Balonare și flatulență: cauze, manifestare și tratament

Balonarea este o senzație de plenitudine sau presiune în abdomen, însoțită uneori de o mărire vizibilă a circumferinței abdominale (distensie abdominală). Apare atunci când se acumulează excesiv gaze în tractul digestiv sau din alte cauze, precum retenția de lichide sau motilitatea intestinală modificată.

De ce apare senzația de balonare?

Balonarea apare de obicei din cauza acumulării excesive de gaze în tractul digestiv, a reținerii de lichide sau a unei motilități intestinale modificate. Poate fi temporară (de exemplu, după mese bogate sau consum de alimente ce produc gaze) sau persistentă, când este legată de afecțiuni digestive (precum sindromul de intestin iritabil, intoleranțe alimentare, constipație, inflamații).

Durerea sau disconfortul abdominal pot varia în intensitate, de la o ușoară presiune până la crampe intense, limitând activitățile zilnice. Mulți oameni se simt sătui rapid, chiar și după ce mănâncă puțin, ceea ce poate afecta aportul de nutrienți necesari. Este important să fii atent la aceste semnale ale corpului tău.

Balonarea apare frecvent din cauza alimentației sau a modului în care mâncăm. Unele alimente produc mai multe gaze prin fermentație, iar obiceiurile precum mâncatul rapid sau mestecatul gumei pot duce la înghițirea de aer. În același timp, factorii declanșatori pot fi medicali sau hormonali. Descoperă în continuare mai multe detalii.

Cauzele balonării

1. Alimentația și obiceiurile alimentare

• Alimente care produc gaze: leguminoase (fasole, mazăre, linte), crucifere (varză, broccoli, conopidă), ceapă, usturoi. Notă: Băuturile carbogazoase pot contribui la balonare prin înghițirea de aer (aerofagie).
• Fermentație intestinală: anumite alimente fermentează în intestin, eliberând gaze și crescând volumul abdominal.
• Modul în care mănânci: mâncatul rapid, mestecatul insuficient și vorbitul în timpul mesei duc la înghițirea excesivă de aer.

2. Intoleranțe alimentare

• Intoleranță la lactoză: lipsa enzimei lactază împiedică digestia lactozei, care fermentează în intestin.
• Sensibilitate la gluten: poate declanșa inflamație și balonare la persoanele cu boală celiacă sau sensibilitate non-celiacă.
• Alte intoleranțe: fructoză, sorbitol, histamină sau alți îndulcitori artificiali.

3. Aerofagia (înghițirea de aer)

Cauze: mestecatul gumei, fumatul, consumul de băuturi cu paiul, vorbitul excesiv în timp ce mănânci.

👉 Balonarea persistentă poate fi mai mult decât un disconfort trecător – în unele cazuri, semnalează o afecțiune digestivă sau medicală ce necesită atenție de specialitate. Diagnosticarea corectă și intervenția timpurie pot preveni complicațiile și îți pot îmbunătăți calitatea vieții. Descoperă lista completă de afecțiuni și găsește sprijinul medical de care ai nevoie la Regina Maria.

Factori declanșatori ai balonării

1. Afecțiuni digestive

• Sindromul de intestin iritabil (SII) – dereglări de motilitate și sensibilitate intestinală.
• Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO).
• Constipația cronică – acumularea de materii fecale încetinește tranzitul și favorizează producerea de gaze.
• Boala celiacă – reacție autoimună la gluten.

2. Factori hormonali (la femei)

Fluctuații hormonale din ciclul menstrual, sarcină sau menopauză, care pot afecta motilitatea și retenția de lichide.

3. Alte cauze medicale

Inflamații intestinale, obstrucții, afecțiuni hepatice sau pancreatice (mai rar, dar importante de exclus).

