rezistenti si pot ramane viabili chiar si dupa cateva ore de fierbere la temperatura de 100 de grade si presiune normala.

Bacteria nu poate prolifera in alimentele cu un pH acid (sub 4,5).

Botulismul nu poate fi intotdeauna prevenit. Toxina poate fi prezenta in nisipul din parcul unde se joaca cel mic, in praful din casa, chiar si dupa curatenie. Identificarea rapida a simptomelor este utila tuturor parintilor cu copiii mai mici de un an, iar in rest, masurile de siguranta alimentara te pot pune la adapost de aceasta boala severa.