Hipotensiunea sau tensiunea mică: Cauze, simptome și ce trebuie să faci

Hipotensiunea arterială reprezintă scăderea presiunii sângelui în artere sub nivelul considerat normal. O tensiune arterială este considerată mică atunci când valorile măsurate sunt sub 90/60 mmHg. Prima valoare (90) reprezintă tensiunea sistolică (presiunea în artere când inima se contractă), iar a doua (60) este tensiunea diastolică (presiunea în artere când inima se relaxează între bătăi). Deși pentru unele persoane aceste valori pot fi normale și asimptomatice, pentru altele pot provoca diverse probleme.

Pentru a înțelege mai bine unde te situezi, iată o clasificare a valorilor tensiunii arteriale:

Care sunt simptomele tensiunii mici (hipotensiunii)?

Simptomele hipotensiunii apar atunci când fluxul de sânge către organele vitale, în special creier, este insuficient. Este posibil să nu ai niciun simptom dacă tensiunea ta este în mod natural scăzută, dar dacă apare brusc, poți experimenta o serie de manifestări neplăcute.

Cele mai comune semne ale tensiunii mici includ:

• Amețeală sau vertij: Senzația că "se învârte casa cu tine", mai ales la ridicarea bruscă în picioare.
• Leșin (sincopă): Pierderea temporară a cunoștinței.
• Vedere încețoșată: Imagine neclară sau "puncte negre" în câmpul vizual.
• Oboseală accentuată: O stare de epuizare și lipsă de energie, nejustificată de efort.
• Greață: Senzație de disconfort stomacal.
• Dificultăți de concentrare: Minte "în ceață" și incapacitatea de a te focusa.
• Piele rece, palidă și umedă: Un semn că circulația sângelui este deficitară.
• Respirație rapidă și superficială.
• Sete intensă.

Dacă leșinul (sincopa) sau amețelile frecvente sunt simptomele care te îngrijorează cel mai mult, este firesc să vrei să afli cauza exactă a acestor episoade. O investigație specifică poate clarifica dacă aceste stări sunt legate de modificările de poziție ale corpului. Descoperă cum te poate ajuta testul mesei înclinate (testul Tilt) să primești un diagnostic precis!

Cauzele care duc la scăderea tensiunii arteriale sunt variate, de la factori temporari și inofensivi, la afecțiuni medicale care necesită atenție. Identificarea corectă a cauzei este primul pas pentru a gestiona eficient hipotensiunea.

Printre cele mai frecvente cauze se numără:

• Deshidratarea: Pierderea de lichide prin transpirație excesivă, vărsături sau diaree reduce volumul de sânge.
• Repausul prelungit la pat: Imobilizarea pentru o perioadă lungă poate duce la hipotensiune ortostatică (posturală).
• Sarcina: În primele 24 de săptămâni, sistemul circulator se extinde rapid, ceea ce poate cauza o scădere temporară a tensiunii.
• Probleme cardiace: Bradicardia (ritm cardiac lent), probleme ale valvelor inimii, insuficiența cardiacă.
• Boli endocrine: Hipotiroidismul, boala Addison (insuficiență suprarenală), hipoglicemia.
• Infecții severe (septicemie): Când o infecție pătrunde în sânge.
• Pierderi de sânge: Hemoragiile interne sau externe, de exemplu în urma unui traumatism.
• Deficiențe nutriționale: Lipsa de vitamina B12 și acid folic poate duce la anemie, care la rândul ei cauzează tensiune mică.
• Reacții alergice severe (anafilaxie).

Ce medicamente pot cauza tensiune mică?

Uneori, hipotensiunea este un efect secundar al unor tratamente medicamentoase. Dacă ai început un nou medicament și observi o scădere a tensiunii, este important să discuți cu medicul tău.

Medicamentele care pot induce hipotensiune includ:

• Diureticele: Favorizează eliminarea apei din organism.
• Beta-blocantele: Folosite în tratamentul afecțiunilor cardiace.
• Anumite tipuri de antidepresive (în special cele triciclice).
• Medicamente pentru boala Parkinson.
• Medicamente pentru disfuncție erectilă, mai ales în combinație cu nitroglicerină.
• Anumite analgezice opioide.

Dacă te confrunți cu un episod de hipotensiune și simți amețeală sau slăbiciune, există câteva măsuri rapide pe care le poți lua pentru a te simți mai bine. Acestea ajută la restabilirea rapidă a fluxului sanguin către creier.

Măsuri de prim ajutor:

1. Așază-te sau întinde-te imediat: Previi astfel riscul de a cădea și de a te accidenta.
2. Ridică picioarele: Dacă te-ai întins, ridică picioarele deasupra nivelului inimii. Acest gest simplu ajută sângele să ajungă mai ușor la creier.
3. Hidratează-te: Bea un pahar cu apă. Consumul de lichide crește volumul sanguin.
4. Consumă ceva sărat: O gustare sărată (măsline, covrigei, o felie de brânză) poate ajuta la creșterea temporară a tensiunii.
5. Încrucișează-ți picioarele și strânge mușchii: Dacă stai pe scaun, poți să-ți încrucișezi picioarele și să strângi mușchii coapselor pentru a crește presiunea arterială.

Obiceiuri pe termen lung:

• Consumă suficiente lichide: Bea apă constant pe parcursul zilei, nu doar când îți este sete.
• Crește moderat aportul de sare: Discută cu medicul tău înainte de a face această schimbare, mai ales dacă ai și alte probleme de sănătate.
• Poartă ciorapi compresivi: Aceștia ajută la îmbunătățirea circulației sângelui de la picioare către inimă.
• Evită ridicările bruște: Treci lent de la poziția culcat sau așezat la cea în picioare.