Diagnosticul urmărește să identifice cauza exactă printr-o combinație de discuții cu pacientul, examinare clinică și, la nevoie, teste suplimentare. Scopul este găsirea factorului declanșator pentru a adapta tratamentul și dieta. Iată care sunt etapele diagnosticului:

Anamneza (discuția cu pacientul)

• Momentul apariției simptomelor și frecvența lor
• Dieta zilnică și posibile intoleranțe alimentare
• Obiceiuri de viață (fumat, gumă de mestecat, consum de băuturi carbogazoase)
• Simptome asociate (durere, diaree, constipație, scădere în greutate)

Examinarea fizică 

• Palparea abdomenului pentru detectarea zonelor sensibile sau distensiei
• Percuția și auscultația pentru identificarea acumulării de gaze sau modificărilor sunetelor intestinale

Jurnal alimentar și al simptomelor

Monitorizarea alimentelor consumate și a momentelor în care apare disconfortul

Teste de laborator

• Analize de sânge (inflamație, anemie)
• Analize de scaun (infecții, paraziți, sânge ocult)

Investigații imagistice

Ecografie abdominală, radiografie, CT sau RMN pentru a depista eventuale anomalii

Teste speciale

• Teste de respirație pentru intoleranțe (lactoză, fructoză)
• Endoscopie sau colonoscopie pentru evaluarea tractului digestiv

Evaluarea tulburărilor funcționale

Diagnostic de excludere pentru sindromul de intestin iritabil sau tulburări de motilitate atunci când nu se găsesc cauze organice

👉 Un diagnostic corect al balonării și flatulenței se bazează pe o combinație de discuții detaliate cu medicul, examinare clinică și investigații avansate. Aceste etape sunt esențiale pentru a identifica rapid cauza exactă și a crea un plan de tratament personalizat. Programează investigațiile gastroenterologice necesare într-una din clinicile Regina Maria.

Balonarea nu este întotdeauna doar o consecință a dietei sau a obiceiurilor alimentare. În unele cazuri, ea poate fi un simptom al unor afecțiuni digestive sau al altor probleme medicale. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru tratament și pentru prevenirea complicațiilor.

Afecțiuni digestive frecvente

• Sindromul de intestin iritabil (SII) – caracterizat prin dureri abdominale, alternanță între diaree și constipație și balonare persistentă.
• Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO) – creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire produce gaze și disconfort abdominal.
• Constipația cronică – încetinirea tranzitului intestinal favorizează acumularea de gaze și distensia abdominală.
• Boala celiacă – reacție autoimună la gluten care afectează absorbția nutrienților și produce inflamație intestinală.
• Intoleranțe alimentare – lactoză, fructoză, histamină (prin deficienta enzimei DAO), sorbitol sau alți îndulcitori pot declanșa fermentație intestinală excesivă.

Afecțiuni inflamatorii și infecțioase

• Boli inflamatorii intestinale (BII) – boala Crohn și colita ulcerativă pot provoca inflamație cronică, balonare, diaree și durere abdominală.
• Gastroenterite – infecții virale, bacteriene sau parazitare ce pot genera gaze și distensia intestinului.
• Diverticulita – inflamația diverticulilor (mici pungi din peretele colonului) poate cauza balonare, durere și febră.

Cauze medicale non-digestive

• Tulburări hormonale – sindrom premenstrual, menopauză sau sarcină pot modifica motilitatea intestinală și retenția de lichide.
• Afecțiuni hepatice – ciroza sau alte boli hepatice pot duce la acumularea de lichid în abdomen (ascită).
• Insuficiență pancreatică – lipsa enzimelor pancreatice împiedică digestia completă a alimentelor.
• Tulburări endocrine – hipotiroidismul poate încetini digestia și favoriza balonarea.

Balonarea poate apărea brusc și îți poate afecta starea de confort. Există însă soluții rapide și eficiente, care îți pot oferi ameliorare într-un timp scurt, de la ajustări simple în dietă până la tehnici de relaxare. Iată câteva exemple:

• Evită temporar alimentele producătoare de gaze, precum fasolea, varza, broccoli, ceapa și băuturile carbogazoase.
• Alege alimente ușor de digerat, cum ar fi orez alb, pui fiert, pește la grătar, legume la abur, banane coapte și iaurt cu probiotice.
  Consumă ceaiuri din plante cu efect digestiv, precum mentă, ghimbir, fenicul sau mușețel.
• Fă mișcare ușoară după masă, cum ar fi o plimbare de 10-15 minute sau câteva poziții simple de yoga.
• Practică respirația abdominală profundă și masajul abdominal în sens orar pentru relaxarea mușchilor și stimularea tranzitului.
• Aplică o compresă caldă pe abdomen pentru reducerea disconfortului și a spasmelor.
• Ține un jurnal alimentar pentru a identifica alimentele care îți provoacă balonare și adoptă obiceiuri alimentare sănătoase.

Există anumite medicamente care pot ajuta la reducerea balonării și a gazelor. Cu toate acestea, este crucial să consulți un medic înainte de a începe orice tratament pentru balonare și gaze intestinale, pentru a primi recomandări adecvate și pentru a te asigura că nu există alte probleme de sănătate subiacente. Siguranța ta este prioritară!

Enzimele digestive

Enzimele digestive ajută la descompunerea carbohidraților, proteinelor și grăsimilor, reducând fermentarea alimentelor nedigerate și, implicit, producția de gaze. Sunt deosebit de utile dacă ai deficiențe enzimatice sau dacă consumi frecvent alimente greu de digerat.

Cărbunele medicinal activat ajută la reducerea flatulenței, oferind suport în limitarea disconfortului abdominal. Acționează ca absorbant al gazelor rezultate din fermentația și putrefacția intestinala (CO2, H2S, NH3, Ch4), antidiareic, antitoxic și antiseptic asupra florei microbiene gastro-intestinale. 

Discută cu medicul tău despre necesitatea suplimentării cu enzime digestive.

Antispasticele

Acestea pot fi prescrise atunci când balonarea este însoțită de crampe abdominale severe. Ele relaxează mușchii sistemului digestiv, reducând spasmele și disconfortul. Medicul îți poate recomanda antispastice pe bază de plante sau medicamente sintetice, în funcție de severitatea simptomelor. Respectă cu strictețe schema de tratament prescrisă.

Probioticele medicale

Probioticele medicale, deși nu sunt considerate medicamente propriu-zise, pot fi recomandate ca parte a unui tratament balonare complex. Acestea conțin bacterii benefice care pot reface echilibrul florei intestinale și pot reduce producția de gaze pe termen lung. Alege probiotice de calitate, recomandate de medic sau farmacist.

Prin adoptarea unor obiceiuri alimentare și de viață sănătoase, poți reduce semnificativ riscul de disconfort abdominal și îți poți menține digestia în formă optimă pe termen lung.

Metode eficiente de prevenire a balonării:

• Mănâncă încet, mestecă bine și evită vorbitul excesiv în timpul mesei.
• Limitează consumul de lichide în timpul meselor și concentrează-te pe savurarea alimentelor.
• Identifică și evită alimentele care îți provoacă balonare, folosind un jurnal alimentar.
• Hidratează-te corespunzător pe parcursul zilei, preferând apa în locul băuturilor acidulate.
• Fă mișcare zilnic, inclusiv plimbări scurte după mese, yoga sau stretching.
• Redu stresul prin exerciții de respirație, meditație sau activități relaxante.
• Include în alimentație probiotice din iaurt, chefir sau alte alimente fermentate.

👉  O alimentație echilibrată joacă un rol esențial nu doar în prevenirea balonării, ci și în susținerea sănătății generale a sistemului digestiv. Alegerea corectă a alimentelor și combinarea lor în mod inteligent pot reduce disconfortul abdominal și pot îmbunătăți digestia. Descoperă ce înseamnă să mănânci sănătos și cum să îți construiești un stil alimentar echilibrat.

De cele mai multe ori, balonarea este o problemă temporară și ușor de gestionat. Totuși, există situații în care acest simptom poate semnala o afecțiune serioasă și necesită evaluare medicală.

Este recomandat să consulți un medic atunci când:

• Balonarea este constantă sau persistă mai mult de câteva săptămâni.
• Apar dureri abdominale severe sau frecvente.
• Observi modificări bruște ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație persistentă).
• Prezinți sângerări rectale sau scaune cu sânge.
• Ai pierdere în greutate inexplicabilă.
• Resimți oboseală extremă sau stare generală de slăbiciune.
• Ai febră, greață sau vărsături persistente.
• Balonarea îți afectează calitatea vieții și activitățile zilnice.