Sfatul de a te ridica lent este un prim pas excelent în gestionarea amețelii. Pentru a controla cu adevărat aceste episoade, este însă util să înțelegi exact de ce apar și ce alți factori le pot influența. Află acum care sunt mecanismele din spatele amețelii la ridicare și descoperă cum poți preveni eficient acest disconfort.

Diagnosticul corect al hipotensiunii este stabilit de un medic, de obicei un cardiolog, pe baza istoricului tău medical și a unor investigații. Procesul este important pentru a exclude cauze mai grave și pentru a găsi tratamentul potrivit.

Etapele de diagnosticare pot include:

• Măsurarea tensiunii arteriale: Medicul va măsura tensiunea în diferite poziții (culcat, așezat, în picioare) pentru a vedea dacă există variații semnificative (hipotensiune ortostatică).
• Anamneza: Vei discuta cu medicul despre simptomele tale, stilul de viață, dieta și medicamentele pe care le iei.
• Analize de sânge: Pot depista probleme precum anemia (lipsa de fier sau vitamina B12), hipoglicemia sau dereglări hormonale.
• Electrocardiograma (ECG sau EKG): Evaluează ritmul și structura inimii.
• Ecocardiografia: O ecografie a inimii care oferă imagini detaliate despre funcționarea acesteia.
• Test de efort: Monitorizează activitatea inimii în timpul exercițiilor fizice.
• Monitorizare Holter: Purtarea unui dispozitiv portabil timp de 24-48 de ore pentru a înregistra continuu tensiunea arterială și ritmul cardiac.

Tratamentul pentru hipotensiune se concentrează pe abordarea cauzei de bază. Dacă tensiunea mică nu provoacă simptome, de obicei nu este necesar un tratament. În caz contrar, opțiunile variază de la ajustări ale stilului de viață la medicație.

Opțiunile de tratament pot include:

• Ajustarea stilului de viață: Creșterea aportului de lichide și sare (sub supraveghere medicală). Limitarea consumului de alcool. Adoptarea unei diete echilibrate, cu mese mai mici și mai dese pentru a preveni scăderea tensiunii după masă. Efectuarea de exerciții fizice regulate pentru a îmbunătăți tonusul vascular.
• Modificarea medicației: Dacă hipotensiunea este cauzată de un medicament, medicul poate ajusta doza sau poate recomanda o alternativă.
• Medicamente specifice pentru creșterea tensiunii: În cazuri severe sau persistente, medicul poate prescrie medicamente precum fludrocortizon (crește volumul de sânge) sau midodrină (îngustează vasele de sânge).

Acum că știi ce opțiuni există, este timpul să acționezi informat. Fiecare organism este diferit, iar un plan de tratament eficient trebuie adaptat nevoilor tale specifice. Discută cu un medic cardiolog de la Regina Maria pentru a stabili împreună cea mai bună strategie pentru tine.

Deși o tensiune mică ocazională nu este un motiv de panică, există situații în care este necesar să ceri sfatul unui specialist. O evaluare medicală te poate ajuta să excluzi probleme grave și să primești recomandările potrivite.

Programează o consultație medicală dacă:

• Simptomele sunt frecvente și îți afectează viața de zi cu zi: Amețeli dese, stări de leșin sau oboseală cronică.
• Tensiunea scade brusc și este însoțită de simptome severe: Dureri în piept, dificultăți de respirație, confuzie, puls foarte slab sau rapid. Acestea pot indica o urgență medicală.
• Ești însărcinată și te confrunți cu simptome de hipotensiune.
• Observi o legătură între simptome și administrarea unui nou medicament.
• Ai și alte afecțiuni cronice, precum diabet, boli de inimă sau afecțiuni neurologice.

Ce pot să beau ca să-mi crească tensiunea repede? 

Pentru o creștere rapidă, poți bea un pahar cu apă, o cafea sau un ceai negru/verde. Cofeina are un efect stimulator temporar asupra tensiunii arteriale. De asemenea, băuturile care conțin electroliți pot ajuta la rehidratare și la stabilizarea tensiunii.

Este periculos să ai tensiune mică? 

În general, dacă nu ai simptome, tensiunea mică nu este considerată periculoasă. Riscurile apar atunci când scăderea tensiunii este bruscă și severă, ducând la amețeli, căzături și leșin, sau când este simptomul unei afecțiuni medicale nediagnosticate. În cazuri extreme, o tensiune foarte mică poate priva organele de oxigen, ducând la șoc, o urgență medicală.

Legătura dintre tensiunea mică și oboseală – de ce apare? 

Oboseala este un simptom comun al hipotensiunii deoarece un flux sanguin redus înseamnă că organele și mușchii tăi nu primesc suficient oxigen și nutrienți pentru a funcționa optim. Creierul este deosebit de sensibil la aceste fluctuații, ceea ce duce la senzația de epuizare și lipsă de energie.

Ce rol are alimentația în gestionarea hipotensiunii? 

Alimentația joacă un rol important. O dietă echilibrată, bogată în vitamina B12 (carne, ouă, lactate) și acid folic (legume cu frunze verzi, leguminoase) poate preveni anemia, o cauză frecventă a tensiunii mici. Consumul de mese mici și dese poate preveni scăderile de tensiune care apar după mesele copioase. De asemenea, un aport adecvat de sare și lichide este esențial.

Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

Mayo Clinic - Low blood pressure (hypotension), 2023. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465 
American Heart Association - Low Blood Pressure - When You “Feel Light-headed”, 2023. https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/the-facts-about-high-blood-pressure/low-blood-pressure-when-blood-pressure-is-too-low 
National Health Service (NHS) - Low blood pressure (hypotension), 2023. https://www.nhs.uk/conditions/low-blood-pressure-hypotension/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - StatPearls, Physiology, Arterial Pressure Regulation, 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538507/