👉 Dacă balonarea persistă sau este însoțită de simptome de alarmă, este esențial să nu amâni evaluarea medicală. Un consult de specialitate poate ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea unui tratament eficient, prevenind complicațiile. Descoperă echipa Regina Maria care reunește medici cu cele mai multe recenzii verificate și note de 10 din România. 

Balonarea și flatulența sunt manifestări frecvente ale sistemului digestiv, pe care aproape toată lumea le experimentează la un moment dat. Totuşi, încă există anumite întrebări care necesită răspuns. Iată care sunt cele mai comune întrebări ale pacienţilor.

1. Balonarea este mereu cauzată de alimentație sau pot exista și alte motive?

Nu. Pe lângă alimentație, balonarea poate apărea din cauza stresului, dezechilibrelor hormonale, intoleranțelor alimentare, infecțiilor digestive sau afecțiunilor medicale precum sindromul de intestin iritabil.

2. Există diferențe între balonarea de dimineață și cea de seară?

Da. Balonarea de dimineață este adesea legată de retenția de lichide sau de digestia incompletă din timpul nopții, în timp ce balonarea de seară este frecvent rezultatul alimentelor consumate în timpul zilei și al acumulării de gaze.

3. Cum îmi dau seama dacă flatulența este normală sau excesivă?

Eliminarea gazelor este un proces fiziologic normal, iar frecvența variază între indivizi. Flatulența devine preocupantă dacă este excesivă, însoțită de durere, miros neobișnuit sau alte simptome digestive.

4. Pot anumite poziții ale corpului să reducă senzația de balonare?

Da. Poziția „child’s pose” din yoga sau întinderea ușoară pe partea stângă pot ajuta la eliberarea gazelor și la reducerea presiunii abdominale.

5. De ce balonarea poate apărea chiar și atunci când mănânc alimente considerate „ușoare”?

Chiar și alimentele sănătoase, precum leguminoasele, broccoli sau ceapa, pot produce gaze prin fermentația lor în intestin. Toleranța este diferită de la o persoană la alta.

6. Este meteorismul abdominal același lucru cu balonarea?

Nu. Meteorismul abdominal se referă la umflarea efectivă a abdomenului din cauza gazelor, în timp ce balonarea descrie mai degrabă senzația subiectivă de „prea plin” sau tensiune abdominală, chiar și fără umflare vizibilă.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Pentru un diagnostic precis și tratament eficient, te poți adresa Rețelei de Sănătate Regina Maria – lider în calitatea serviciilor medicale din România și singurul operator cu trei spitale acreditate internațional. Cu peste 400 de locații proprii și partenere, 8 spitale, 5 maternități și 50 de laboratoare, compania oferă servicii integrate de spitalizare, chirurgie, imagistică și consultații specializate, acoperind nevoile a peste 5 milioane de pacienți.

Surse de documentare:

Mayo Clinic - Gas and gas pains, 6 ianuarie 2022. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gas-and-gas-pains/symptoms-causes/syc-20372709 
Mayo Clinic - Belching, gas and bloating: Tips for reducing them, 30 ianuarie 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gas-and-gas-pains/in-depth/gas-and-gas-pains/art-20044739 
Mayo Clinic - Celiac disease: Symptoms and causes, iulie 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/celiac-disease/symptoms-causes/syc-20352220 
American College of Gastroenterology (ACG) - Belching, Bloating & Flatulence, ianuarie 2022. https://gi.org/topics/belching-bloating-and-flatulence/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) StatPearls - Small Intestinal Bacterial Overgrowth, 17 aprilie 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546634/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Small Intestinal Bacterial Overgrowth and Irritable Bowel Syndrome: A Bridge between Functional Organic Dichotomy, 2017. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5347643/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Nutrition in Patients with Lactose Malabsorption, Celiac Disease, and Related Disorders, 2022. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8746545/
Cleveland Clinic - Small Intestinal Bacterial Overgrowth (SIBO), 1 octombrie 2021. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21820-small-intestinal-bacterial-overgrowth-sibo